457 matches
-
de rigoare, abia pentru acum, pe care am să le redau operativ în câteva rândulețe și fără lamentări, oricum tardive sau care ar mai putea ajuta la ceva, pe cineva ... I-aș fi spus, și replica n-avea “bătaia” unei retroactivități în materie de similarități și apropouri, decât cu totul întâmplător - cum se notifică și se recomandă pe genericul unor filme, că la aceeași vârstă și eu aveam tot patru copii, tot două și doi, mi-am luat postul în primire
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. (2) Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“. ... 32. În situația adoptării unor noi acte normative, legea trebuie să conțină și dispoziții tranzitorii, care să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ și trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive (Decizia nr. 134 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 iulie 2024, paragraful 16). Rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
României, Partea I, nr. 661 din 10 iulie 2024, paragraful 16). Rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice apărute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea noii reglementări sau conflictul între normele succesive. Obligația de a corela cele două reglementări, „astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc“, are ca scop inclusiv evitarea hiatusului normativ cu privire la materia reglementată, legiuitorul fiind
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
rezultând că aceste împrejurări nu au putut fi constatate pentru viitor, ci relevă situația existentă la data inițiativei legislative. ... 131. Acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 nu poate fi echivalată cu retroactivitatea legii, deoarece aceste beneficii sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. Principiul neaplicării retroactive a legii trebuie interpretat în sensul de a nu se impune sarcini sau a nu se aplica efecte defavorabile cetățeanului pentru trecut, în temeiul
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
de cotizare în condiții speciale, calificare cu privire la care nu există niciun temei pentru a aprecia că vizează exclusiv perioadele de timp ulterioare apariției legii. Acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior acestui moment nu reprezintă un aspect de retroactivitate a legii, întrucât beneficiile respective sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. (...) ... 87. Într-o a treia opinie, s-a arătat că legiuitorul, prin Legea nr. 234/2019, a prevăzut expres că locurile de muncă în care personalul silvic
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
speță. ... 35. Astfel, modul de calcul urmărit de reclamant nu este prevăzut de legea incidentă pentru perioada de referință, iar elementele și criteriile de alcătuire a dreptului pretins reprezintă o opțiune exclusivă a legiuitorului, în condițiile în care ultra sau retroactivitatea se raportează la supraviețuirea unei legi abrogate, respectiv aplicarea uneia noi și pentru trecut, iar nu la aplicarea legii în vigoare, chiar și atunci când, din punct de vedere material, ar prelua și perpetua un mod de calcul provenit din
DECIZIA nr. 172 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299640]
-
la dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“. ... 68. Totodată, în condițiile în care regimul juridic al concesionării și închirierii bunurilor proprietate publică este diferit, astfel cum rezultă din reglementarea lor distinctă în cuprinsul Codului administrativ (a se vedea secțiunea 3: Concesionarea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
referire doar la neclaritățile normei anterioare, aspect care putea fi lămurit pe cale de interpretare pretoriană. De altfel, acesta a fost unul dintre argumentele pentru care avizul Consiliului Legislativ a fost unul negativ, fiind evidențiate în acest aspecte referitoare la retroactivitatea modificărilor preconizate, iar soluția aleasă de legiuitor pentru remedierea acestei chestiuni a constat în adoptarea dispozițiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 166/2021 cu privire la nerecuperarea plăților deja efectuate până la intrarea în vigoare a legii. ... 11. De
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
în vigoare la data introducerii acțiunii prin raportare la o prevedere legală intervenită ulterior, în cursul litigiului, ca urmare a modificării art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Legea nr. 111/2017, ceea ce, în opinia autorilor excepției, atrage retroactivitatea normei noi sau a deciziei Înaltei Curți date în dezlegarea problemei de drept arătate. Se susține că adăugarea la lege, în sensul de a prevedea aplicarea acestei decizii de interpretare și proceselor în curs, este o formă clară de intervenție
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în esență, criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție vizează aspecte referitoare la aplicarea în concret a legii, și nu o retroactivitate cuprinsă în corpul legii. De asemenea, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu reprezintă o încălcare a art. 16 din Constituție, iar invocarea încălcării dispozițiilor art. 40 din Constituție
DECIZIA nr. 117 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301271]
-
avea o astfel de calitate de colaborator pentru cei care dețin cea mai înaltă funcție în stat nu încalcă dispozițiile constituționale, ci doar reglementează o situație care nu fusese avută în vedere până atunci. Cu privire la criticile referitoare la retroactivitatea Legii nr. 243/2021, se apreciază că și acestea sunt neîntemeiate, deoarece încetarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 406/2001 operează doar pentru viitor, fără a afecta prestațiile de care autorul excepției a beneficiat până în acel moment. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității; (iv) în ceea ce privește criticile referitoare la retroactivitatea Legii nr. 243/2021, opinia instanței este în sensul că acestea sunt neîntemeiate, încetarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 406/2001 operând doar pentru viitor, fără să afecteze prestațiile de care titularul drepturilor în discuție a beneficiat până în acel moment. ... 12
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. (2) Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. “ ... 50. Ca atare, nevoia stabilirii unor norme intertemporale este nu numai necesară, dar și imperativă atunci când se adoptă norme de drept substanțial care reglementează probleme cu un grad ridicat de complexitate din punctul
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
Normele metodologice, după cum s-a anticipat în paragraful 105. Principial, modificarea legislativă are aplicabilitate asupra faptelor și acțiunilor săvârșite după intrarea sa în vigoare, neputând retroactiva în lipsa unei situații excepționale și fără o dispoziție expresă în acest sens, retroactivitatea legii fiind interzisă de principiile dreptului pentru asigurarea predictibilității și stabilității normelor juridice. ... 138. Interpretarea teleologică relevă faptul că unicul scop urmărit de legiuitor prin introducerea alin. (5) al art. 8 din Legea nr. 341/2004 a fost acela de a
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
penal atunci când ea se face în dezavantajul acuzatului. ... 47. Prin Hotărârea din 17 septembrie 2009 în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), Curtea a arătat că, chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Italiei (nr. 2), Curtea a arătat că, chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
una pronunțată după săvârșirea infracțiunii, a devenit un principiu fundamental al dreptului penal (Scoppola c. Italiei). Într-o altă cauză, instanța de contencios european a arătat că atunci când un stat a prevăzut în mod expres în legislația sa principiul retroactivității legii penale mai favorabile trebuie să permită cetățenilor săi să folosească acest drept în conformitate cu garanțiile Convenției (Gouarré Patte c. Andora).*5) *5) În Ghidul privind aplicarea art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
cu garanțiile Convenției (Gouarré Patte c. Andora).*5) *5) În Ghidul privind aplicarea art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat: „Chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile (spre deosebire de art. 15 paragraful 1 din Pactul Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice și de art. 9 din Convenția americană privind drepturile omului), Curtea a considerat că această dispoziție nu
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Pactul Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice și de art. 9 din Convenția americană privind drepturile omului), Curtea a considerat că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
ibidem, pct. 106). (...) 55. Chiar dacă în Hotărârea Scoppola împotriva Italiei (nr. 2) (MC), Curtea nu s-a pronunțat în mod explicit asupra unui eventual efect retroactiv al modificărilor legislative în beneficiul persoanelor condamnate definitiv, aceasta a aplicat recent principiul retroactivității legii penale mai favorabile față de o persoană condamnată definitiv, în măsura în care dreptul național impunea în mod expres instanțelor naționale să revizuiască din oficiu o hotărâre de condamnare în cazul în care o lege posterioară reducea pedeapsa aplicabilă
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
revizuiască din oficiu o hotărâre de condamnare în cazul în care o lege posterioară reducea pedeapsa aplicabilă pentru o infracțiune (Gouarré Patte împotriva Andorrei, pct. 28-36). Pentru Curte, în cazul în care un stat prevede expres în legislația sa principiul retroactivității legii penale mai favorabile, acesta trebuie să permită justițiabililor săi să exercite acest drept conform garanțiilor din Convenție (ibidem, pct. 35). 56. Principiul retroactivității legii penale mai favorabile se poate aplica, de asemenea, la stabilirea unei pedepse contopite pentru mai
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
pct. 28-36). Pentru Curte, în cazul în care un stat prevede expres în legislația sa principiul retroactivității legii penale mai favorabile, acesta trebuie să permită justițiabililor săi să exercite acest drept conform garanțiilor din Convenție (ibidem, pct. 35). 56. Principiul retroactivității legii penale mai favorabile se poate aplica, de asemenea, la stabilirea unei pedepse contopite pentru mai multe condamnări (Koprivnikar împotriva Sloveniei, pct. 59)“. ... 105. În interpretarea art. 7 din Convenția europeană Curtea de la Strasbourg a apreciat în Avizul emis
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
în acest sens standardul adecvat de protecție impus de normele de drept. Actul de justiție este indispensabil pentru protecția efectivă a drepturilor fundamentale. ... 116. Particularitatea standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la neretroactivitatea legii penale mai severe, respectiv la retroactivitatea legii penale mai favorabile, în raport cu standardul național, respectiv cu cel unional, vizează caracterul absolut inderogabil al acestui drept fundamental - interdicția oricărui test de proporționalitate în raport de alte drepturi fundamentale, principii de drept și/sau interese publice concurente -, în
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de drept și tradiții juridice ale statelor membre. În măsura în care Carta recunoaște drepturi fundamentale, așa cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradițiile menționate. ... 120. Principiul legalității incriminării, al retroactivității legii penale mai favorabile și al neretroactivității legii penale mai severe fac parte din categoria drepturilor inderogabile ce țin de tradițiile constituționale comune statelor membre. ... 121. În acest sens, Constituția României consacră în alin. (2) al art. 15 un principiu
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]