431 matches
-
Franța? Dar retorul nostru național, talentul drenat al nostru? Da, un Tartarin se poate naște și în Delea Vechie! Da, da, în această modestă mahala a Bucureștilor, în familia unor onorabili zarzavagii din Capitală... Fără doar și poate, în pieptul retorului drenat, sub cutele enormului foulard de mătasă, palpită inima unui veritabil tarasconez! Mai întîi, dînsul suferă de aceeași - ierte-ni-se cuvîntul - ipocrizie sinceră, care caracterizează pe neuitatul ucigător de lei. Dînsul, după cum spune Daudet, "nu minte, ci se înșeală
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
cultură serioasă. Așa de pildă, el nu ș-a dat seamă că nu se poate drena decît puroiul din buboaie infecțioase sau apa stagnantă din mlaștini și că deci expresiunea de "talent drenat" e foarte puțin măgulitoare... Din această cauză, retorul nostru a fost silit să-și mărginească cîmpul de exerciții oratorice și s-a specializat în chestii de "trădare națională"... Nu poate vorbi decît dacă are la îndămînă vreun "trădător ignobil" Se stîng felinarele pe bulevardul Bucureștiului "în noaptea fatală
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
ianuarie, ziua morții sale, care s-a petrecut în anul 379. Marele dascăl al lumii și ierarh Vasile este cunoscut ca un dârz apărător al credinței lui Hristos și adânc tâlcuitor al adevărului dumnezeiesc. Era de neam nobil, tatăl fiind retor și avocat de seamă, iar mama, fiica unui martir al credinței. Frații săi, Grigorie și Petru, ajung episcopi, unul la Nisa, celălalt la Sevasta, iar sora lor Macrina s-a dăruit vieții ascetice și monahale. Și-au făcut studiile superioare
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
săi, Grigorie și Petru, ajung episcopi, unul la Nisa, celălalt la Sevasta, iar sora lor Macrina s-a dăruit vieții ascetice și monahale. Și-au făcut studiile superioare în Cezareea Palestinei, la Constantinopol, unde îl are pe profesor pe strălucitul retor Libanius, apoi la Atena, coleg și bun prieten fiindu-i Sf. Grigore Teologul. Om de înaltă cultură teologică și filosofică, Sf. Vasile a lăsat scrieri de mare valoare pentru cultura lumii. Cu un conținut ales și cu strălucite calități de
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
vază cineva cu barosul prin fierărie”. Copiii săi merg la școală, el însuși citește gazete și de la tîrg aduce „cărți cu titluri ciudate”, pe care le citește intens. Poiana lui Iocan, locul potcovirii cailor, este agora satului în care strălucesc retori ca Moromete sau Cocoșilă, secondați cu competență de țiganul liberal, care amenință „să bată caiele în spinare” legionarilor. Poiana lui Iocan transcende literatura. O eroină țigancă, Lișca, dă numele unei povestiri a lui Fănuș Neagu ce a fost și ecranizată
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
altceva. O formă de dialog cu validitatea ideii de poezie. Că și alții, multi, Pântea a întreținut destulă vreme un soi de cult al acesteia. În spiritul unui modernism feroce, inca activ.) Nu doar în volumele sale, de la Casa cu retori la Negru pe negru, ci și în articole (mi-amintesc unul dedicat lui Ion Mureșan), acesta și-a susținut credință neabătuta în dimensiunea orfica a scrisului. Acum, aceasta convingere pare, așa-zicând, să nu-l mai convingă pe Pântea. Asistăm
Note despre critica de poezie, rânduri despre o anume poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4286_a_5611]
-
Hamlet să își teoretizeze propria melancolie, să-și convertească sentimentele în trăire estetică. Putem oare conchide ca Hamlet este un cabotin? Poate că da. Kierkegaard ne asigură că melancolia este unitatea ironiei și a ironistului care, fiind pe rând poet, retor, vagabond sau rege, este totul pentru că nu este nimic. În mod evident, teoretizarea emoțiilor duce la aprofundarea lor: cu cât cunoașterea este mai exactă, cu atât trăirea e mai adâncă. Sentimentele devin mască abia atunci când nu sunt subordonate conștiinței. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
rînd, în reflexivitatea sa analitică. Nu ,,alegorii manieriste relativ simple" face Arcimboldo, cum prea grăbit afirmă Hocke, și nici nu realizeză ,,tablouri metonimice" cum spune Mario Praz. Demersul său nu este unul strict declamativ, al unui alegorist sau al unui retor, ci unul reflexiv și hermeneutic. El operează, concomitent, o decriptare a realului și o disociere a limbajului. Reconstrucția vizuală a lumii se face pornindu-se de la elementele generative ale presocraticilor. Aerul, Focul, Apa, Pămîntul sunt resuscitate și puse în succesiunea
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
I, de pildă. În privința retoricii ca artă a vorbirii, a persuasiunii politice, există capcane în toate tipurile de societăți umane. În miezul dialogului "Gorgias", se precizează că retorica este și arta de a convinge mulțimea, pe neștiutori, astfel încît un retor talentat să aibă mereu control asupra spuselor sale, cuvintele sînt prețioase, pot construi sau, dimpotrivă, pot dărîma lumi, pot manipula cu mare ușurință. Ceea ce am simțit mereu. Un retor trebuie să deosebească totodată binele de rău. Astfel, retorica bună conduce
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
și arta de a convinge mulțimea, pe neștiutori, astfel încît un retor talentat să aibă mereu control asupra spuselor sale, cuvintele sînt prețioase, pot construi sau, dimpotrivă, pot dărîma lumi, pot manipula cu mare ușurință. Ceea ce am simțit mereu. Un retor trebuie să deosebească totodată binele de rău. Astfel, retorica bună conduce, inevitabil, la cunoașterea profundă a omului. A structurii sale. În plus, oratoria bună nu admite stereotipii. Fapt de care este suprasaturată limba actuală, agresată și umilită. Toate acestea conduc
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
meu sărac de liceu, cu care mă dusesem prima dată la Crucea de piatră și pe urmă și la Șanhai, un bordel care nu mai era chiar așa de popular, marxismul, vreau să spun, făcuse din el un orator, un retor nemaipomenit, în timp ce vorbea nu de la catedră, ca alții, vorbind și gesticulând la nivelul podelei bine lustruite... Mai târziu, la ieșire, observasem în carnet că asta venea imediat după Ignațiu de Loyola, iezuitul, și mi se păru că asta se potrivea
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
temeiul moralist al observației și autoobservației, obținîndu-se o imagine psihologică "în mers", pliată pe cursul existențial, emblemă a unui "filosof al vieții". După cum arată Dilthey, în Esența filosofiei, "această specie de literatură este vecină cu discursul antic al sofiștilor și retorilor pe care Platon îi alunga din spațiul filosofic, deoarece, în demonstrația lor metodică (din scrierile lor), se găsește și persuasiunea (...). Privirea lor rămîne orientată spre misterul vieții, dar încearcă să-l rezolve printr-o metafizică universal validă; viața trebuie să
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
benzină să-și scoată pârleala. — Emigranții n-au nici o vină, cucoană! a strigat un domn cu ochelari, ci vremea. Umiditatea crescută, de peste 105 la sută, a făcut ca amestecul carburant să se dilueze. — Ba pardon, i-a replicat un alt retor, umiditatea crescută a afectat capetele de bujii și n-au mai dat scânteie. — Care bujii, dom’le? și-a revenit primul vorbitor, cel cu diplomat, barbă și chelie. Eu conduc o mașină electrică și tot nu pornește. Vă spun, căldura
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
comit măcar o carte. Se pare că visul lui Sarkozy este să depășească tirajele lui Marc Levy! Să încercăm un exercitiu cinic. Poate că este doar unul dintre multele simptome ale psihopatologiei franceze. Este probabil capacitatea lor de a fi retori. Și cred că este o trăsătură singulară francezilor. Francezii trăiesc iluzia că schimbând cuvintele, schimba lucrurile. Bineînțeles că schimbând cuvintele singură consecință este evitarea schimbării lucrurilor. Ori acest lucru care face să râdă lumea întreagă, cum să nu râzi când
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
dar s-au limitat la domeniul compasiunii. Nu este de mirare, pentru că americanii sunt esențial compasionali. Ceea ce francezii nu sunt de loc! Francezii sunt chinezii Europei, adică extrem de materialiști și oare când ești materialist nu este pantă spre a deveni retor?! Este interesant că sunt materialiști, dar nu au talentul de a face bani! Poate că, pentru a-și liniști constinta prin terminologie, au adoptat vocabularul compasional al americanilor, si astfel nici ei nu mai spun "orb", ci rau-vazator, etc. Toate
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
cel mai rău caz ajungând până la a crede ei înșiși propria retorica. Cum poate cineva să creadă să schimbând numele unui tribunal îl purifica?! Inutil să vă spun, nu sunt un francofil militant! În concluzie, cred că acest rol de retor explică mânia scrisului, pe care o împărtășesc. Un alt aspect și mai important al spiritului de gimnastică intelectuală sau verbală al francezilor care face ca toti sunt scriitori este o anumită formă de radicalism intelectual, de extremism intelectual care de
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
propune o a treia formă de retorică antică: îmbinarea celor două cu obținerea unui stil pe care îl va numi rhodian, în amintirea anului pe care l-a petrecut în Grecia, cu precădere în insula Rhodos, și unde, sub înrîurirea retorului Molon, Cicero avea să-și cizeleze multe din excesele retorice de pînă atunci. Alegerea căii de mijloc mai are însă o explicație: Cicero intuise că stilul atic, oricît de direct și de recomandabil ar fi fost, suferea de neputința captării
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
sînt darurile naturii care se nasc odată cu omul, anume o limbă sprintenă, o voce răsunătare, plămîni puternici și întreaga conformație a feței și a corpului." (p. 12) De aceea, ar fi un semn de naivitate dacă i-am bănui pe retori de o deosebită profunzime spirituală. Firile adînci sînt de obicei încuiate, șterse și inexpresive sub unghi histrionic, ducînd lipsă de acea vîna extrovertită fără de care retorica se preschimbă într-o anostă trăncăneală. Și atunci, întorcîndu-ne de la Cicero către lumea contemporană
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
unei urechi muzicale, cît mai ales logica ce rotește zbaturile. Pleșu scrie în claruri directe, fără obscurități de expresie și fără prudențe evazive, și ar fi o eroare să-i punem talentul numai pe seama predestinării de gene. Înainte de a fi retor cu instinct prozodic, Pleșu e dialectician, adică spirit școlit la palestra cu răsuciri speculative: arta antonimelor și sinonimelor, alături de paradoxuri iscate din alăturarea contrariilor, urmate de alternarea identităților și diferențelor sugerate de o temă. Din acest motiv, savoarea lui Pleșu
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
Nae Ionescu docudramatizat (referitor la un documentar despre Nae Ionescu și discipolii săi, difuzat de TVR Cultural), o proză semnată de Bogdan Alexandru-Stănescu: La casete (Okilă, take two), eseul Limba neo-adamică de Valeriu Gherghel, ca și articolul Mihaelei Ciortea, Oratori, retori și... curriculum, din care aflăm că Ministerul Educației a propus recent elevilor de liceu disciplina „DEZBATERE, ORATORIE ȘI RETORICA”, ce ar urma să fie studiată în cadrul unui curs opțional inclus în curriculum-ul la decizia școlii. Autoarea demonstrează însă că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
prins aici. Rosei e un ogar dăruit cu nas fin, de aceea verdictele lui au o stranie putere de convingere: forța lui de persuasiune vine din postura umilă în care se așază, iar cumințenia aceasta îl împiedică să fie un retor zgomotos, ale cărui vorbe te îmbrobodesc prin luciu. Dimpotrivă, Rosei face figura unui critic plastic care judecă fără să aștepte ca cineva să-l confirme. Rosei nu scrie pentru public, cum nu scrie nici pentru soție, și cum nu scrie
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
participa la ceremoniile religioase aferente iar, la rândul său, prefectul era interesat să înlăture cât mai rapid orice motiv de dezordini. În aceste circumstanțe, legat și sub escortă, Iisus este adus în fața judecătorului Pilat. Delegația „arhiereilor”, însoțită probabil de un retor, nu este una la vârf, cei doi mari preoți - fost și în funcție - Anna și Caiafa pregătindu-se pentru celebrările de Pesah, care începeau în seara acelei zile, dar care, în orice caz, urmăreau atent, „din umbră”, derularea evenimentelor, prin intermediul
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
pildă, că Aldo Manuzio, tipograf venețian al anilor 1500, a folosit primul aldinele, litere frumoase, la vremea aceea, banalizate prin abuz), un citat în a cărui poezie subtilă - traducerea e a lui Gellu Naum - îl recunoști cu îndoială pe bătrînul retor Hugo: "Sub forma tiparului, gîndirea e mai nepieritoare ca oricînd; ea e volatilă, insesizabilă, indestructibilă. Ea se amestecă cu aerul. Pe vremea arhitecturii, ea se făcea munte și lua cu nădejde în stăpînire un veac sau un loc. Acum ea
Trupuri in folio by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6705_a_8030]
-
ploieșteni era insuportabil, dar și, pe de altă parte, pe insistența celor din urmă ca monumentul marelui scriitor să fie prevăzut cu pălărie, ceea ce, pentru Brâncuși, era inacceptabil și ofensator. Pălăria putea fi un element de compoziție rezonabil pentru un retor ca Baraschi (a se vedea rezultatul mai mult decît modest din Piața Caragiale!), însă în nici un caz pentru elipticul Brâncuși, a cărui specialitate nu era, totuși, creația vestimentară. Dincolo de acest episod, mai mult sau mai puțin anecdotic, se pune, de la
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6723_a_8048]
-
lui Marcel Reich- Ranicki. A fost președintele Academiei Berlineze de Arte între 1989 și 1997 și a predat retorica la Universitatea din Tübingen, la o catedră înființată anume pentru el. Aplombul retoric și nervul polemic i-au atras faima de „retor al națiunii” și supranumele de „micul Voltaire al Republicii Federale”. S-a născut în 8 martie 1923 la Hamburg și a fost scutit de serviciul militar din cauza astmului bronșic, boală căreia îi datorează neparticiparea la Al Doilea Război Mondial. A
Retorul națiunii () [Corola-journal/Journalistic/3543_a_4868]