105 matches
-
cele lichide, împiedicând chiar și deglutiția salivei. La apariția disfagiei, tumora a ocupat deja peste jumătate din circumferința esofagului și, din nefericire, este deja nerezecabilă. În fazele avansate, disfagia este însoțită de regurgitații, halenă fetidă, sughiț, eructații și hipersialoree. Durerea retrosternală, prezentă în stadiul incipient la mai puțin de 1/3 dintre bolnavi, devine mai frecventă odată cu extinderea și metastazarea tumorii; nu cedează decât la opiacee. Scăderea în greutate. Datorită disfagiei bolnavul nu se mai poate alimenta, pierde mult în greutate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
indică prezența esofagitei ca formă distinctă de modificările induse de reflux. I. Simptomele tipice ale BRGE sunt pirozisul și regurgitația acidă. 1. Pirozisul reprezintă cea mai obișnuită manifestare clinică a refluxului; este descris de bolnav ca o senzație de arsură retrosternală, care apare mai frecvent după mese (la 3060 min), sau când bolnavul se apleacă înainte, sau când stă culcat la orizontală; se calmează la administrarea de antiacide. Pirozisul este prezent la cel puțin 75% dintre bolnavii cu reflux, dar frecvența
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
BRGE. Manifestările pulmonare ale BRGE sunt secundare fie microaspirației pulmonare a conținutului gastric acid care produce lezarea mucoasei și infecție secundară, fie unui reflex de bronhoconstricție mediat vagal indus prin iritația esofagului de refluxul acid. Durerea toracică non-cardiacă, cu sediul retrosternal, caracter constrictiv și iradiere spre gât, umeri și uneori brațe, este de multe ori dificil de diferențiat de durerea din angina pectorală; este secundară unei tulburări de motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
non-cardiace datorate BRGE este monitorizarea pH-ului esofagian. Manifestările din sfera ORL sunt secundare refluxului acid în orofaringe ca urmare a incompetenței sfincterului esofagian superior și a unor tulburări în reflexele esofago-glotic și faringo-glotic. III. Simptome datorate complicațiilor: disfagie, durere retrosternală sau hemoragie digestivă (în prezența esofagitei sau stenozei peptice), tuse și hemoptizie (pneumopatie prin aspirație). IV. Simptomele de alarmă - scăderea în greutate, disfagia, hemoragia digestivă și anemia indică o complicație a BRGE sau o altă boală severă care necesită unele
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
perioadă de timp. Complicațiile includ: esofagita de reflux (esofagita peptică) - diagnosticul de stabilește endoscopic (tabelul), stenoza esofagiană benignă (peptică) (simptomul dominant este disfagia progresivă, iar diagnosticul este stabilit radiologic și endoscopic), sindromul Barrett (endobrahiesofagul, ulcerul esofagian (simptomul principal este durerea retrosternală cu iradiere dorsală, diagnosticul fiind stabilit radiologic și endoscopic), hemoragia digestivă superioară (hematemeză sau/și - Evidențierea unui RGE acid anormal la un bolnav cu aspect endoscopic normal - Bolnavi care au indicație chirurgicală (indiferent de procedeul antireflux); postoperator, când simptomatologia RGE
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
câte un elastic. Pentru a ligatura varicele, acesta trebuie întâi aspirat complet în cilindru, astfel încât, atunci când banda elastică circulară este aruncată, să se fixeze la baza acestuia. După ligatură se recomandă dietă hidrică 1-2 zile. Complicațiile posibile sunt: disfagie, durere retrosternală care se remit la 1-2 zile spontan; ulcerul și stricturile sunt rare, iar complicațiile sistemice lipsesc. TAMPONADA CU BALON SENGSTAKENBLACKEMORE Deși această metodă este utilizată mai puțin frecvent în ultimii ani, odată cu dezvoltarea tehnicilor endoscopice și utilizării medicamentelor vaso-active, rămâne
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sustrase volemiei. - venele alcătuiesc o rețea venulară bine reprezentată, care se deschid în vena cavă inferioară și vena portă. - vasele limfatice sunt numeroase și alcătuiesc o rețea subperitoneală, drenând limfa spre canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel, ele constituie adevărate căi de drenaj a toxinelor, bacteriilor, polipeptidelor și substanțelor vasoactive rezultate din procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
care dispar după antibioterapie. Semnele de distensie toracică: hipertransparența vîrfurilor pulmonilor, aplatizarea cupolelor diafragmatice, vizibilă pe radiografia de profil și diminuarea excursiilor acestuia în funcție de timpii respiratori (ele sînt mai mici de 3 cm între inspir și expir), lărgirea spațiului clar retrosternal. Se mai constată și creșterea spațiilor intercostale, dar și orientarea orizontală a coastelor (v. Fig.8). Fig. 8 Rad. toracică standard Aspect de BPOC b) Explorări funcționale respiratorii. Aceste teste urmăresc demonstrarea obstrucției aeriene, puțin reversibile, care este un element
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de dimensiuni reduse, unilaterală, în cavitatea pleurală stângă, necorelată cu lărgirea siluetei cordului, atelectazie, sau poziționarea tuburilor de dren (16). În 1% dintre cazuri, BAC se complică postoperator cu infecții la nivelul situsului de abord chirurgical (compartimente presternal, sternal și retrosternal), cele mai importante fiind cele cu afectare retrosternală profundă și evoluție spre mediastinită. Deși incidența infecțiilor sternale este redusă, rata de mortalitate raportată în literatura de specialitate atinge 25%. Factorii chirurgicali de risc de infecție loco-regională sunt numeroși și asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
necorelată cu lărgirea siluetei cordului, atelectazie, sau poziționarea tuburilor de dren (16). În 1% dintre cazuri, BAC se complică postoperator cu infecții la nivelul situsului de abord chirurgical (compartimente presternal, sternal și retrosternal), cele mai importante fiind cele cu afectare retrosternală profundă și evoluție spre mediastinită. Deși incidența infecțiilor sternale este redusă, rata de mortalitate raportată în literatura de specialitate atinge 25%. Factorii chirurgicali de risc de infecție loco-regională sunt numeroși și asociază practicarea unor intervenții chirurgicale laborioase, defecte de închidere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
diagnosticarea leziunilor asociate posibile: ruptura traheo-bronșică, contuzia cardiacă, ruptura aortică, fac parte din managementul complet al unui traumatizat toracic. RUPTURA DE AORTĂ Există un grad de suspiciune de ruptură de aortă în traumatismele toracice severe prin decelerare, fiind sugestive: durerea retrosternală și interscapulovertebrală, precum și amplitudinea diferită a pulsului între membrele superioare și cele inferioare. La un bolnav stabil hemodinamic și respirator se vor face: radiografie toracică față și profil, tomografie computerizată, aortografie. Examenul computer tomograf este folosit ca un test de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile. Durerea toracică precordială apare retrosternal cu iradiere în umărul stâng sau baza gâtului, abdomenul superior sau toracele posterior, se intensifică cu respirația, tusea, schimbarea poziției. De asemenea pot apare tusea și dispneea. Frecătura pericardică este semnul clinic cel mai important la auscultația cordului, este localizată
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
s-au adus diverse modificări, procedează la condrectomii lărgite, subpericondrale, la care se asociază sau nu procedee de osteotomie sternală și rezecție de apendice xifoid. În ceea ce privește stabilizarea peretelui în poziția dorită, se realizează cu ajutorul unei lame sau broșe metalice trecute retrosternal și fixate la arcurile costale bilateral [16]. Pentru a obține o stabilizare mai bună și un efect mai estetic, unii autori asociază autotransplantul de grefoane cartilaginoase (preparate din fragmentele cartilaginoase excizate) [6]. În aceste tehnici se recomandă două tipuri de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
ce permit corectarea malformațiilor, dar și menținerea esteticii regionale [14]. În ultimii an se utilizează din ce în ce mai frecvent tehnica miniinvazivă Nuss, ce constă în efectuarea doar a două incizii mici, bilateral, pe linia axilară medie pentru introducerea unei lame de titan retrosternal, prin ambele cavități pleurale, cu ajutorul unui instrumentar specializat [13]. Pentru a evita lezarea cordului în momentul efectuării canalului retrosternal de trecere a lamei de titan, chirurgii europeni (Rokitanski) au recomandat asocierea unei incizii de 2 cm substernal, prin care se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
Nuss, ce constă în efectuarea doar a două incizii mici, bilateral, pe linia axilară medie pentru introducerea unei lame de titan retrosternal, prin ambele cavități pleurale, cu ajutorul unui instrumentar specializat [13]. Pentru a evita lezarea cordului în momentul efectuării canalului retrosternal de trecere a lamei de titan, chirurgii europeni (Rokitanski) au recomandat asocierea unei incizii de 2 cm substernal, prin care se introduce toracoscopul, ce permite vizualizarea trecerii lamei metalice prin mediastinul anterior și verificarea poziției acesteia. Tehnica prezintă avantajul rapidității
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
ale leziunilor localizate (la autopsii s-au constatat vindecări locale ale leziunii aortice de disecție). MANIFESTĂRILE CLINICE ALE DISECȚIEI AORTICE ACUTE Debutul durerii în disecții este brusc, cu caracter ascuțit de înjunghiere, cu maximum de intensitate la început. Localizarea este retrosternală în disecțiile aortei ascendente și interscapular în cele ale aortei descendente. Două caracteristici ale durerii ne pot orienta spre un proces de disecție: - intensitatea care este maximă la debut apoi se reduce treptat, - apariția simultan sau secvential și în alte
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni, permit apariția herniilor diafragmatice anterioare [5]. Există și trigonurile lombocostale, situate între partea lombară și cea costală a diafragmului, denumite și spațiile Bochdaleck. Acestea sunt delimitate de ligamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
vărsături intermitente, pneumonii repetitive. Paralizia bilaterală a diaframului la aceste vârste este fatală în lipsa suportului ventilator [70]. La tineri și adulți eventrația diafragmatică unilaterală este de multe ori asimptomatică, fiind o descoperire radiologică. Paralizia unui hemidia-fragm poate produce dureri toracice (retrosternale sau epigastrice) și tuse neproductivă, dispneea fiind minimă, deși are loc o scădere cu 20-30% a capacității vitale și a capacității pulmonare totale [56, 70]. Pacientul tinde să doarmă pe partea cu hemidiafragmul relaxat. Paralizia bilaterală la adult poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
o carieră chirurgicală un interes, o informare și un efort sporit. Semiologia cardiovasculară din imagistică noilor tehnologii radiologice - CT, RMN - de data mai recentă solicită corelarea cu detaliile morfologice puse în această nouă perspectivă. Inima este așezată în cutia toracica, retrosternal, în spațiul dintre cele două pleure, numit mediastin, are o greutate de 300 g la bărbat și 280 g la femeie. Are forma unui trunchi de con cu vârful dirijat în jos, spre stânga și înainte, iar baza în sus
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
unui anevrism de aortă ascendentă. Cea mai frecventă manifestare clinică este reprezentată de durere. Durerea este prezentă la 25 până la 75% din pacienții cu anevrisme aortice [1, 2, 4]. Durerea legată de prezența unui anevrism de aortă ascendentă este localizată retrosternal, în timp ce afectarea aortei descendente determină o durere posterioară sau uneori în umăr. Durerea poate fi intensă, sugerând ruptura iminentă, sau cronică, sâcâitoare, prin erodarea și compresiunea structurilor vecine. În iminența de ruptură sau în ruptura constituită, ea poate crește în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
mai mari, determină și o alungire a aortei, producând o deplasare în jos și la stânga a cordului. Aorta ascendentă dilatată poate determina un contur convex al mediastinului superior drept. De asemenea, în incidența de profil se poate remarca dispariția spațiului retrosternal. Anevrismele aortei descendente și vertebro-bazilare se văd ca o bombare la stânga aortei descendente sau ca o umbră în spatele cordului. Este de reținut că anevrismele limitate la rădăcina aortică pot să nu fie evidențiate pe radiografia toracică standard. În anevrismele aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv la sediul de iradiere; 2. iradierea: umărul sau membrul superior stâng, pe traiectul ulnar, în ambii umeri, ambele brațe, ambele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de scurtă durată (3-15 minute), declanșare cel mai ades de efort sau emoție, cedare promptă la repaus sau la administrarea de nitroglicerină. Heberden a descris în 1768
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
senzației dureroase, 4. durata accesului și intensitatea sa, 5. condițiile de apariție ale acceselor, 6. frecvența episoadelor anginoase, 7. simptomele asociate durerii, 8. acțiunea nitroglicerinei asupra durerii anginoase, 9. criteriile negative de excludere a durerii. Sediul durerii angionoase este tipic retrosternal, mai rar precordial, epigastric, interscapular sau numai într-o zonă de iradiere. Iradierea durerii anginoase este cel mai frecvent în umărul stâng și pe fața internă a brațului, până în ultimele două degete ale mâinii stângi. Caracterul durerii anginoase este tipic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
baza apendicelui xifoid) care se accentuează în inspir (semnul Rivero - Carvalho) semne stetacustice asemănătoare stenozei mitrale, dar mai estompate. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: hipertrofie atrială dreaptă - unde P ample în DII; - Examen radiologic: -în incidență laterală stângă: AD umple spațiul superior retrosternal; -în stenoza tricuspidiană izolată: câmpuri pulmonare clare. - Ecocardiografie: valve îngroșate, cu deschidere redusă, aspect de dom; AD dilatat; Doppler: jet turbulent cu viteză crescută în VD în diastolă; - Cateterism cardiac drept: măsurarea gradientului de presiune transstenotic și aria stenozei; - Jugulogramă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]