80 matches
-
retroversii punctuale și durative pot crea sau, cel puțin, se pot adăuga la impresia pe care o dezvoltă povestirea conform unor legi clare, cauzative: un anumit eveniment cauzează o situație, ea face posibilă un alt eveniment ș.a.m.d. Dacă retroversiile durative sînt dominante, atunci cititorului i se insuflă rapid impresia că nu se întîmplă nimic spectaculos. Narațiunea pare a fi o succesiune de situații inevitabile. În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust folosește intens posibilitățile oferite de aceste două forme
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atunci cititorului i se insuflă rapid impresia că nu se întîmplă nimic spectaculos. Narațiunea pare a fi o succesiune de situații inevitabile. În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust folosește intens posibilitățile oferite de aceste două forme. Destul de frecvent, o retroversie începe într-o manieră punctuală (de genul: "Aceasta mi-a amintit de ziua cînd am intrat...") și apoi se dezvoltă într-o asemenea măsură încît se termină ca un pasaj durativ, aproape descriptiv. Se întîmplă deseori și opusul în același
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o manieră punctuală (de genul: "Aceasta mi-a amintit de ziua cînd am intrat...") și apoi se dezvoltă într-o asemenea măsură încît se termină ca un pasaj durativ, aproape descriptiv. Se întîmplă deseori și opusul în același roman: o retroversie durativă ("Îmi vizitam mătușa în fiecare duminică") izbucnește cu atîtea amănunte încît devine inevitabil punctuală. Relatarea amănunțită face pur și simplu prea greu de crezut că asemenea evenimente ar avea loc în fiecare duminică. În acest joc riscant cu timpul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
postmodern experimental cu jumătate de secol înainte. Tonul pentru acest joc îl dă chiar la începutul romanului, cu faimosul pasaj: "De mult timp mă culcam devreme". Anticipări Tot ce am discutat pînă acum despre anacronism este, în principiu, aplicabil atît retroversiilor cît și anticipărilor. Oricum, nu este nici o coincidență că aproape toate exemplele utilizate au fost retroversii. Pentru început, anticipările au loc mult mai puțin frecvent. Ele sînt în principal restricționate la o singură aluzie (de obicei ascunsă) la rezultatul fabulei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
romanului, cu faimosul pasaj: "De mult timp mă culcam devreme". Anticipări Tot ce am discutat pînă acum despre anacronism este, în principiu, aplicabil atît retroversiilor cît și anticipărilor. Oricum, nu este nici o coincidență că aproape toate exemplele utilizate au fost retroversii. Pentru început, anticipările au loc mult mai puțin frecvent. Ele sînt în principal restricționate la o singură aluzie (de obicei ascunsă) la rezultatul fabulei un rezultat care trebuie cunoscut pentru a recunoaște (retrospectiv) anticipările; pot servi pentru a genera tensiunea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deloc atunci că peste zece ani mă voi întîlni cu omul care acum îmi este soț. conține o asemenea anticipare. În raport cu timpul fabulei ("atunci"), această propoziție este o anticipare ("peste zece ani"), dar în raport cu timpul povestirii ("acum"), ea este o retroversie, deși distanța retroversiei este mai mică decît cea a retroversiei în care a fost înrămată (sub forma anticipării). Dacă o asemenea propoziție este privită ca o anticipare sau o retroversie are mai mică importanță; ceea ce contează este faptul că există
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
peste zece ani mă voi întîlni cu omul care acum îmi este soț. conține o asemenea anticipare. În raport cu timpul fabulei ("atunci"), această propoziție este o anticipare ("peste zece ani"), dar în raport cu timpul povestirii ("acum"), ea este o retroversie, deși distanța retroversiei este mai mică decît cea a retroversiei în care a fost înrămată (sub forma anticipării). Dacă o asemenea propoziție este privită ca o anticipare sau o retroversie are mai mică importanță; ceea ce contează este faptul că există trei momente distincte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
omul care acum îmi este soț. conține o asemenea anticipare. În raport cu timpul fabulei ("atunci"), această propoziție este o anticipare ("peste zece ani"), dar în raport cu timpul povestirii ("acum"), ea este o retroversie, deși distanța retroversiei este mai mică decît cea a retroversiei în care a fost înrămată (sub forma anticipării). Dacă o asemenea propoziție este privită ca o anticipare sau o retroversie are mai mică importanță; ceea ce contează este faptul că există trei momente distincte implicate, cît și întrebarea despre cum sînt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
zece ani"), dar în raport cu timpul povestirii ("acum"), ea este o retroversie, deși distanța retroversiei este mai mică decît cea a retroversiei în care a fost înrămată (sub forma anticipării). Dacă o asemenea propoziție este privită ca o anticipare sau o retroversie are mai mică importanță; ceea ce contează este faptul că există trei momente distincte implicate, cît și întrebarea despre cum sînt legate unul de celălalt. Anticipările pot fi și ele catalogate ca "interne" sau "externe", deși nu este întotdeauna posibil să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
treacăt cînd am discutat problemele implicate în determinarea direcției. Era vorba de forma anticipare-în-retroversie, proiectînd în viitor înlăuntrul unei retroiecții în trecut. Această formă nu duce numaidecît la acronie. Exemplul f) se cere a fi definit ca anticipare dinăuntrul unei retroversii, care împreună formează o retroversie de gradul al doilea, complexă și completă. Totuși, cînd o anticipare dinăuntrul unei retroversii ne aduce din nou în "prezent", poate deveni dificil de vorbit despre o anume direcție. Dacă o continuare a lui f
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
implicate în determinarea direcției. Era vorba de forma anticipare-în-retroversie, proiectînd în viitor înlăuntrul unei retroiecții în trecut. Această formă nu duce numaidecît la acronie. Exemplul f) se cere a fi definit ca anticipare dinăuntrul unei retroversii, care împreună formează o retroversie de gradul al doilea, complexă și completă. Totuși, cînd o anticipare dinăuntrul unei retroversii ne aduce din nou în "prezent", poate deveni dificil de vorbit despre o anume direcție. Dacă o continuare a lui f) s-ar citi: k) Cînd
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
retroiecții în trecut. Această formă nu duce numaidecît la acronie. Exemplul f) se cere a fi definit ca anticipare dinăuntrul unei retroversii, care împreună formează o retroversie de gradul al doilea, complexă și completă. Totuși, cînd o anticipare dinăuntrul unei retroversii ne aduce din nou în "prezent", poate deveni dificil de vorbit despre o anume direcție. Dacă o continuare a lui f) s-ar citi: k) Cînd m-a rugat să o iau în căsătorie, a promis că va fi acasă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
referiri la o greșeală comisă în trecut; dar în raport cu viitorul, acel trecut este "prezentul" evocat printr-o retroversie-în-anticipare. Un al treilea posibil anacronism, care se apropie de acronie, poate apărea cînd o anticipare în raport cu fabula se vădește a fi o retroversie în povestire. Un eveniment care urmează a avea loc din punct de vedere cronologic a fost deja prezentat, de exemplu în vorbirea-în-ramă, în cursul povestirii. Se face atunci o aluzie la acest eveniment care reprezintă o anticipare în raport cu fa-bula, dar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
povestire. Un eveniment care urmează a avea loc din punct de vedere cronologic a fost deja prezentat, de exemplu în vorbirea-în-ramă, în cursul povestirii. Se face atunci o aluzie la acest eveniment care reprezintă o anticipare în raport cu fa-bula, dar o retroversie în raport cu povestirea (Mai tîrziu, John a înțeles că...). Pe lîngă aceste trei tipuri, care sînt dificil de prins în cuvinte din pricina structurii lor complexe și, în consecință, se apropie de acronii, mai există două șanse pentru "acronia" bine-conturată: adică, devierile
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nedatată", anume atunci cînd nu spune numic despre direcția sa, distanța ori durata. Un exemplu: m) Nu l-am văzut niciodată fără perucă. Avem aici o relație de un anume fel cu trecutul. Propoziția ar putea fi văzută ca o retroversie completă cu distanța nedeterminată. De fapt, nimic nu arată dacă durata se limitează sau nu se limitează la trecut; în orice caz, ea include "prezentul" dacă nu vine ceva care să stabilească cum că situația nu are continuare. O a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a elipsei centrale în Le voyeur de Robbe-Grillet. Cum să devenim conștienți de aceste elipse, care aparent pot să fie atît de importante că merită să le căutăm? Pentru început, atenția ne este cîteodată direcționată către un eveniment eludat din cauza retroversiei. Nu este mereu posibil să localizăm o elipsă exact în fabulă. Știm că ceva se va fi întîmplat, și cîteodată știm cu aproximație unde, dar de obicei este dificil să indicăm locația exactă. Cîteodată, totuși, elipsa este indicată se menționează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în aceste împrejurări, abundența prezentării. La nivelul unei scene, durata fabulei și durata povestirii sînt, în mare, identice. Este util să arătăm de ce o asemenea coincidență nu poate fi calificată cu alt adverb decît "în mare". Majoritatea scenelor abundă în retroversii, anticipări, fragmente non-narative cum ar fi observațiile generale, sau secțiuni atemporale cum ar fi descrierile. Este de înțeles aceasta, o dată ce observăm că o scenă cu adevărat sincronică, în care durata fabulei coincide pe deplin cu cea a prezentării în povestire
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se petrece în afara povestirii și, strict vorbind, în afara fabulei. Fabula romanului traversează timpul îndată după plecarea ei pînă chiar înainte de întoarcerea ei. Uneori, poate apărea o scurtă încetinire într-o scenă, în astfel de cazuri adesea întărită, bunăoară de o retroversie subiectivă. Imaginați-vă sosirea unui musafir sau a unei scrisori. În puținul timp dintre zgomotul soneriei și deschiderea ușii actorul este bombardat de tot felul de gînduri, nervii sînt întinși întreaga viață îi trece prin fața ochilor, și astfel parcurgi pagini
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
oprită, pe cînd, într-o încetinire, atenția ne este orientată către faptul că trecerea timpului a încetinit. În diverse perioade ale istoriei literare au existat păreri diferite în ceea ce privește pauzele. La Homer, pauzele erau evitate. Adesea, descrierile obiectelor sînt înlocuite cu retroversii, care de asemenea au un efect de încetinire, dar totuși înlocuiesc linia întreruptă a timpului cu o altă secvență temporală. Acesta este cazul cicatricei lui Ulise, după care îl recunoaște bătrîna doică pe erou, la întoarcere. Scutul lui Ahile este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asemenea au un efect de încetinire, dar totuși înlocuiesc linia întreruptă a timpului cu o altă secvență temporală. Acesta este cazul cicatricei lui Ulise, după care îl recunoaște bătrîna doică pe erou, la întoarcere. Scutul lui Ahile este descris, în retroversie, chiar în timp ce este făcut, astfel devenind un caz de descriere motivată la nivelul fabulei. Aidoma, armura lui Agamemnon este descrisă chiar în timp ce el o îmbracă, astfel încît nu ne mai referim aici la o întrerupere, ci la o scenă. Pentru
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
justifica nevoia de repetiție: evenimentul poate fi același, dar fiecare actor îl vede în felul său. Procedeul a fost frecvent folosit în romanul epistolar din secolul al XVIII-lea un alt exemplu ilustru este Zgomotul și furia de Faulkner. Fiecare retroversie internă sau anticipare care nu completează elipsa aparține acestei frecvențe. De altfel, toate acestea constituie repetarea unor lucruri care au fost deja menționate. Reversul unei repetiții este prezentarea iterativă: o întreagă serie de evenimente identice este prezentată o dată. Deja am
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
au ca spațiu de desfășurare fostele colonii, memoria evocă un trecut în care oamenii erau dislocați din spațiul lor de către colonizatorii care l-au ocupat și, de asemenea, dintr-un trecut în care ei nu s-au supus. Reîntoarcerea prin retroversie la timpul în care locul era un tip diferit de spațiu este un mod de a contracara efectele actelor colonizatoare ale focalizării, care poate fi numită cartografiere. A stăpîni, a privi de sus, a divide și a controla constituie o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tranziție, cu deosebire pe prima vertebră sacrată. De poziția acestei vertebre (S1ă, mai exact de înclinarea ei în plan sagital, depinde cât de amplă va fi adâncimea curburii lobare, știut fiind că, anteversia acestei adevărate platforme sacrate accentuează lordoza, în timp ce retroversia ei o reduce. Analizând biomecanica rahisului cervico-dorso-lombar, în relație cu poziția centrului de greutate al corpului omenesc în poligonul de susținere, trebuie făcută observația că reechilibrarea staticii și echilibrului în ortostatism se poate realiza numai prin redresarea în extensie a
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
este retroflectat. raportul dintre uter și vagin în mod obișnuit uterul este situat anterior față de axul vaginului; prin intersecția axelor se formează un unghi deschis anterior, de 90-100ș; corpul uterin este anteversat situat posterior față de axul vaginului, uterul apare în retroversie, dacă axele corpului uterin, colului și vaginului se află în prelungire pe aceeași linie dreaptă, vom spune că uterul este situat în poziție intermediară. raportul dintre uter și micul bazin uterul este dispus de regulă în planul medio-sagital al excavației
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
nou născută; 1/2 la fetiță; 1/1 la pubertate la femeia adultă acest raport devine supraunitar, valoarea lui ajunge la multipare: 3/1. Uterul este anteversat în perioada fetală. La nou născută se găsește în poziție intermediară ori în retroversie. Abia la pubertate se va situa în anteverso-flexie. Uterul infantil are o poziție înaltă, abdominală. Corpul uterin este situat în totalitate deasupra planului strâmtorii superioare a micului bazin. În copilărie, odată cu creșterea în dimensiuni a pelvisului, uterul va coborî în interiorul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]