377 matches
-
1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde își găsesc latențele (și esențele) divine; „cristalul esenței lucrurilor“ este chiar gândul purificat în retortele ființării ca parte pură a Întregului; Logosul se constituie nu ca o suprarealitate, ci în deplină concordanță și comuniune cu trăirea intensă, cu vibrația interioară, ceea ce deschide calea spre sine în singurătatea predestinării [...]; de la „Sfera rostirii“ și „Prelat în Regatul
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
de albine și-a dorului credință/ Am împletit speranțe, descătușări de vise,/ Cortine ridicat-am purtând cu stăruință/ Cununi de gânduri pure spre verile promise” (Nostalgie). Aici dorul arde, răscolește și chiar viscolește, făcând sufletul să vibreze. Iar în aceste retorte sufletești, din flăcările vii se nasc scântei: „Mă arde-un tainic dor, mă viscolește/ Cu fulgi de foc și străluciri de stele” (Dorul). Și nu o dată, viscolul lăuntric răscolește scântei. De notat faptul că prozodia este perfectă, simțul ritmului și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
mărturisește autoarea: „Gândesc prea mult, iubesc frumos și poate sper/ În visele frumoase sau limpezimi de cer/ Sunt lan aprins de maci sau foșnetul de frunze,/ Am flori de tei în plete și-al lor nectar pe buze?” (Întrebări). În retortele sufletești poeta păstrează și prepară elixiruri, precum marii alchimiști, din: visări, mângâieri, doruri ascunse, lacrimi calde, speranțe de bine, împletite-n tăceri, toate frământate cu lumină blândă. Ceea ce rezultă e un balsam de cuvinte bun de tămăduit răni vechi și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
2010 (110 pag.) - versuri; 3. DE VORBĂ CU O MINUNE, Ed. Sfanțul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 ( 120 pag.); 4. ÎN BRAȚELE BUNICULUI, Ed. Optimă, Iași, 2010 (148 p.); 5. ALINTĂ-MĂ, COPILĂRIE!, Ed. Optimă, Iași, 2010 (140 p.); 6. OMUL RETORTA, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2010 (124 p.); 7. METAMORFICE STĂRI/ METAMORPHICAL STATES (versuri) - 2 volume (ilustrații - pictor Borta Ovidiu, Suceava): - Vol. 1 -Ed. Karuna, Bistrița, 2010 (trad. lb. eng. - prof. M. Bozanchi) (114 pag.); - Vol. 2 - Ed. Armonii Culturale, Adjud
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
și treci pe-aceeași veche-alee Deși de alb ți-e sufletul flămând Nu vezi pridvorul nins cu azalee Când lăcrimează-amurgul peste gând. ÎNSÂNGERAT AMURG Sărută marea țărmu-ncins de-arșiță Talazurile-i amuțesc pe stânci Tărâm râvnit de zei - o insuliță - Retortă a tăcerilor adânci. Îți simt suflarea rătăcită-n mine Pe buze sarea ta săpându-și vad Însângerat amurg... și seara vine Cu trena prinsă-ntr-un inel de jad Un orizont pictat de curcubeie Încet, încet apus pe-un braț
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
primăvară, Purtând printre miresme prinse în păr Dulcea povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care-ncinge, azi, tâmpla mea căruntă. Doar umbrele valsează pe grinzi de floare castă De crini din care picur' miresme ce-amorțiră Sub candele din muguri de stele. Ce fantastă Îmi pare înserarea, cu degete de liră... O
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
elastic, un virus foarte rău, unul mai viguros, care la vremea lui cauzase febra aurului și îl scoase pentru mici ajustări și îmbunătățiri. Îi ascute dinții, îi rupe câteva picioare, îi mai montează ceva clești, apoi îl aruncă într-o retortă cu un bulion nutritiv. Flămânzit de mai bine de o sută cincizeci de ani, prima reacție a bietului virus a fost să crape-n el până n-o mai putea. Numai că virușii nu gândesc la fel ca noi. Acesta
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
chiar infertilitate... Nooo, nu era chiar așa de prost cum îl credeau savanții! În concluzie se puse pe înmulțit! La ei e chiar simplu! Prin diviziune (fără să mai pierzi timpul cu fițele virusoaicei!) și în progresie geometrică. Spre seară retorta era plină de viruși identici cu primul, care răcneau să le scoată cineva dopul că s-au săturat de sclavie și vor libertate, democrație, egalitatea șanselor și alte tâmpenii auzite de la un idiot de laborant, cam bețiv de felul lui
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
era plină de viruși identici cu primul, care răcneau să le scoată cineva dopul că s-au săturat de sclavie și vor libertate, democrație, egalitatea șanselor și alte tâmpenii auzite de la un idiot de laborant, cam bețiv de felul lui. Retorta care bolborosea înspumată fu înmânată, în zorii zilei următoare, curierului. La prânz deja intrase pe piața muncii! Virușii își trăiau frenetic libertatea! *** O țară, undeva în estul bătrânului continent. Fusese aleasă după un studiu aprofundat al specialiștilor în marketing, pentru că
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Frământări Îmi tremură trupul și mâna când scriu Mă simt ca o frunză purtată de vânt Întrebări, căutări în imensul pustiu Amestecă lutul đin mine...pământ Frământări în retorte de suflet, visări, Speranțe de bine-mpletite-n tăceri Sunt barca-n balans înfuntând încercări Și-n plină furtună râvnesc mângâieri. Privesc întristarea din juru-mi și plâng Fac loc bunătății, iubirii și-aștept Furtuna să treacă iar gându-mi flămând Îl dărui
FRĂMÂNTĂRI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367077_a_368406]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESTIN Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 170 din 19 iunie 2011 Toate Articolele Autorului De pe fruntea-ți înaltă culeg smerită broboane de gânduri le-așez cu migală-n retorte de suflet și le dau ne’ncetat strălucire... presar printre rânduri iubire născută-n tăceri ancestrale și-ascut în tăișul durerilor mele săbii de foc cu care tai pânze de neguri ce se-aștern uneori peste noi rătăciri abisale... cuprind
DESTIN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367243_a_368572]
-
unghi alternativ în examinarea unor direcții de asemenea importanță devine o precauție pe cât de utilă, pe atât de necesară. Este unul dintre meritele lui Horia Roman Patapievici de a fi făcut acest lucru examinând prin prisma cauzală, în diversele sale retorte, condiția omului recent. Văzută din perspectiva divizărilor actuale ale scenei americane ce marchează turnirul între două direcții majore de mentalitate (reflectate pe plan politic în disputa dintre liberali și conservatori, dintre stânga și dreapta, dintre democrați și republicani), cartea românului
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > REVOLTĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 130 din 10 mai 2011 Toate Articolele Autorului Noapte de mai cu stele reci pe boltă Și flori de măr pe ramuri împietrite Gânduri icnind arar dintr-o retortă În care disperate, durerile-nfrățite De-atâta chin în mine se revoltă. Părinți plângând neputincioși destine Copiii pribegind prin lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine
REVOLTĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349598_a_350927]
-
imprimate de seriozitatea temei abordate, o întâlnim în poeziile de inspirație patriotica: De țară, Doina, Tepețe, Maria Ta, Straină printre-ai săi, a sa printre străini. Limbajul poetic simplu, rostit în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă din letopisețele cronicarilor se împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344457_a_345786]
-
ne este chiar la înălțimea pe care ne străduim să o afișam. O simfonie de arome ne scalda cu generozitate cavitatea bucală aducându-ne în minte secvențe de câmpie însorită, înmiresmata de aburii dulci-amărui ai unor plante misterioase sfințite în retorta Marelui Magician. Domnul Gianpaolo cel care orchestrează acum întregul ritual primește cu vizibilă și justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toții un fel de italiană. Una desigur nerecunoscuta de lingviști dar suficient de
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
la vioară și balet. Talentele Loredanei nu rămân neobservate, fiind evidențiate la „Forumul Național al Pionierilor”. Intră, în 1984 la... Liceul de Matematică-Fizică nr.1, din Onești, prima pe liste, la admitere, cu nota 9,95. Participantă la Festivalul regional „Retorta de cristal” (1984), câștigă în timpul liceului Premiul I, iar înainte să împlinească paisprezece ani intră în faza națională a concursului „Cântarea României” de la Focșani. Aici și acum este intersecția drumurilor vieții Loredanei. E remarcată de Dumitru Moroșanu și Jolt Kerestely
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
Chemy-Land. Locuitorii de aici îl apreciau pentru că făceam sute de experimente amuzante, surprinzatoare, electrizante. Și copiii iubeau magia. După cum vedeți, totul le vorbea copiilor despre chimie: forma balansoarelor, paharele de răcoritoare, bărcuțele , traseul de montagne-russe, toate sunt în formă de retorte, baloane cotate, mojare și pistile, aparate de extracție, pahare Berzelius și Erlenmeyer, baghete magice, creuzete, eprubete și alte ustensile ce se găsesc într-un laborator de chimie. Totul era realizat cu ajutorul chimiei: perdele din lumini boreale, artificii, vulcani, cerneală simpatică
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350926_a_352255]
-
că realitatea nu-i decât acea decindeală. Iar ea poate fi în “niciunde-le”, fie dinăuntru, fie din imensul “afară”. Deși această apropiere descinde dintr-o practicare a gândului, antică, abandonată uitării în vremea de-acum, autoarea o refiltrează în retorta inimii și tâmplei prin analogii condensatoare...într-un drum de la adorația efemeră a corolei către sublimarea-i manifestă în parfum. Sărutătorul și însuși SĂRUTUL!... În miez, avem de-a face cu un joc aluziv al mutării accentelor de semnificații din
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354827_a_356156]
-
și mă punea să îi înregistrez gîndurile și observațiile, iar cînd eram liberă, mă așezam lîngă vreun bolnav în acel salon improvizat pentru prima oară în lume de iubitul meu și îi povesteam despre puterea miraculoasă a leacurilor pregătite în retorte minuscule de vraciul meu cel iubit, și obrajii amărîtului se luminau și se punea pe picioare și Ibn Sina mă privea curios și mă ruga să-i povestesc ce le tot spuneam eu bolnavilor și concluzionase, într-unul dintre capitolele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 (110 pag.) - versuri; DE VORBĂ CU O MINUNE, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 ( 120 pag.); ÎN BRAȚELE BUNICULUI, Ed. Optima, Iași, 2010 (148 pagini); ALINTĂ-MĂ, COPILĂRIE!, Ed. Optima, Iași, 2010 (140 pagini); OMUL RETORTĂ, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2010 (124 pag. - versuri) ; METAMORFICE STĂRI/METAMORPHICAL STATES (versuri)- 2 volume (ilustrații - pictor Bortă Ovidiu Ambrozie, Suceava): ■ Vol. 1 -Ed. Karuna, Bistrița, 2010 (trad. lb. eng. - prof. M. Bozanchi) (114 pag.); ■ Vol. 2 -Ed. Armonii Culturale
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
complex laborator al artei moderne, loc al jocului demiurgic” unde își creează operele „din lut, din foc, din apă, din văzduh”, aceste elemente fundamentale ale existenței Universului reprezentând „realitatea transfigurată” a unor „viziuni fascinante și tulburătoare”. Ca într-o „magică retortă”, creatorul acestei capodopere „a despărțit pământul de ape, a însuflețit văzduhul și marea, a făcut lumină”, din mâinile sale fermecate ieșind „luminozitate, șlefuire, lustru”, în așa fel încât acea „formă între străvechi și modern, dincolo de Cyclade, de vârsta de bronz
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
lucrări, de altfel necesare. Alte monografii sunt dedicate unor școli, cu deosebire unor licee sau colegii, cum ar fi cea al cărei autor este profesorul doctor Teodor Mitroi despre Colegiul Național Tehnic „Gen. D. Praporgescu” din Turnu-Măgurele (Un „Colegiu” în „retorte”), cea, scrisă de C.T. Ciubotaru, referitoare la Liceul Economic „V. Madgearu” din Roșiorii de Vede (Un „Economic” de colecție) și o lucrare a profesorului Marin Gh. Cazacu despre Liceul Teoretic Zimnicea (Un liceu zimnicean), pe care le apreciază drept utile
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]