130 matches
-
didactice românești (1975), Pentru o pedagogie românească (1977) și Nu din partea aceea (1985) - și i se tipăresc volumele memorialistice Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (1974) și primul volum, Anii mei de învățătură, din Pe baricadele vieții (1981). „Revalorificarea” va fi desăvârșită abia după 1989, când îi apar, pe lângă alte reeditări, Chemare la judecata istoriei (I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991) ș.a. Hărăzit, prin
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Nicolae Manolescu, „Globul de cristal”, RL, 1983, 18; Mircea Mihăieș, „Globul de cristal”, O, 1983, 19; Laurențiu Ulici, „Globul de cristal”, RL, 1983, 31; Tartler, Melopoetica, 19-21; Dobrescu, Foiletoane, III, 45-50; Grigurcu, Existența, 486-491, 499-504; Mincu, Eseu, 110-113; Nicolae Manolescu, „Revalorificarea” lui Ivasiuc, RL, 1987, 6; Nicolae Manolescu, Sinceritate și disimulație, RL, 1988, 23; Simion, Scriitori, IV, 514-518; Țeposu, Istoria, 65-66; Dicț. scriit. rom., II, 735-736; Cărtărescu, Postmodernismul, 387; Luminița Marcu, Un dosar critic încă deschis, RL, 2001, 17; C. Rogozanu
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări conjuncturale - O literatură care a murit ș.a.m.d. După o primă etapă de denigrare a scriitorilor consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de creație, în condițiile în care autorii înșiși exploatau, declarativ, la maxim retorica rupturii, în timp ce puterea se străduia să-i compromită, denunțându-i drept cosmopoliți, decadenți, anemici. Ce oferea în fapt I.L. Caragiale era rețeta convertirii cotidianului în literatură, a revalorificării materialelor joase, paraliterare, reportericești, în scrieri canonice. Schimbând ce era de schimbat, instantaneele din primul volum al lui L. sunt de fapt reportaje tip Caracudi: un fel de variațiuni pe temă dată aduse tehnic la zi, adică în era reportofonului
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
În formulările lui ele căpătau un accent diferit 2. Guénon e considerat „cel mai important și mai semnificativ reprezentant contemporan al ezoterismului” (OVMC, p 67), tocmai pentru că e un „critic intransigent și erudit” (ibidem, p. 70) al majorității (corupte) a revalorificării ezoterismelor, teozofiilor și diferitelor tehnici oculte elaborate În Europa ca umbră a iluminismului și a căror vogă e „greu de Înțeles astăzi, Întrucât ele nu sunt decât un cocktail pretențios” (ibidem, p. 68). E drept că nici Guénon nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
celor buni și de ispravă, și chiar celor ce șovăiesc încă, și chiar celor care sunt în stare a se întoarce” (Către cetitori, 1/1906). Formulată de Iorga, doctrina sămănătoristă, ale cărei principii se regăsesc și aici, se întemeiază pe revalorificarea tradiției istorice, cultivarea specificului național și, ceea ce este caracteristic demersului său, raportarea naționalului la universal. Prin orientarea naționalist-democratică, prin autohtonismul, tradiționalismul și misionarismul său, N. r. reprezintă dreapta culturală ce a susținut ideea solidarității naționale a românilor, pregătind astfel Marea Unire
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
S-a creat impresia că, dacă Îndepărtăm interpretarea marxist-leninistă și corectăm falsurile și omisiunile din studii și reeditări ale vechilor apariții, totul este rezolvat. Nu s-a observat că reabilitarea lui Dimitrie Gusti era parte integrantă a strategiei comuniste de „revalorificare” a moștenirii cultural-științifice În scopul de a construi o nouă legitimitate partidului unic față de perioada dejistă a anilor ’50. Și În acest context nici reintroducerea sociologiei În Învățământ și În cercetare nu a avut alt scop decât ca partidul comunist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu vagă ironie, într-un minimum de cuvinte. Disoluția epică a acumulării de fapte sugerează o evoluție în cicluri, în spirală mai curând, în care oricărui model îi corespunde un dublu al său. Volumul Sfera paralelă (1984) propune astfel de revalorificări în manieră SF: Printre noi... relatează povestea unui text ucigaș care, transmis de autor persoanelor avizate, provoacă în serie moartea lectorilor, ba chiar și a autorului (narator inclus) referinței la acesta; Sfera paralelă (titlu ce sugerează improbabilul logic) narează despre
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
autori. Criticul nu se angajează în gesturi iconoclaste, nu simte imboldul de a-și personaliza viziunea prin frondă programatică sau prin atitudini demolatoare. Aportul lui, prețios, se vădește la nivelul înțelegerii. Întemeiat pe empatie, animat de dorința de elucidare, de revalorificare în perspectiva actualității, comentariul nu e niciodată complezent sau conformist, dar nici malițios fără temei. Parafrazarea simpatetică și revelatoare, recursul la citat, contextualizarea, sugestiile comparatiste sunt utilizate eficient, integrate în discursul critic. Scrisă de un critic, cartea e o istorie
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
noi concepții privind proiectarea și dezvoltarea curriculumului. Reforma curriculară din România a cunoscut în anii din urmă câteva momente importante. Un „prim val” a fost acela al reformei conținuturilor, mai ales din perspectiva dezideologizării, a renunțării la balastul propagandistic, a revalorificării „textelor interzise” sau a tabuurilor generate de cenzură. Un „al doilea val” a produs practic reforma curriculară reală în România. A fost elaborată o concepție solidă, logică și legitimă, bine fundamentată teoretic și metodologic, cu politici curriculare clare, pe termen
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
îngrijește și comentează o ediție completă de Amintiri din pribegia după 1848 (I-III, 1940-1941) și una cuprinzând Scrisori către Vasile Alecsandri (I-II, 1947). O contribuție mai amplă este Poezia lui Andrei Mureșanu (1943), scrisă din convingerea că o revalorificare obiectivă, în perspectivă istorică și critică, era necesară. Receptiv și la literatura contemporană, încearcă în Victor Papilian - nuvelist (1940) să demonstreze modernitatea acestui prozator, insistând asupra nuvelelor fantastice - o „creație poetică” izvorâtă mai mult din imaginație decât din observație, cu
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
o Portugalie a cărei cultură și opinie publică erau dirijate, încă de pe timpul lui Alexandre Herculano, exact de forțele antitradiționale: demoliberalismul, masoneria anticatolică și republicanismul. Înainte de orice acțiune era indispensabilă o campanie de interpretare critică a istoriei portugheze și de revalorificare o instituțiilor ei tradiționale. Antonio Sardinha, care debutase de timpuriu cu câteva volume de poezii și câștigase un loc de frunte într-o literatură bogată în mari poeți, se dovedește foarte curând a fi un prodigios istoric, critic literar și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un tratament absolut surprinzător, judecând din perspectiva receptării ulterioare a operei scriitorului anglo-indian. Criticat din pricina aspectului său de „fantezie futuristă“, Grimus anticipează, deși într-o manieră încă neclară, temele și marca stilistică specifice lui Rushdie. Impulsul narativ este dat de revalorificarea miturilor și legendelor unor comunități „fără istorie“ îîn cazul de față populațiile indigene din nordul Americii), iar la nivel formal textul se prezintă ca un dialog neîntrerupt și adeseori ironic cu autori celebri și opere fundamentale ale literaturii universale, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cercetători. Pe de altă parte nivelul motivației forței de muncă este considerat principalul avantaj competitiv care face diferența între companiile performante și cele neperformante. Aceste două perspective sunt însă extreme, nici una dintre ele neputând fi considerată viabilă. O direcție pentru revalorificarea conceptului de motivație și a pragmaticii motivării este cea de schimbare a perspectivei de raportare la acest proces. Prin integrarea stocului de cunoaștere al celor trei actori implicați (cercetătorul, managerii și angajații) pragmatica motivării poate fi diferit înțeleasă. În concluzie
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
defini patru cîmpuri de intervenție socială a acestei structuri muzeale: memoria în sensul unui inventar al patrimoniului material și imaterial, legat de mediul social; cunoașterea, prin acțiuni de căutare și formare individuală și colectivă; gestiune și valorificare a mediului natural; revalorificarea creației populare, prin manifestări în domeniul artelor și meșteșugurilor specifice acelor comunități. Astfel se poate observa că ecomuzeul instituie un nou rol, prin care publicul devine actor sau chiar autor al muzeului în aer liber. 2. EXPERIENȚE ȘI INTERACȚIUNI În
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lor care au rezistat scurgerii necruțătoare a timpului, anticii au dovedit justețea ideologiei lor estetice. Ca urmare, pentru a putea crea în aceleași linii ale valorii supreme, este necesară o reactualizare a acestui model viabil, reactualizare care se produce prin revalorificarea regulilor Antichității. " Totul s-a spus" afirma La Bruyère în incipitul la Caracterele "și noi ne-am ivit prea târziu, după mai bine de șapte mii de ani de când există oameni pe lume și de când cugetă. Pe tărâmul moravurilor, ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înregistrate la timpul ei. Naratorul alege o "scenă". Ca spectator, martor anacronic al unui spectacol reluat, eul privește înapoi, construind cu detalii (în parte "rescrise", așadar inventate) o scenă din atîtea altele posibile. Selecția operată implică, neșteptat pentru Sandu, o revalorificare afectivă, momentul devenind, prin simpla aducere în memoria activă, mai "important" decît altele: "Parcă toate faptele trăite sînt la egală distanță de mine, și n-am decît să aleg între ele și să mă las cuprins de vreo amintire. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
posibilitatea ei de a fi încorporată într-o conexiune armonioasă. Justiția supraconștientă poate fi depășită de falsele promisiuni ale exaltării imaginative, dar ea nu este totuși abolită. Ea conferă o insatisfacție culpabilă dorinței fals valorificate pentru a obține de la conștient revalorificarea ei rațională. Dar conștientul se poate dovedi rebel, în loc să revalorifice dorința sub controlul supraconștiinței, el se încă-pățînează să o refuleze pentru a o sustrage controlului. Sancțiunea se agravează. Dorința refulată este încorporată în dizarmoniile ambivalente ale subconștientului și suferă deformarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bazată pe folosirea fungiilor 64 putregaiului alb va avea importante implicații, în special pentru studiul biodegradării ligninei. Aplicațiile transformărilor microbiologice și enzimatice ale produselor ligninice și implicit polifenolice sunt foarte diverse și extrem de utile (în biodelignificare, bioînălbirea celulozei, bioremediere sau revalorificare de deșeuriă. IV.3. METODE PENTRU DETERMINAREA GRADULUI DE BIODEGRADARE A LIGNINEI Transformările care se produc în lignină sub acțiunea microorganismelor pot fi apreciate prin metode chimice și fizice. Analizele elementale și de grupe funcționale evidențiază modificări importante în raport cu produsele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de copii, adulți și bătrâni de ambele sexe ori cu sexe schimbate (!). În numele acestor drepturi apare o nouă perversiune, adesea încurajată de un liberalism absurd, care sfidează tradițiile etice ale lui homo sapiens. Dacă propunerea esențială a lui Durand viza revalorificarea mitologiei tradiționale, atunci am spune că în primul rând se impune cunoașterea și valorificarea mitologiei proprii, ale cărei granițe nu coincid cu cele geopolitice. Sunt mituri autohtone care apar puțin schimbate în mitologiile popoarelor vecine, și invers, dovedind astfel conținutul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lipsită de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului, care face să transpară calitatea sa sacră, rituală. Privirea litificată și cosmetica flamboiantă transformă chipul Salomeei într-o mască a seducției, tematizarea privirii apare ca un reflex al unei alte revalorificări mitologice decadente, a măștii Meduzei 533. Schimarea de registru este numaidecât sesizabilă la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
daco-romani, În timp ce În jurul nostru acestea s-au pierdut. Universul spiritual originar În care s-au constituit aceste concepții religioase primordiale, au supraviețuit sub formă de credințe magice populare Încărcate de imagini și valențe simbolice de o extremă vechime În ciuda numeroaselor revalorificări religioase.
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
al pseudosavantului etc., reabordarea unor teme recognoscibile din patrimoniul său, precum cea a familiei citadine și a politicii, recurgerea la procedee textuale inaugurate în prozele sale, precum "temă și variațiuni", lista, autoreferențialitatea ș.a.m.d. ca să nu mai vorbim de revalorificarea de pe alte poziții a multor mărci care țin de "limba eroilor" săi, certifică viabilitatea modelului acestui mare clasic și infirmă decisiv teza perisabilității operei sale. Așa cum precizează Dorina Grăsoiu în capitolul "Perisabilul Caragiale", din lucrarea Caragiale în presa vremii 34
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]