206 matches
-
viața și se decide să părăsească o carieră de success și să devină monah. Un alt caz interesant este cel al actriței Mariana Buruiană care s-a retras din viața publică pentru ca să-și dedice viața lui Cristos. În aceeași notă reverențioasă sunt prezentați și preotul Dan Bădulescu, fost chitarist rock, absolvent de Conservator, unul din numele de marcă ale genului. Autoarea dorește să sublinieze faptul că un anumit moment, o faptă, o întâmplare, o stare, pot schimba destinul omului și îi
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
doresc să se supere pe mine și să dau dovadă de impolitețe față de ele. - Stai liniștită acolo și nu te mai întoarce mereu. Rămâi cum te-am rugat eu, apostrofă pictorul modelul său de ocazie, pe un ton mai putin reverențios. Această atenționare o irită pe Adriana. Îi mai estompă din entuziasmul simțit pentru momentele ireale de a se regăsi în preajma pictorului, în locul unde nici nu putea gândi că ar fi putut ajunge, chiar dacă și-ar fi dat întâlnire. - Trebuie să
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
claxoanele șoferilor dornici să-și găsească pasageri. Și înainte mai plecau ele din când în când, dar în ultimul timp parcă înnebuniseră. Nimic nu le putea ține locului. Valentin avea impresia că îl socoteau un papă-lapte și socoteau limbajul lui reverențios și tonul reținut cu care le vorbea o dovadă de slăbiciune. Le surprinsese în cancelarie imitându-i felul deferent prin care le îndemna să nu întârzie la ore: „Fiți bune, stimate colege, zicea una cu o voce mieunată, și nu
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
care trecem toți fără nici o deosebire și unde fără martori nu (te)poți (pe)trece, unde evocările concentrează bucurie și tristețe ca și viața omului, unde meditația provoacă semerenie și evlavie față atotuputernicia Cuvântului biblic, faptele și atitudinile se înșiruie reverențios într-o rânduială prestabilită, de o armonie fără cusur și în cadrul căreia ne place să credem că suntem parte, pecete a clipei ce, repetată la nesfârșit, înlănțuie neostenit veșniciile, pe noi odată cu ele și unde izbăvirea sau pedeapsa divină par
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
Cârtițele fac lecturi clandestine printre ereticii pădurii de mesteceni. Ceața cade ca o grenadă lacrimogenă Peste revendicările broaștelor. *** Octombrie halucinantă rotire de fluturi galbeni, prevestitorii unei blânde ciume în culorile micilor flamânzi. *** La revedere Bună seara Somn ușor spune șoarecele reverențios retrăgându-se din fața tomurilor de jurisprudență în apartamentele sale regale *** Statuile neîntâmplatelor fapte își aruncă din viitor umbrele peste fețele noastre. Bate și ți se va deschide un mormânt la orele cinci după amiaza. Plictiseala are degetele lungi și subțiri
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
mărturisirii livrești (stricto sensu). Departe de a fi un autor prolific, Costel Zăgan este totuși un bun strateg, el desfășurându-și poemele în pagini de reviste, pe bloguri sau site-uri de specialitate, rămânând însă permanent într-o stare de reverențioasă timiditate cu propria poezie. Dovedind o fervoare direct proporțională cu o anume vibrație nedisimulată la inefabilul poetic, Costel Zăgan își asumă timbrul liric personal, cu un discurs sincer, fără exuberanțe și contemplații inutile, chiar dacă uneori abundă în autoironii iscoditoare sau
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
apere și să-și dovedească nevinovăția tot timpul. Foarte diferită este exprimarea d-lui Lefter și în relație cu șefii săi. Statutul său de funcționar sărac, la un minister îi impune o supunere absolută față de aceștia, manifestată într-un limbaj reverențios, ce respectă convențiile relației șef-subaltern, chiar dacă șeful este o persoană foarte aspră și neagreată. Când nu găsește biletele, îi trimite turbatului o scrisoare în care „foarte respectuos” îl roagă să îi acorde un concediu de câteva zile. Când se întâlnesc
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și față de instituția la care lucrase. Omul, cu o vorbire atât de violentă, este capabil acum de o mare finețe și subtilitate de limbaj. Demisia pe care o trimite ministrului ascunde o foarte fină ironie creată prin contrastul dintre termenii reverențioși specifici stilului administrativ: „Domnule Ministru”, „Vă rog dar respectuos să binevoiți” „onor minister” și sănătatea lui prea delicată, pe de o parte și „asprimile de tot felul” suportate la acest minister, pe de altă parte: „Domnule Ministru, Sănătatea mea prea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și ține o conferință, o lecție în prezența inspectorului, o lecție în ajunul examenelor și examenul anual care se desfășoară în prezența părinților elevilor. Principalii lui interlocutori sunt inspectorul, elevii și părinții acestora. În relație cu inspectorul are o exprimare reverențioasă. Atât în adresarea directă, cât și atunci când se referă la persoana lui folosește formula „onorat domnul inșpectore” alcătuită din adjectivul la modă în epocă „onorat”, substantivul „domnul” și funcția acestuia. În relație cu elevii exprimarea profesorului înregistrează nuanțări de-a
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea de cuvinte latinești cu înjurături ungurești, folosirea în același context a termenilor reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de adresare în funcție de vârsta și statutul social al interlocutorului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
limba română n-ar fi fost decât vremelnic apanajul înaltelor fețe laice sau bisericești - iar la data de care se face tradițional vorbire, acestea ar fi avut deja un vădit caracter de masă. La sfârșitul dezbaterilor, Graur s-a înclinat reverențios, l-a bătut pe umăr și i-a recunoscut superioritatea argumentației, ținând totodată să se autoinvite pe terenul propriu al cărturarului rucărean, pentru a se pune de acord asupra elementelor aflate în suspensie. De unde se vede că, oamenii mari își
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
lacrima împreună au fost cuvintele sale rostite și scrise în rănile noastre ancestrale. Prin ele, poetul a vindecat și ne-a unit inimile despărțite de frigul istoriei. Grigore Vieru, în viața sa pământească, a sfințit și propăvăduit limba română, fiind reverențios totodată cu ființa și frumusețea celorlalte limbi și culturi pe care le-a cunoscut... Ca și Mihai Eminescu, spiritul nostru tutelar care, pentru românii din afara granițelor, a devenit instanța supremă de validare ființială și morală: „Eminescu să ne judece.” Ce
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Nu trimitea niciodată de două ori aceeași scrisoare (dacă ajung să se cunoască, Miruța?), iar eu m-am specializat în declarații de amor încă dinainte de a ști despre ce-i vorba. Au urmat mesajele, sms-urile. Cele mai sofisticate, cele mai reverențioase sau... cele mai porcoase. Apoi articolele, editorialele, ziarele... M-am plâns de faptul că părinții nu s-au gândit la un nume pentru mine și m-au blagoslovit cu numele unei verișoare (printr-un fel de copy-paste...) Ei bine, am
PENTRU TINE, DANI! de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347300_a_348629]
-
Malciu, pe o temă istorică consumată pe vremea Doamnei Stanca. Era interzis să apară numele său ca autor, pe motiv că fusese deținut politic. Eram furat de atmosfera aceea deosebită în care se vorbea numai șoptit și se foloseau saluturi reverențioase. Asta nu mă împiedica însă să remarc atitudinea deosebită a însoțitoarei mele. Vioiciunea din seara trecută era înlocuită de o expresie aproape imobilă și de gesturi măsurate, clare, scurte și extrem de decente. Odată cu tragerea cortinei, s-a concentrat numai asupra
ÎN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376735_a_378064]
-
când s-au sărutat. „Probalil a călătorit și el în acest loc, altfel nu se explică!” gândi Marieta bucuroasă de o așa companie. - Îl cunoașteți pe domnul acela cu care vă puparăți pe peron? - Da! Da’ de unde știți? răspunde Marieta reverențios când auzi această întrebare. - Vă văzui că priveam pe geam peronul și gara! Îl cunoașteți, e căsătorit? ...Mai întrebă Sabina pe noua ei companioană, care fără să vrea se întunecase la față. - Am fost colegi de liceu, răspunse Marieta evitând
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
Băncii, se întâlni cu Felicia, casierița de la Baza județeană a Centrocoop, o femeie mai tânără ca ea și nemăritată, veșnic veselă. Îi era cunoștință veche, dar Felicia ținea cont de statutul social al Violetei. O respecta și acum, în mod reverențios, o felicită pentru postul oferit, „că se știe precis , că de luna viitoare veniți la noi,!” Vorba se dusese prin târg și Violeta se simți măgulită de ceea ce auzise de la casierița gureșă și atotștiutoare... * ...Trecuseră cele trei zile de așteptare
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
să mă încurajeze, alertată probabil, de starea în care eram. -Ai dreptate, mătușă, am răspuns eu morocănoasă, negăsind nimic special de adăugat. Dar mătușa atentă la reacția mea și în mod cert nemulțumită, a continuat pe un ton calm, aproape reverențios: - Ce abuz de inocență! Parcă te-ai născut ieri! Știi părerea mea! Nu merită să suferi din cauza unui bărbat! Uiți prea repede că ești frumoasă, inteligentă și ai un suflet pur, de copil! Și în plus, ai atuul tinereții; dacă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
178). “...treat Carr în public with the same exaggerated, gross affection aș în private." footnote> (ț. n.) Acest comportament este sursa principala de inspirație pentru autorii de literatură apocrifa, care se grăbesc să facă o serie de comentarii mai puțin reverențioase la adresa regelui:" Între timp regele se făcea de râs acasă printro nebunie de alt fel, prin acceptarea unui nou favorit, demn de dispreț, pe care îl vom urmări îmbogățindu-se pas cu pas. Acest favorit era un tanar frumos, pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente, care înveselesc discursul și dezvăluie mentalitatea epocii. De exemplu, ceartă dintre Ludovic și fratele său, pe care am prezentat-o în capitolul anterior, ajută la coborârea valului de sobrietate, misticism și teama reverențioasa care de regulă îi înconjura pe monarhi. Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
acea creditivă papa se referă la originea romană a românilor și prin urmare la înclinația pentru scaunul apostolic, moștenită cu înrudirea prin sânge; deci papa-i adresează lui Ioannițiu admoniarea, ba chiar ordin formal ca să primească în mod demn și reverențios pe delegatul papal, puindu-i în perspectivă trimiterea-n curând a unui împuternicit mai înalt sau adecă a unui legat în toată forma numai daca acest domnitor va fi dovedit îndestul seriozitatea intenției și adâncimea sumisiunii sale. Cea dentîi solie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regentul interimar, contele Enric, nu se putea deloc hotărî, în incertitudinea în care se afla, de-a primi coroana împărătească ce i se oferise lui, ca urmașului prezumtiv la tron. Neînduplecatul Ioannițiu, încrezut în steaua sa, refuză chiar de la-nceput, reverențios însă hotărâtor, încercările de mijlocire ale papei Innocențiu III, care solicitase restatornicirea păcii și eliberarea împăratului. Marchionul Bonifaciu de Montferrat, acum rege al Thessalonicului, care vedea amenințîndu-se provinciile lui de la nord de către bulgari și cumani, purcese asemenea în ajutorul celorlalți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru arme și a caracterelor mobile pentru tipărirea cărților nu sunt idei bune. Desigur, se poate să fi avut dreptate; totuși, în prezent China se străduiește să prindă din urmă cât mai repede ideile noi pe care le-a refuzat reverențios în trecut. Societățile de rentieri, în care clasele conducătoare trăiesc din profiturile arendării pământurilor, pensii sau investiții stabile, au fost, din punct de vedere istoric, refractare la schimbări, deoarece orice lucru nou era privit ca o amenințare potențială la starea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe lângă vreun Denis al momentului ... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian de viță aleasă, ci fiul unor oameni săraci, originar din Samos, o insuliță-satelit înfeudată cetății; de asemenea, n-a strălucit prin referințe reverențioase la predecesorii săi mai vechi, e drept, dar, pe de altă parte, tot lui i se reproșează că și-a împănat manuscrisele cu citate; aceste texte fiind pierdute, nu se știe dacă ele conțineau vreo explicație cu cutare ori cutare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niște prezențe existențiale obscure, cu o concretețe enunțată, dar niciodată reprezentată și, în același timp, ca niște prezențe mitice: faptele și cuvintele lor - prin detașarea științifică cu care le comunică Luigi Cancrini și echipa sa - dobândesc un fel de detașare reverențioasă, ca și cum interlocutorii lor, după ce i-au cunoscut fizic, ar fi ajuns victime ale unei reveniri a acelei disocieri de clasă care „îi împiedica să-i cunoască”. Dar atât calitatea de „prezențe existențiale”, cât și cea de „prezențe mitice” ale tinerilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și, în fine, pe care a făcut-o Dacia Maraini 5 cu meticulozitate calvinistă, în splendidele Memorii ale unei hoațe 6. În acest caz, naratorul, deși are „stilul” unui artist „naiv”, nu are deloc tendința eufemistică a acestuia, teama sa reverențioasă, autolimitarea. El povestește; și, întrucât pentru el (ca să fim expeditivi) nomina sunt res, povestea sa transbordează în viață, restituindu-i fără efort „date” sfâșietoare menite a fi cunoscute. Pentru următoarea lucrare pe care sper că o va face Camon, două
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]