177 matches
-
Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri își dau întâlnire în acest topos presărat cu îngândurări, incertitudini, bucurii, ispite, amăgiri, ispășiri, penitențe, melanholii, imagerii. Poemele poartă încărcătura afectivă pe care numai Theodor Răpan o particularizează în felul său prin Cuvântul ales, captivant, revelatoriu: „Doamne, cât suflet risipit ca să cioplesc un singur Cuvânt... Câte splendori ucise ca să nu devină Cuvinte... Ca să pătrunzi în tăcere, câte ispite întoarse din drum!” Muzeul de păstrăvi este un „epistolar al însingurării”, o carte în care metafora își sacralizează
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
o așteptare posibilă dintr-o trecere necalculabila. Nostalgia nu este însă un simplu vehicul pentru aceste versuri ci, mai degrabă, o stare de fapt acceptată filosofic, pe care autorul o exploatează în texte din care imaginea mamei capătă un statut revelatoriu. O posibilă iubire conjugata cu aceeași stare de trecere, într-o suma de „trecătoare dureri”, apreciere care nu minimalizează nimic, lărgind doar o statistică a acestora. Margareta Chiurlea, cea care se poate echivala cu un eu poetic de asemenea fixat
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica sa trudă incluzând corelația pe care o face cu alte scrieri ori descrieri ale tradițiilor și obiceiurilor evocate, una dintre ele fiind „Descriptio Moldaviae” a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir. Partea
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
cărți într-un an! Scriam de mai bine de zece ani, încă de pe băncile facultății, dintr-o dorință lăuntrică și din iubirea pentru cuvântul ce se „exprimă” prin simboluri și prin mitul, ca o realitate trăită , acel mit, considerat „metaforă revelatorie, invoaltă și stilistic structurală” (Lucian Blaga). Au urmat ani de „respiro”, cum spunea Rilke. Dar scriind scenarii radiofonice, originale sau adaptări după autori celebri, colaborări la reviste literare, emisiuni culturale radiofonice. Anul 2009, după apariții în câteva antologii aparute de-
TAINA SCRISULUI (32) – UN PRIVILEGIU AL SCRIITORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355143_a_356472]
-
un chip ideal." Dincolo de toate inerentele frământări se situează neobosita căutare a strălucirilor Adevărului. Spiritualizata comuniune cu natura poate lua dimensiuni soteriologice. "O entitate înflorită prin râs", așa ar arăta posibila dimensiune eliberatoare. Până atunci, persistă "un rest tragic", mereu revelatoriu, fără a fi pierdută din vedere pozitivitatea interioară. Maria Calleya abordează și problematica genezei stării muzicale, resimțită când sub forma "iubirii atroce, tulburându-ți carnea", sau apropiată acelor "presiuni subtile asupra pielii înfiorate". Profunzimile sufletești ar merita să fie comparate
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
biblică, de revelație, cu o atitudine esențial creativă. Hermeneutica să este bazată pe liberă gândire și expresie și pleacă de la premisa că inspirația divină nu a înghețat undeva în trecut ci dimpotrivă prin lumină tainica a Sfanțului Duh continua procesul revelatoriu, legătura vie de comunicare între om și Dumnezeu. Dar totodată libertatea duhovniceasca de gândire și trăire nu este tot una cu lipsa de discernământ și nu este licență pentru blasfemie și erezie. Sfanțul Efrem este poetul și gânditorul reprezentativ pentru
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
Ca element esențial al civilizației omenești dorul devine mit, o adevărată codificare a religiei și a înțelepciunii. Alături de cuvintele cosmogonice, Cer, Pământ, Ape, la Traian Vasilcău dorul și mai ales tăcerea dau naștere unei lumi de lumină, devin mit: „Metaforă revelatorie, stilistic structurală, cum îl numea Blaga, mitul...în forma sa vie, originară, nu este o simplă istorie povestită, ci o realitate trăită”. „Tăcerea” din poemele aflate în Sfeșnic în rugăciune este și o taină, un alt înțeles al cuvântului. „Cotropit
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
fiind cenzurările comuniste dar, din păcate, critica literară nu a încurajat aceste creații, fiind considerate vetuste, ele netrecând de zidul postmodernismului- rege din anii ‘80. Așadar, puțini poeți contemporani, chiar dintre cei practicanți online, au marșat pe simplitatea genului oniric, revelatoriu, preferându-se alegorismul, epicizarea, metapoeticul, onirismul ludic suprarealist. Sorin Micuțiu scrie din lumea sa imaginară dar necreată artificial, intubată, ci din sinele său curat, cel neexpus realității, cel neatins de mediul crizat și denaturat, sinele său purificat prin poezie. “joc
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
om-între-oameni) și heideggeriana poziționare a ființei (in-der-Welt-sein). Ființarea nu se poate face decât sub semnul fricii de moarte, manifestată progresiv ca teamă, angoasă, îngrijorare, ultima generând diferențieri față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
de neliniști tulburătoare, de confruntare cu mituri străvechi”, satul, confirmând celebrul vers „veșnicia s-a născut la sat”, condiția umană, relația omului cu lumea și cu Divinitatea, fără a uita „rezumatul liric al întregii sale creații poetice” reprezentat de metafora revelatorie „eu nu strivesc corola de minuni a lumii. George Coșbuc o „fură” prin „vraja” poeziei lui, „tonică, optimistă, luminoasă”, un adevărat „chiot clocotitor de viața”, văzând în autorul ei un „poet al naturii și al omului de la tară, al exuberantei
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
Bucuria de a Fi ... Fără pathos - sufletul prag - spiritul boltă!) nu poți transmite ca valoare a esențelor vindecătoare, înalt- morale (și catarsis) - ceea ce peiorative numim Misterie. Misterul (taina) este efficient ca lecție - pedagogie superioară - și a literaturii, - de a fi revelatoriu. Opera Omnia asta se cere a fi! Despre omul care scrie Textul, scrierea ne este, într-un alt înțeles, ecranaj țesut energetic, protectiv, sau altefel zis, pansament nirvanic, invizibil ... A scrie, este a recompune ceea se detsramă în mintea noastră
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
în NOI, genomic, capabil de un YQ crescător, prin Hărnicie - Har ș înzestrare empatică, cultivabilă. Este de reconsiderat, acum și pe tremen scurtat de „Necesitatea existențială”, blamarea, demonizarea (cu scop autopretectiv, descriminator pentru unii,!) -acestui tip de cunoaștere și comunicare revelatorie, metaforică, analogică, etc - și de autocinuaștere socratiană, - considerată ca luciferică, după Apocrifiele lui Enoh, întemeiator al astrofizicii ... Adaos: Firave aphorii la actul trans-scrierii ca ființă Numim angelic proiecția umanului în dimensiunea superioară a devenirii... Angelică poate fi doar delicatețea, tandrețea
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
biserică fără artă nu există. Dar și diverg, tocmai prin sursa inspirației și prin modul de redare a acesteia. Nu e suficient ca o compoziție să fie scrisă de un sfânt, ca performanța efectivă a partiturii revelate să fie la fel de revelatorie. Exemple sunt nefericitele onomatopee care ornează uneori sfintele și dumnezeieștile slujbe, din cauză că Bisericii i s-au luat, cu japca, de 150 de ani, banii destinați cântăreților profesioniști (și am avea destui psalți de talie mondială, ca și restul muzicienilor români
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
Prinos? Iubirea!” - cf. Sonetul CLII. Expresivitatea Logos-ului, ca Ordine Dumnezeiesc-Universală, se capătă, firește, prin inițierea întru Taina Creației, care este Taina/ Misteriul Cavaleresc al Iubirii: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea” (cf. Sonetul I) - Privirea Revelatorie trimite la Dorul Nepereche, prin care se obține, întru Alchimia Iubirii, Puritatea Hibernal-Printanieră a Artei, cea învingătoare, de fapt, sintetizatoare și transfiguratoare, la nivelul esențelor, a sezoanelor, în ETERNITATE (Zăpezile se contopesc, în Athanorul Poeziei, cu Zarzării în Floare!): „Dor
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
pentru ținta finală: fixarea Artistului în Memoria Națională sau/și Terestră! Iată câteva definiri și concluzii/sfaturi pedagogico-critice memorabile, nu „supte din deget”, ci ca rezultat al celor mai grave și „sângeroase” încruntări, deasupra textelor - definiri cu mult avânt vizionar-poetic, revelatoriu, într-însele! - prin care definiri, dacă Centrul nu va mai exercita Tirania Tembelismului asupra „provinciei”, se vor instaura, cândva, în atmosfera culturală românească, etajele celeste, de pagodă, ale Duhului Demiurgic Național: 1. la FLORINEL AGAFIȚEI - se analizează toată creația sa
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
poeme dramatice de un farmec deosebit - grăind de la sine. Prin influența „vocii” ei corporale cu ambitus generos, o zi obișnuită din viața oricărui Ivan Denisovici Șuhov sau a oricărei Liubov Andreevna Ranevskaia poate căpăta oricând, dintr-o dată, o altă semantică revelatorie. Pentru toți, Maya a făcut ca livada de vișini să existe cu adevărat în realitate, zgomotul metalic al neiubirii să înceteze definitiv, iar cuvintele personajului gorkian Kleșci, cum că „Aici lumea n-are nici cinste, nici conștiință.”, să pară că
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
dat, precum Lucian Blaga sporesc a lumii taină, fiind mereu sedus de ea. Scriu dintr-o dorință lăuntrică și din iubirea pentru cuvântul care se exprimă prin simboluri și prin mitul, ca o realitate trăită, acel mit blagian, considerat metaforă revelatorie, involtă și stilistic și structural." După cum am menționat deja, Ion Dodu Bălan a lansat cartea „Așa a fost să fie.” Personalitatea autorului ca și cartea lansată au fost prezentate de: Nicolae Roșu, Eliza Roha, Aureliu Goci, Florentin Popescu, Ion Horea
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
Instantaneele derulate sub-secvențial, anotimpurile ce se succedă cu repeziciune - primăveri florale, veri însorite, emoții autumnale sau hibernale însingurări - fac din aceste dialoguri veritabile mantre, de un indubitabil lirism. Perpetuu căutători ai frumuseții din cuvânt, creatori ai unei lirici caline, inspiratoare, revelatorie, dialogurile sunt, de fapt, subtile invitații la eliberarea - din întemnițarea sufletului - a stării de mult pierdută sau trimisă spre abisurile uitării: bucuria de a fi copil, amintirea sacră a părinților, nevoia de zbor, ecuația prieteniei, parcul eternilor castani „adolescentini”, tăcuta
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
GEORGE ENESCU spunea despre întreaga operă muzicală a lui Johann Sebastian Bach faptul că ea este, prin excelență, una „palpabilă, materială, umană”. Putem „împrumuta”, credem, fără urmă de tăgadă, această aglomerare de adjective caracterizante și discursului muzical de-a dreptul revelatoriu, construit cu atâta măiestrie și virtuozitate distinctivă de către HARICLEEA DARCLÉE. Fugind, la fel ca și ENESCU, de tot ceea întruchipează facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu o accentuată responsabilitate și conștiență rolurile, articulând de la
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
om-între-oameni) și heideggeriana poziționare a ființei (in-der-Welt-sein). Ființarea nu se poate face decât sub semnul fricii de moarte, manifestată progresiv ca teamă, angoasă, îngrijorare, ultima generând diferențieri față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Nicolae Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Ana, devenită simbol al sacrificiului la noi, la români. Elisabeta Iosif își elogiază iubirea pe care o compară cu zarea verii, către care i s-a deschis sufletul prin ferestre de topaz. Prin chiar titlul odei "Vara iubirii", o metaforă revelatorie de sorginte blagiană, este sugerată arșița iubirii mistuitoare. Pentru sufletul feminin îndrăgostit, autoarea devine Galateea, ce-l modelează pe Pygmalion, într-o inversare de roluri, căci în fața lui Dumnezeu și a Iubirii nu trebuie să ne rușinăm de ceea ce simțim
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
să-și poată exercita controlul asupra lor trebuie readusă în conștiință, ci conștiința trebuie să fie extrasă din sine și pusă în fața unei realități care o depășește, o copleșește extatic, în sfârșit, o face capabilă de o experiență deconcertantă, însă revelatorie".28 M. Eminescu nu este numai un contemplator, ci un "homo interogator", cum l-a numit George Muntean. Interogația lui (acel "Cine ești?" din Memento mori) acționează ca o armă de luptă: ea violează spațiul extramundan extrăgând/relatând, în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Blaga, le lieu du mystère, de la minus-connaissance, puisque le tiret est identique au signe minus des mathématiques. " Notre traduction.) V. aussi Idem, p. 139 : " [...] semnul de pauză desemnează locul și timpul unui salt al spiritului de la metaforă plasticizanta la metaforă revelatorie. [...] Semnul "-" primește o a doua funcție, cea de a marca o sincopa între metaforă plasticizanta și cea revelatorie. Le tiret désigne le lieu et le temps d'un saut de l'esprit de la métaphore plasticisante vers la métaphore révélatrice. [...] Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction.) V. aussi Idem, p. 139 : " [...] semnul de pauză desemnează locul și timpul unui salt al spiritului de la metaforă plasticizanta la metaforă revelatorie. [...] Semnul "-" primește o a doua funcție, cea de a marca o sincopa între metaforă plasticizanta și cea revelatorie. Le tiret désigne le lieu et le temps d'un saut de l'esprit de la métaphore plasticisante vers la métaphore révélatrice. [...] Le tiret reçoit ainsi une deuxième fonction, celle de marquer une syncope entre la métaphore plasticisante et la métaphore
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin care se surprind unitatea și contradicția interioară a lucrurilor. În planul expresiei, C. efectuează saltul calitativ de la metafora „plasticizantă” la metafora „revelatorie”, iar de la ea, la simbol și la un fel de „mit personal”. Cărțile care îl reprezintă sunt Piatra de citire (1980), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului (1997) și Întâmplarea mirării (1998). Eroul său liric trăiește până la „sângerarea verbelor în gură
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]