96 matches
-
autoarei, depozitare perfecte ale spiritualității lumii, pe care (mai ales) poetul postmodern este liber să le resusciteze. Fără grija de a-și pune astfel în pericol propria identitate lirică, ci cu certitudinea că prin acest recurs poate să și-o revalorizeze. În miturile vechii Elade, mai ales, un scriitor cu disponibilitățile și inteligența scripturală a Carmeliei Leonte poate descoperi irizări vizionare, spasme existențiale, revelații și alegorii sublime ale destinului etern. Din această incredibilă fervoare existențială și meditativă, el nu trebuie să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că trăirea imediată a unei întâmplări a ființei este instantaneu filtrată printr-un fel de vocație contemplativă. Aceasta îi permite și să desfășoare, în unele texte, o imagerie complicată, o serie de scheme și mecanisme amintind de scenografiile marilor tragedieni, revalorizați prin intermediul unei intertextualități vii. Produsele tipice ale tragicului grecesc, hybris și nemesis, spre exemplu, potențează, în cazul utilizării lor din Melancolia pietrei, prăbușirea aproape ireversibilă într-un sine maladiv a lumii actuale, guvernată, mai mult ca oricând, de niște dei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vorba despre retrodicție 7 istorică sau "sinteză" și această capacitate de a imagina este răspunzătoare pentru trei sferturi din orice pagină de Istorie, ultimul sfert provenind din documente 121." Autocritica este substanțială. Specialiștii în uman insistă asupra necesității de a revaloriza evenimentul, de a redescoperi neprevăzutul și hazardul. Ei anunță sus și tare că științele umane au început o cură de "defatalizare". CRITICA DETERMINISMULUI ȘI PROMISIUNILE DEȘARTE François Furet așează, în deschiderea cărții sale consacrate prăbușirii regimului sovietic, o substanțială profesiune
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pe care le interpretează ca ierarhii violente din pricina privilegierii unuia dintre ei. Tocmai de aceea faza de răsturnare a ierarhiei este un pas important în dinamica deconstrucției 190, introducând pe lângă un dialog critic și dorința de a regăsi și a revaloriza acel "ceva" care a fost ocultat de tradiția metafizicii occidentale, trecând apoi de la rejecția "nici nici" la folosirea conjuncției "și și", care nu anihilează tensiunea termenilor opuși, ci păstrează și revigorează alternativa. Din punctul meu de vedere, listele ce conțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
utilizare curentă, scriitura "să transpună într-un anonimat transcendental caracteristicile empirice ale autorului"295. Întrebarea care cere un răspuns ar fi: "nu transpune noțiunea de scriitură caracteristicile autorului astfel încât, chiar și atunci când îl expulzează deschis din alcătuirea sa, ea îl revalorizează într-un mod subtil?" Răspunsul apare tot sub forma unei întrebări retorice: "într-adevăr, a atribui scriiturii un statut originar nu reprezintă, oare, un mod de a traduce în termeni transcendentali pe de o parte afirmarea teologică a caracterului său
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lungul timpului în special în raport cu filosofia, al cărui obiect de studiu erau adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc., retorica își regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a conceptelor de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lasă să se întrevadă situația din jurul nostru; nu e însă cazul să ne lăsăm legănați de iluzii: în acea zi, lumea modernă își va fi trăit sfârșitul". (9a, p. 142, p. 144) Credem că pentru spiritualitatea autentică este necesar să revalorizăm "progresul prin invenții", "bunăstarea prin averi", "hărnicia și lenevia prin mărimea productivității", "fericirea prin satisfacerea nevoilor și poftelor" și altele. "Invazia occidentală" a fost descrisă în ultimul capitol ca subordonare a Orientului (Apropiat, Mijlociu și Extrem) de către Occident prin "barbaria
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aniversar Ca o imensă scenă, Transilvania (1996)), în aproape toate volumele dedicate literaturii transilvane, reflectă importanța pe care profesorul a dat-o articolului din 1973. Lucrarea Magdalenei Popescu se naște, așadar, într-un moment de acumulare a strădaniilor de a revaloriza creația slaviciană și e, fără îndoială, o încununarea briantă a acestora. Studiul are șase părți: patru cu titluri "slaviciene" care iau în discuție proza lui Ioan Slavici: Preliminarii, Lumea ca dorință, Sistemul lumii, Scheme și precepte și două de factură
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prezența masivă a dialogului, care capătă diferite nuanțe (filosofice - între Ștefan și Biriș, confesive - între Ștefan și Irina), constituie o aprofundare a metodei discursive utilizate în Nuntă în cer. În ipostaza sa de ,,roman total”, Noaptea de Sânziene reia și revalorizează procedeele utilizate deja în celelalte opere. În arhitectura complicată a romanului se disting de la început două fire epice principale de-a lungul cărora autorul creează alte numeroase nuclee mai mult sau mai puțin unitare. Primul și cel mai important este
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de cel la care se referă Mitchell, primul fiind legat de fascinația pentru imagine a omului modern, iar al doilea, de modalitatea prin care individul recreează lumea înconjurătoare, de semnificația pe care o atribuie realității. La acest nivel, poate fi revalorizată întrebarea în ce măsură imaginea și reprezentarea pot fi văzute ca un personaj, problema fiind, fără îndoială, legată de o anumită conștientizare a procesului și fenomenului prin care individul ajunge de la obiecte care aparțin realității fizice sau nu, la creații simbolice, adevărate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru a îndeplini cerințele specifice ale speciei, în timp ce la om este mai puțin specializată, dar este deschisă și multifuncțională 42. Mai mult decât atât, datorită memoriei, omul are capacitatea de a se transpune în alt timp și spațiu, trecutul fiind revalorizat prin semnificațiile pe care omul i le atribuie. În opoziție cu lumea omului, lumea animală se folosește de memorie pentru situații strict concrete, pentru a da răspunsuri pe termen scurt la situații particulare. Pentru animal, trecutul este valorizat prin intermediul unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
extrem de important, memoria poate fi activată prin intermediul etichetelor care conduc spre structurarea informațiilor în noțiuni, "abilitatea de a denumi obiectele care urmează a fi introduse în memorie este esențială în procesul rememorării, logica repetării pattern-urilor sau tipologiilor reactualizează și revalorizează trecutul în prezent"56. La acest nivel, se poate afirma că omul face un salt enorm de la lumea animală, întrucât, spre deosebire de aceasta, are acces la o memorie care depășește atât planul speciei, cât și realitatea propriu-zisă, aceasta din urmă fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
separe reprezentările pe care individul le are de cele ale grupului, însă abordarea acestuia rămâne statică și nu surprinde procesul prin care reprezentarea este construită și nici rolul pe care aceasta îl are la nivel social. Ideea reprezentărilor colective este revalorizată de către Serge Moscovici, acesta propunând o nouă perspectivă asupra conceptului de reprezentare, considerând că reprezentarea nu este dată, ci devine socială întrucât presupune o permanentă raportare la realitate, urmărind formarea unor conduite care să ghideze comunicarea socială. Reprezentarea se referă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este că această reprezentare duală a fenomenului divinatoriu a fost alimentată de străvechi credințe precreștine (de pildă, miturile și legendele referitoare la relațiile dintre femeie și lună) care atestă predispoziția femeii pentru practici magice, divinatorii. Aceste reprezentări precreștine au fost revalorizate apoi de creștinism, dobândind o conotație peiorativă. Faptul este de înțeles, de vreme ce creștinismul se așezase pe un teren mustind de credințe, practici și ritualuri închinate unor diverse zeități. Dezavuarea acestora, deci și a divinației, apoi punerea sub semnul demonicului au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Purtând girul simbolic, aceste schimbări sunt profunde și de durată. Consistența acestor modificări este conferită tocmai de acel ceva care părăsește zona raționalului și explicabilului. Cea care oferă certitudini în acest caz este doar credința umană. 4. Legăturile sociale sunt revalorizate ca urmare a apelării la diferite forme de divinație. Noile cercetări în domeniul antropologiei sociale și culturale demonstrează că principala problemă a societăților contemporane este cea a alterității, a relaționării cu celălalt. Într-o lume în care reprezentările religioase și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Hermeneutica se numără printre izvoarele vii ale unei culturi, deoarece, în fond, fiecare cultură este constituită din o serie de interpretări și valorizări ale «miturilor» sale sau ale ideologiilor sale specifice. Dar nu numai creatorii stricto sensu sunt aceia care revalorizează viziunile primordiale și care reinterpretează ideile fundamentale ale unei culturi, ci și «hermeneuții».“ „Nu ești istoric al religiilor pentru că stăpânești un număr de filologii diverse, ci pentru că ești capabil să ordonezi faptele religioase într-o perspectivă generală. Istoricul religiilor nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cu impact electoral major 239. Programele de "reformă" nu și-au demonstrat valențele 240 din moment ce numeroase sate, orașe, blocuri, "gospodării", garduri, drumuri arată așa cum arată în 2012... Orașele Mulți specialiști în domeniu 241 spun că trebuie (re)creată "cultura urbană", revalorizată arhitectura specifică, atrași aleșii, funcționarii publici și profesioniștii în transformarea orașelor. Alain Lipietz în La société en sablier considera că a trecut vremea în care orășenii aveau salarii bune, viața le era tihnită dar plină, întreprinderile n-aveau grija că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
inconvenientele excluderii sociale, de a schimba scara intervenției în funcție de problemele ce apar pe teren. Sociologul M. Crozier constata (în anii 1970) că "statul modern este stat modest". În 2012, nu i se cere statului să fie modest, ci să-și revalorizeze rolul, dacă s-a restructurat, dacă face apel la cunoștințe, experiențe reușite și bune practici, dacă are observatoare ce adună date, informații, diagnostice, barometre, prognoze, dacă știe să evalueze acțiuni, proiecte, programe, politici, dacă ține seama de adecvarea acestora la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deși trebuie să se plieze așteptărilor părinților, antreprenorilor care pot oferi locuri de muncă. După ce am intrat în Uniunea Europeană, nu putem neglija faptul că există o abordare europeană a educației care-și propune să facă față unor șocuri motorii, să revalorizeze cultura generală, dar să dezvolte și capacitatea de a afla și ocupa un loc de muncă 420. Cunoașterea mediului economic și social, a meseriilor, profesiilor Cunoașterea sistemelor de formare Construcția unei reprezentări pozitive de sine: cunoașterea marilor sectoare de activitate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
noutăți, multe pot fi găsite în „Manuscrisul brâncovenesc“. Lenta dispariție a „Europei carnivore“, specifică Evului Mediu, presupune reintrarea în circuitul culinar a unor legume și fructe neglijate pe parcursul secolelor precedente. De pildă, manuscrisul cuprinde rețete cu hamei, un ingredient antic, revalorizat de Renașterea culinară a secolului al XVI-lea. În plus, își fac apariția alte legume, necunoscute lumii antice. Dintre acestea din urmă, manuscrisul ne prezintă vânăta, anghinarea, chitra (varietate de lămâie) și naramza (varietate de portocală). Toate acestea au origine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
temporale construite în România până la 1947. Prima fază a socialismului a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921, a fost înființat PCR). Național-comunismul a revalorizat simbolic dobândirea independenței de stat a României ca o înfăptuire măreață a națiunii române. Însă data de 10 mai nu putea fi reabilitată fără a activa în conștiința colectivă bagajul său semantic de natură regalistă. Așa că s-a optat pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Adoptă față de ei o atitudine paranoidă. Crezând că este ținta permanentă a atacurilor celorlalți, încearcă să le prevină atacând el mai întâi, căutând să se simtă în siguranță prin conduite agresive. Se simte inferior altora, de aceea încearcă să se revalorizeze prin fantezii compensatorii. Are sentimentul că nu aparține nimănui și nu are nici o valoare. Nu consideră că existența sa poate prezenta importanță în ochii altora. Viitorul nu există pentru el, iar trecutul este neplăcut și întunecat. Ei se mai caracterizează
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
să strălucească în noi înșine frumusețea firii negrăite a Sfintei Treimi. Pe urmele aceluiași Chiril al Alexandriei, Karsavin accentuează dimensiunea pneumatologiei: noi suntem îndumnezeiți prin Duhul Sfânt care ne face asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul Sfânt. De fapt, teologia alexandrină își găsește, în secolul V, expresia desăvârșită în gândirea Sfântului Chiril al Alexandriei, gândire dominată de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a Frontului unic incluzând și organizații de stânga - Partidul Radical, organizații republicane - considerate ca întruchipând clasele mijlocii. în cadrul antifascismului*, el urmărește neutralizarea mediilor considerate ca expuse tentației extremei dreapta, lărgind programul Frontului unic muncitoresc astfel încât să cuprindă și revendicările lor. Revalorizând posibilitățile tactice oferite de regimul parlamentar, Frontul popular se transformă în alianță electorală și parlamentară. Frontul național sau patriotic constituie cadrul cel mai larg, închegat atunci când este amenințată independență națională. Este adaptarea, în cazul statelor-națiuni independente, a antiimperialismului*, familiar militanților
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în scris scurte impresii, întâmplări, gânduri din realitatea imediată, folosind desuetele și intruvabilele cartoline și nu asepticul „mail“ informatic. Drept să spun, acesta mi s-a părut cel mai sugestiv protest din această carte a nemulțumirii. Un protest menit să revalorizeze scrisul - în sens de grafie - ca ocupație înalt-intelectuală, responsabilă, dar și ca ocupație înceată (slow), tihnă a gândului și nu ciocănire frenetică de taste. Un protest melancolic la adresa unei epoci și a unei țări grăbite și superficiale (pleonasm?), cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]