656 matches
-
prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în sens anteroposterior ordinea fibrelor nervoase corespunde regiunilor inervate: cap, mână, picior. Din el pleacă colaterale spre: scoarța cerebrală, cu scopul exercitării unui retrocontrol al comenzilor mișcării nucleul roșu, corpii striați și putamen (formațiuni de origine ale tractului extrapiramidal) formațiunea reticulată (impulsurile motorii contribuie la menținerea autoexcitării scoarței cerebrale) nucleii pontini, de la care pleacă tractul pontocerebelos, și nucleii olivari inferiori, de unde pleacă tractul olivocerebelos, deci conexiuni cu cerebelul, care coordonează echilibrul Traseul căii piramidale este prin pedunculul cerebral de aceeași parte
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și stărilor emoționale, dar și impulsurilor cu rol inhibitor pentru motilitatea voluntară. Neuronii de origine ai căii sunt situați în unele arii corticale motorii și somatosenzitive, având conexiuni în corpii striați, nucleul roșu, tuberculii cvadrigemeni, nucleii vestibulari, nucleii olivari, formațiunea reticulată. Unitatea motorie. Axonii mai multor motoneuroni spinali intră în alcătuirea unui nerv motor. Motoneuronul spinal, nervul motor corespunzător și totalitatea fibrelor musculare pe care le inervează alcătuiesc o unitate motorie, care este unitatea funcțională de bază a mușchiului striat. O
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atrofie musculară. Tonicitatea este proprietatea mușchilor de a menține o stare de tensiune sau de semicontracție chiar și în repaus complet. Mecanismul tonigen este reprezentat de reflexul medular de întindere (miotatic), înfluențat de centrii supramedulari (trunchiul cerebral, nucleii bazali, formațiunea reticulată, cerebelul, cortexul frontal). Fusurile neuromusculare sunt supuse permanent unei tracțiuni ușoare, și ca urmare descarcă continuu salve de impulsuri cu frecvență variabilă, care creează la nivelul motoneuronilor medulari o anumită presiune de depolarizare. Contracția unităților motorii este declanșată de atingerea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a-l modula în vederea reglării, trebuie făcut apel la o funcție corticală de control. Lucrările lui Thines și Magoun, reluate de Hugelin și Bonvallet au pus în evidență activitatea unui circuit buclat reticulocortico reticular care permite cortexului să frâneze activitatea reticulată. Educarea și antrenamentul sunt susceptibile, între anumite limite, de întărire a sistemului cortical difuz și de reglare a funcționării sistemului reticulat de care depinde nivelul de activitate al organismului. Interesul în antrenamentul de control tonic este un aspect al muncii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Hugelin și Bonvallet au pus în evidență activitatea unui circuit buclat reticulocortico reticular care permite cortexului să frâneze activitatea reticulată. Educarea și antrenamentul sunt susceptibile, între anumite limite, de întărire a sistemului cortical difuz și de reglare a funcționării sistemului reticulat de care depinde nivelul de activitate al organismului. Interesul în antrenamentul de control tonic este un aspect al muncii psihomotoare. Unii autori vorbesc în acest sens de educarea tonusului mental și al concentrării. Funcția atenției care depinde de echilibrul energetic
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
EPTMAC. Pentru același nivel de grefare, densitatea grupelor aminice cuaternare în funcțiunea celulozică a lemnului este mai mare decât în celuloza pură, în cazul căreia s-a constatat că nu toate grupele OH sunt accesibile. Modificarea rumegușului cu CPEI (polietilenimină reticulată) conduce la procente mai mari de reținere a coloranților anionici. Aceasta arată că prezența situsurilor de adsorbție accesibile (a) îmbunătățește accesibilitatea și reactivitatea substratului utilizat, favorizând reținerea colorantului; ( b) îmbunătățește capacitatea de umflare a substratului modificat și permite difuzia și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
punți de aminoacid. În pereții celulari ai bacteriilor Gram-pozitive sunt fixați polialcooli cunoscuți, ca de exemplu acizii teichoic, dintre care unii sunt legați de lipide formând acizii lipoteichoici. Deoarece acizii lipoteichoici sunt legați covalent de membrana citoplasmică, moleculele de peptidoglican reticulate formează o rețea care acoperă celula asemănător unei grile. Acizii teichoici dau pereților celulari ai bacteriilor Gram-pozitive o încărcare globală negativă, datorită prezenței legăturilor de fosfodiester între monomerii de acid teichoic. În general, 90% din peretele celular al bacteriilor Gram-pozitive
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reticulare prin tratarea a 5,0 g biomasă naturală (uscată sub formă de pulbere) cu 500 mL soluție de aldehidă glutarică (0,5% în apă) și agitare la 160 rpm la temperatura camerei (25 ± 1șC) timp de 24 ore. Biomasa reticulată a fost spălată cu apă distilată și uscată prin congelare. În etapa a doua, un amestec din 150 mL soluție de N,N-dimetilacetamidă (DMAc), care conține 5,0 g dianhidridă piromelitică și 1,0 g tiouree, a fost agitat la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
DMAc), care conține 5,0 g dianhidridă piromelitică și 1,0 g tiouree, a fost agitat la temperatura camerei 2 ore. După agitare s-a obținut o soluție clară, galbenă. La această soluție s-a adăugat 4,0 g biomasă reticulată sub agitare continuă (la 50șC). Biomasa obținută, spălată corespunzător cu DMAc (pentru a îndepărta monomerul rezidual și polimerul) s-a alcalinizat prin adăugarea de 20 mL soluție NaOH 0,1 M. Biomasa tratată chimic denumită biomasă modificată-PAA, a fost spălată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prețului și a performanței, substratele lignocelulozice cuaternizate oferă cel mai bun potențial pentru tratamentul efluențior care conțin coloranți. Sorbția coloranților pe chitosan reprezintă o alternativă promițătoare pentru înlocuirea adsorbenților convenționali utilizați în scopul decolorării. Aplicarea chitosanului brut și a celui reticulat a dovedit că aceste materiale sunt eficiente, ieftine, netoxice și biocompatibile. Studiile au arătat că chitosanul are o mare afinitate pentru mai multe clase de coloranți, în special pentru cei acizi, reactivi și direcți, deși corelația între structura chimică a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Descoperirea reflexelor sinocarotidiene de către Hering (1927) a extins, pe de altă parte, noțiunea de reglare neuro-umorală de la nivel de organ la nivelul marilor funcții ale organismului (circulație, respirație etc), cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene și centrilor organovegetativi din formația reticulată bulbomezen-cefalodiencefalică (Moruzzi și Magouon, 1949). Prin intermediul acesteia se realizează o complexă intricare somatovegetativă, care face dificilă la nivel central delimitarea anatomică și funcțională a celor două sectoare. Pentru a sublinia starea de stabilitate a mediului intern și proceselor fiziologice, asigurată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
printr-o bogată rețea neurovasculară. Hipotalamusul mijlociu sau infundibulotuberian este format din nuclei proprii ai tuberului, dorsomedian și ventromedian. Din hipotalamusul lateral fac parte nucleii laterali ai tuberului, iar din hipotalamusul posterior, nucleii corpilor mamilari (pre- și supramamilari) și substanța reticulată diencefalică. Întinzându-se de la comisura anterioară până la substanța cenușie mezencefalică, acești nuclei formează pereții și planșeul ventriculului al III-lea. De la nivelul lor, pornesc numeroase fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglatori ai metabolismului lipidic la nivelul regiunii infundibulotuberiene. Un centru al somnului a fost descris la pisică de Hess (1947) în aria supraoptică din hipotalamusul anterior trofotrop. Ulterior, obținându-se somn și după coagularea electrică sau blocarea chimică a formației reticulate ascendente, din care face parte și hipotalamusul posterior ergotrop, s-a precizat că nu era vorba de un centru al somnului, ci de efecte hipnosedative nespecifice de predominanță vagală, rezultate din blocarea aferentelor senzoriale reticulare. Reacții inverse de agresivitate (pseudorage
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
polipeptidică cu structură asemănătoare vasopresinei și oxitocinei. După hormonul hipofizar secretat, ei poartă numele de CRF (corticotrofin-releasing factor), TRF (tireotrofin-releasing factor), GRF (gonadotrofin-releasing factor) etc. În funcție de impulsurile nervoase ajunse la nivelul hipotalamusului pe calea sensibilității specifice și nespecifice a formației reticulate, se produce deplasarea prin capilarele sistemului portal a unuia sau mai multora din factorii eliberatori spre hipofiza anterioară, în vederea lansării în circulație a tropilor respectivi. În modul acesta s-a precizat că hipofiza se comportă ca un organ efector supus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locali. Trunchiul cerebral. Situat între diencefal, măduva spinării și cerebel, trunchiul cerebral conține, de asemenea, numeroase structuri vegetative cu rol esențial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului. În afara elementelor nervoase de legătură între formațiunile vegetative supra- și subiacente din substanța reticulată bulbo-mezencefalică, la acest nivel se găsesc atât nucleii de origine ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]