83 matches
-
de capitală de provincie. Orașul a devenit în 450 scaun episcopal. În 1524 reforma protestantă s-a instalat și aici, însă episcopul a rămas catolic. Astfel, a avut loc separarea bisericii față de stat. Tot în secolul al XVI-lea, limba retoromană a fost înlocuită ca limbă oficială cu germana, ținând seama de faptul că germana era deja folosită de către episcopie încă din secolul al IX-lea. În 1803 grișunii au aderat la Confederația Elvețiană, iar Cuira a devenit capitala noului canton
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
XVIII-XX. La sud-vestul Pieții Poștei se află Piața Fântânii. Orașul istoric / vechi se întinde între Piața Poștei, Episcopie și râul Plessur. Clădirea Episcopiei datează din anii 1732-1733. La estul orașului vechi se află Piața Guvernului, cu clădirea guvernului denumită în retoromană "Casa Gri", zidită în 1752. Tot aici se află și biblioteca cantonului, arhiva națională și cancelaria de stat. În Piața Guvernului mai există monumentul Vazerol, reprezentând unirea celor trei regiuni ale cantonului din 1471. La sudul acestei pieți, lângă episcopie
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
simultan nordică, respectiv româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund și exhaustiv de lingvistică comparată între valonă și română, ar putea fi cele trei limbi romanice retice (sau rețiane), retoromana, ladina și friulana, aranjate aici stric geografic, de la nord la sud. Este demn de remarcat, că cele cinci limbi menționate moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei vulgare (vezi latina vulgaris) de nord și, respectiv, elemente gramaticale și fonemice care
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
Schwyz este un cuvânt german cu pronunția (v. AFI); ; în franceză: "Schwytz" sau "Schwyz"; în italiană: "Svitto"; în retoromană: "Sviz". Desemnează atât un canton din Elveția centrală, în zona de limbă germană a Elveției, situat între lacul Lucerna în sud și lacul Zürich în nord, cât și capitala acestuia, orașul Schwyz (cu 14.000 loc. în 2007). Numele cantonului
Cantonul Schwyz () [Corola-website/Science/308745_a_310074]
-
Via mala sau Viamala înseamnă în limba retoromana "Drum rău". În trecut era numit drumul de-a lungul Rinului Posterior între localitățile Thusis și Zillis-Reischen, din cantonul Graubünden, Elveția. Drumul îngust și prăpăstios trecea prin cheile adânci din Alpii elvețieni, aproape de izvoarele Rinului. Acest tronson era cel mai
Via Mala () [Corola-website/Science/318465_a_319794]
-
paritatea puterii de cumpărare. Este al douăzecilea cel mai mare exportator și al optsprezecelea cel mai mare importator de bunuri. Elveția cuprinde trei mari regiuni lingvistice și culturale: germană, franceză, și italiană, la care se mai adaugă văile vorbitoare de retoromană. De aceea, elvețienii, deși predominant germanofoni, nu formează o națiune în sensul unei identități etnice și culturale. Sentimentul de apartenență la o țară comună se bazează pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul și democrația directă) și pe simbolistica
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
patru limbi oficiale: germana (63,7% din totalul populației, cu rezidenții străini; 72,5% din rezidenții cetățeni elvețieni, în 2000) în nordul, estul și centrul țării; franceza (20,4%; 21,0%) în vest; italiana (6,5%; 4,3%) în sud. Retoromana (0,5%; 0,6%), o limbă romanică vorbită local în cantonul trilingv Graubünden din sud-est, este și ea desemnată prin articolul 4 al Constituției Federale ca limbă națională, alături de franceză, germană și italiană, și ca limbă oficială atunci când autoritățile comunică
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
o limbă romanică vorbită local în cantonul trilingv Graubünden din sud-est, este și ea desemnată prin articolul 4 al Constituției Federale ca limbă națională, alături de franceză, germană și italiană, și ca limbă oficială atunci când autoritățile comunică cu persoane de limbă retoromană (articolul 70), dar legile federale și alte legi nu sunt în mod obligatoriu redactate și în această limbă. Guvernul federal se obligă să comunice în limbile oficiale, iar în parlamentul federal, discursurile se traduc în și din germană, franceză și
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
gamă de obiceiuri tradiționale. Fiecare regiune poate fi, în unele feluri, mai strâns legată de țara vecină de aceeași limbă decât de celelalte regiuni elvețiene, țara în ansamblul ei având rădăcini culturale în strânsă legătură cu cultura europeană. Cultura comunităților retoromane, izolate lingvistic în Graubünden, în estul Elveției, constituie o excepție, ea supraviețuind doar în văile înalte ale Rinului și ale Innului, conservând o rară tradiție lingvistică. Din Elveția provin numeroși oameni cu contribuții valoroase în domeniile literaturii, artei, muzicii și
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Staël (1766-1817). Între autorii de dată mai recentă se numără Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), ale cărui romane descriu viața țăranilor și muntenilor, într-un mediu dificil, și Blaise Cendrars (născut Frédéric Sauser, 1887-1961). Autori care au scris în italiană și retoromană au contribuit și ei, dar într-un volum mai modest, dat fiind numărul lor mai mic. Poate cea mai celebră operă literară elvețiană, "Heidi", povestea unei fetițe orfane venită să trăiască împreună cu bunicul ei în Alpi, este una dintre cele
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
din Germania nu se mai tolerează ortografia veche, iar erorile ortografice făcute de elevi duc la scăderea notei. Germana este limba oficială în Germania, Austria și Liechtenstein, una din limbile oficiale în Belgia (alături de neerlandeză și franceză), Elveția (împreună cu franceza, retoromana și italiana) și Luxemburg (împreună cu franceza și luxemburgheza), precum și limbă oficială regională în regiunea autonomă Tirolul de Sud din nordul Italiei (alături de italiană), Raionul național german Halbstadt din Rusia (alături de rusă) și Raionul național german Azovo din Rusia (alături de rusă
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia. Se bucură de statutul de limbă oficială în trei țări — Italia, San Marino și Elveția (împreună cu franceză, germană și retoromană) și este folosită auxiliar în Vatican. Deține de asemenea statutul de limbă de minoritate în părțile Croației și Sloveniei situate în Istria. În Italia sunt numeroase dialecte regionale, dar înființarea unui sistem național de educație a condus la reducerea de-
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
în 843 e.n. după moartea lui Carol cel Mare. Teritoriul Liechtensteinului de astăzi a aparținut Franciei de Est până când a fost reunificat cu Francia Mijlocie sub Sfântul Imperiu Roman pe la 1000 e.n. Până pe la 1100, limba predominantă în zonă era retoromana, dar după aceea, germana a câștigat teren, iar în 1300 o populație alemanică, denumită walserii (cu originea în zona Valais) a pătruns în regiune. În secolul al XXI-lea, în satul montan Triesenberg încă se mai vorbește un străvechi dialect
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
(germană: "Kanton Graubünden"; retoromană: "Chantun Grischun"; italiană: "Grigioni"; franceză: "Grisons"), uneori denumit și Cantonul Griurilor, este cel mai mare și cel mai estic din cele 26 de cantoane ale Elveției. E și singurul trilingv (retoromană, germană, italiană). Suprafața cantonului este de 7.105 km²
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
(germană: "Kanton Graubünden"; retoromană: "Chantun Grischun"; italiană: "Grigioni"; franceză: "Grisons"), uneori denumit și Cantonul Griurilor, este cel mai mare și cel mai estic din cele 26 de cantoane ale Elveției. E și singurul trilingv (retoromană, germană, italiană). Suprafața cantonului este de 7.105 km². Doar o treime din această zonă este considerată teren productiv. Pădurile acoperă circa o cincime din întreaga zonă. Cantonul este aproape în întregime muntos și cuprinde părțile superioare ale văilor râurilor
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Văile părții centrale ale cantonului sunt foarte adânci, unele dintre acestea fiind chiar cele mai adânci din Europa. Aceste văi au fost la origine locul de unde trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o populație probabil de origine celtică, care conserva ca limbă retoromana, formată după crearea provinciei romane Raetia. Retoromana (cu varianta ei romanșa) este una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
adânci, unele dintre acestea fiind chiar cele mai adânci din Europa. Aceste văi au fost la origine locul de unde trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o populație probabil de origine celtică, care conserva ca limbă retoromana, formată după crearea provinciei romane Raetia. Retoromana (cu varianta ei romanșa) este una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
este și un centru industrial. În văile Mesolcina/Misox și Poschiavo se cultivă porumb și castane comestibile. Localități mai importante, cu peste 5000 de locuitori la recensământul din 2009: Limbile vorbite în Cantonul Grisunilor sunt: germana în nord-vest (54%), limba retoromană, numită și rumância sau romanșa în Engadina, Valea Monastero și în apropiere de Disentis/Mustér (31%), precum și italiana în văile Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, și Poschiavo/Puschau (15%). Populația romanică reproșează autoritaților că nu fac nimic pentru a se
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
sau romanșa în Engadina, Valea Monastero și în apropiere de Disentis/Mustér (31%), precum și italiana în văile Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, și Poschiavo/Puschau (15%). Populația romanică reproșează autoritaților că nu fac nimic pentru a se evita extincția limbii retoromane, predominantă dealungul secolelor. Statisticile indică un flux constant, în special după 1850, al populațiilor germanofone spre Cantonul Grisunilor, altădată practic în întregime romanic. Cele două confesiuni principale sunt catolicismul și protestantismul refomat calvin, adus ulterior de populațiile germanofone. Din punct
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
(Ticino e numele italian; în germană, franceză și retoromană se numește "Tessin") este singurul canton elvețian situat în întregime pe versanții sudici ai Alpilor. Numele cantonului derivă de la râul Ticino, care îl traversează de la Pasul Novenei (ger. "Nufenenpass") până la Lacul Maggiore. este aproape complet de limbă italiană (cu excepția comunei
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
rămas limba formală a Bisericii Romano-Catolice chiar și în ziua de astăzi, ceea ce include și statutul său de limbă oficială a Vaticanului. Limbile romanice nu au derivat din latina clasică, ci mai degrabă din latina vulgară ("latina vulgaris"). Latina și retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
și în ziua de astăzi, ceea ce include și statutul său de limbă oficială a Vaticanului. Limbile romanice nu au derivat din latina clasică, ci mai degrabă din latina vulgară ("latina vulgaris"). Latina și retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo logudorese") există o lungime distinctivă a consoanelor
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
de la care latina a suferit influență culturală. În zilele noastre limbile italice sunt reprezentate de limbile romanice, izvorâte din latină: italiana, româna (cu cele patru dialecte ale sale: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân), franceza, occitana, francoprovensala, catalana, spaniola, portugheza, sarda, retoromana... Se includ aici și limbile, acum stinse: dalmata și mozaraba. Se numește "latină arhaică" ("prisca latinitas") latina folosită de la origini până la începutul secolului I î.Hr. Conceptul de latină veche ("prisca latinitas") este tot atât de vechi ca și cel de "latină clasică
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
germană (63,7 % din populația totală cu tot cu rezidenții străini; 72,5 % din rezidenți cu cetățenie elvețiană, în 2000), în nordul, estul și centrul țării; franceză (20,4 %; 21,0 %) în partea vestică; italiană (6,5 %; 4,3 %) în sud, precum și retoromană în sud și sud-est, o limbă romanică retică vorbită la nivel local de către o minoritate mică (0,5 %; 0,6 %) în cantonul Graubünden. Retoromana este desemnată de către Constituția Federală ca fiind limbă națională alături de limbile germană, franceză și italiană (articolul
Demografia Elveției () [Corola-website/Science/319583_a_320912]
-
franceză (20,4 %; 21,0 %) în partea vestică; italiană (6,5 %; 4,3 %) în sud, precum și retoromană în sud și sud-est, o limbă romanică retică vorbită la nivel local de către o minoritate mică (0,5 %; 0,6 %) în cantonul Graubünden. Retoromana este desemnată de către Constituția Federală ca fiind limbă națională alături de limbile germană, franceză și italiană (articolul 4 din Constituție), și ca limbă oficială (dar nu deplină) în cazul în care autoritățile comunică cu persoane vorbitoare de limba retoromană (articolul 70
Demografia Elveției () [Corola-website/Science/319583_a_320912]