131 matches
-
de câțiva anișori. In sfârșit, sosirea la revizorat a directorului școlii din Galilești, Iancu Antoniu, mi-a deschis din nou drumul spre școală. Dar nu a trecut decât o lună și iată-mă iarăși la necaz din bunătate. Fiind la revizorat am găsit o scrisoarecerere, a lui Jenică Bălan cu care fusesem împreună la Negulești. Scrisoare simplă la care punând un timbru fiscal i-am dat valoare de cerere. Așa că la sfârșitul lui mai mă pomenesc cu Jenică Bălan la Galilești
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
gazda a cărei fiică era îngrijitoare la școală, a făcut dreaptă judecată și l-a dat afară. Pașol vidma. La câteva zile vine în inspecție Cezar Stratulea. Când a aflat de ticăloșia fostului "prieten" mi-a propus să trec la revizorat pentru a lucra sub îndrumarea contabilului, dragul domn Uzunov. și așa treceau zilele și iarăși reducere de post, al meu desigur, pe dreptate. și iată-mă...dactilografă. Stăteam nopți întregi și scriam diferite ordine, copii după circulare. Plângeam și băteam
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iată-mă...dactilografă. Stăteam nopți întregi și scriam diferite ordine, copii după circulare. Plângeam și băteam la mașină, băteam la mașină și plângeam. Cânta muzica militară în parc, se plimbau băieți și fete, iar eu stăteam în cancelarie și lucram. Revizoratul școlar era în localul prefecturii și tot acolo locuia și prefectul, colonelul în rezervă Berindey. Pe la ora trei dimineața m-am pomenit cu el în cancelarie. Ce faci tinere aici? I-am spus că fac antrenament la mașină pentru a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nouă. Ce să mai dormi? Jale mare și sigură. E greu cu coloneii! La nouă și ceva Stratulea s-a întors vesel: Ce-ai făcut, Costică, de l-ai îmblânzit pe șeful cel Mare? A zis că fără tine desființează revizoratul. și am rămas pe post de dactilograf. La câteva luni, la o nouă venire prin birouri a prefectului Berindey, acesta mă vede și mă întreabă cum e situația. Bună. și-i mulțumesc, drept care mi-a acordat cinstea de a da
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
între țărani de diferite naționalități, el care era atât de iubit de toată suflarea satului. Nici n-a apucat să se însoare, să aibă cine să-i rostească și să-i pomenească numele. Mda. Soarta. Revizori, revizori Am lucrat la revizoratul școlar mulți ani, dar nu mulți tare. Trei înainte de armată și unul după. Am avut șefi de toate felurile și de toate partidele. Ion Moldoveanu, ardelean din Dej, licențiat în drept, plus facultatea de litere și filozofie. Fără partid, revizor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu bască albă să împrumute ceșcuțe, pahare, tacâmuri și ce-i mai trebuia ei. Nu trece mult și apare chiar proprietara, acum abia vizibilă sub șalul lung. Se numește Steluța Apostolescu. Un nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar, poate prin rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
jumătate și iar la drum, soția la școală, eu la militărie. Abia în octombrie am fost lăsat la vatră cu gradul de soldat fruntaș. Fruntaș-fruntaș dar ce-i de făcut cu slujba? și iată-mă, iarăși, pe scaunul cunoscut de la Revizoratul școlar din Ismail, Steluța apropiindu-se cu postul la 12 kilometri, la Necrasovca Nouă, un sat de lipoveni. Soț și soție, domnul și doamna învățătoare adunau la un loc doar 45 de ani, mai puțin de 100 de kilograme, sărăcie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se apropia îngrijorător. Toate cadrele didactice trebuiau să fie la postul lor, mai puțin eu, care nu aveam ceva asigurat. Stăteam de doi ani cu diploma de învățător în buzunar și atât. Am plecat la Necrasovca fiindcă era mai aproape de revizoratul școlar (Tabacu era la 60 de kilometri) și așteptam minunea numirii. În ce privește banii aceștia după ce că erau puțini nici mare valoare nu aveau. Camera era mobilată cu ce-a putut da gazda: un pat vechi dar curat, o masă și un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în valuri către Revizoratul școlar Ismail și Inspectoratul școlar general Galați, reclamațiile având și aprobarea primarului Demirov. Nu se cerea altceva decât să fiu dat afară din învățământ. Într-o zi, aflându-mă în cancelarie, am scos din buzunar o ascuțitoare (avea și radieră
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
greu de scris ceva. Era atâta bucurie și mulțumire la părinți, neamuri și vecini de parcă fusesem cu toții puși paznici la cea mai mare comoară a pământului. și această comoară exista. Copiii. În una din zilele lui iulie sînt chemat la revizoratul școlar de revizorul Cezar Stratula. La Marineanca, dumneata și doamna Brumă ați făcut minuni. Ați făcut adevărat apostolat. Ei bine, pentru ca o minune să fie adevărată și de crezut vă propun să treceți la doar trei kilometri de Ismail, la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cum detașările începeau cu întâi octomrie, la 15 septembrie am deschis cursurile în prezența unei mulțimi de părinți și de oameni cum nu mai fusese demult. Le-am confirmat plecarea deși eram siguri că se va face cărare bătătorită până la revizorat pentru a anula noua numire. Dar era prea târziu. * Cineva , o femeie din sat, mi-a spus că atunci când se hotărăște ceva important în viața omului trebuie să fii foarte atent la toate semnele, la tot ce se întâmplă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Sofian. Mai mult de atât, cum avusese grijă Dobru să-mi destăinuie, notarul comunei, Nicu Radu ar fi fost așa și pe dincoloăvorbe urâte. Acelaș Dobru nu voia să recunoască ordinul de transfer emis de Inspectoratul școlar (nu mai era revizorat) și numirea mea, prin voia Rezidenței Regale a Dunării de Jos în funcția de director. Era îmbrăcat ofițer și se comporta ca Moș Teacă. La propunerea de a transfera incertitudinea sa, prin telefonul primăriei, la județ, i-au căzut epoleții
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de către prietenul său Ion Adam, cu ascendență fie la Vaslui, fie în satul Munteni de Sus, care i-a propus să-i devină suplinitor la catedra de învățător: „Adam, văzăndu-mă abătut, mi-a spus: „Măi Costică, mergi cu mine la revizorat și fac eu să te numească învățător.” și astfel am ajuns învățător la școala din Cursești, plasa Racova, în împrejurimile căreia au avut loc vestitele lupte ale lui Ștefan cel Mare.” Pentru că atunci țăranii nu-și prea doreau să-și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și chiar să contracareze unele dispozițiuni luate de administrație”. Prefectul județului Fălciu, dr. Nicolae Lupu, a arătat ulterior interes pentru stabilirea unor raporturi mai echitabile între proprietari, arendași și delegații sătești. La 18 mai, revizorul școlar P. V. Vasiliu, de la Revizoratul școlar Fălciu, transmitea ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice că nu este nici un învățător din acest județ suspectat sau implicat în răscoală. Ministrul a cerut Episcopiei informații în legătură cu implicarea preoților în răscoală. La 30 aprilie, Conon Arămescu Donici, episcopul Hușilor, anunța
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lei, 130 lei chiria localului, 20 lei combustibil, 19 lei iluminat și cheltuieli de cancelarie), nu se găseau. Învățătorul era plătit de stat; salariul anual era de 1566 lei, câte 130,50 lei lunar. Se încasa prin chitanțe trimise de Revizorat (Inspectorat), chitanțe pe care le plătea perceptorul care mai totdeauna nu avea bani, așa că se dădea câte 20, 10 sau 5 lei - erai la cheremul lui, rămâneai în restanță. Se pare că neînțelegerile dintre primărie și școală, adică învățătorul Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocupat directorul N. Lăzărescu. Când au început preparativele pentru aplicarea reformei agrare, legiferată în 1921, directorul Gh. Postoi a intervenit la organele ierarhică superioare pentru împroprietărirea școlii din Lunca. În acest sensă s-a adresat ierarhică organelor competente, începânăd cu Revizoratul Școlar căruia îi trimite o cerere la 18 aprilie 1919: „Domnule Revizorîam onoarea a vă raporta următoarele: de 15 ani m trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alesă pe timp de vară. Dl Gh. Postoiu face cursuri de adulți având la aceste cursuri 2-3 secții. în afară de acestea, dl Gh. Postoiu are două ateliere: unul de lemnărie și unul de țesătorie, ambele în funcțiune. Se va interveni la revizorat pentru a se da aprobarea de funcționarea și plata maiștrilor. În atelierul de țesătorie am găsit pe dna Irodia Iacobeanu, lucrând cu fetele un covor. La atelierul de lemnărie, copiii lucrează mese, scaune și la tâmplăria școlii noi și reparații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părinții care nu-și trimiteau copiii la coală, trimisă de învățător la Primăria comunei Filipeni la 28 septembrie 1884. Lista conține 24 nume. Avertismentele au fost trimise și sunt semnate de părinți de luare la cunoștință. B) Corespondența Școlii cu Revizoratul școlar când învățător era Gheorghe Postoi.2 a) Regulamentul pentru introducerea instrucției militare în școli. Un număr de școli, printre care și Școala Lunca, nu-și procuraser „librete” pentru elevi (carnete). Li se atrage atenția învățătorilor b) Apelul nominal pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lintei”, „una dintre cele mai nutritive” se zice în adresă. h) Adresa Revizorului din 28 martie 1907: „Zamfira Borcea este numit maistru de lucru în locul Anei Postoi”. i) Examinarea elevilor din clasa a V-a la 9 iunie 1907, adresa Revizoratului, când examinarea elevilor era un eveniment, C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte interesant: Serbarea școlară în cinstea Unirii Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918) Program: - Tedeum la biserica satului; - O cuvântare; - Marș prin sat cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a lui Eminescu, era și ea marcată. Un loc aparte îl ocupa poemul Împărat și proletar, prin facsimile și iconografie. Ultima încăpere era dedicată lui Eminescu la Iași, fiind ilustrată activitatea bibliotecariatului (precum și cunoscutul diferend cu Dimitrie Petrino), apoi anii revizoratului în județele Vaslui și Iași. Aici erau expuse portretele lui Bodnărescu și Maiorescu, scrisori trimise criticului (atunci ministru), prin care Eminescu cerea aprobarea de a cumpăra manuscrise vechi, rapoarte și notații asupra școlilor și învățâmântului rural, recomandarea unei cărți (Metode
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acestui schimb de păreri putînd sta la baza aprecierii critice a lui Caragiale vis-à-vis de arhitectura nouă a palatului Cotroceni ("stil destul de îndoielnic... imposibil să găsești o linie dominantă... un punct de reazim logic"...). Prin Lecomte du Nouy, în vremea revizoratului din Vâlcea și Argeș, Caragiale a cunoscut pe ajutorul acestuia, Nicolae Gabrielescu, băiat de viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
plasează în ceea ce specialiștii numesc literatură parageografică. De fapt, este vorba de o vocație similară cu a lui Ion Creangă, cel din povestioarele didactice care au făcut gloria lui de învățător, vocație subliniată întâia oară de Mihai Eminescu, în vremea revizoratului în județele Iași și Vaslui. Altminteri, la începutul carierei sale (1934-1935ă Ion Gugiuman a predat și la Liceul „Cuza Vodă”, pe carel absolvise în 1929, după care a ajuns la un liceu din Aiud, după susținerea examenului de capacitate cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
EminescuOpXVI 76} {EminescuOpXVI 77} 53 [TITU MAIORESCU] Iași, în 19 iuliu 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 174 Cu un tablou de reorganizarea școalelor rurale din județul Iași Domnule Ministru, Predecesorul meu, d-nul Agură, lăsîndu-mi arhiva acestui revizorat nu tocmai în bună regulă, n-am putut încă forma tabloul de reorganizarea școalelor pentru amândouă județele, ci numai pentru acel de Iași. Lipsurile acestui tablou alăturat decurg din lipsurile diferitelor tablouri parțiale pe cari învățătorii le-au trimis acestui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu tocmai în bună regulă, n-am putut încă forma tabloul de reorganizarea școalelor pentru amândouă județele, ci numai pentru acel de Iași. Lipsurile acestui tablou alăturat decurg din lipsurile diferitelor tablouri parțiale pe cari învățătorii le-au trimis acestui revizorat. Formularele lor manuscrise conțin numai acele întrebări la cari le-a plăcut să răspundă; la decrete e indicat n-rul fără, an sau anul fără număr; la rubrica "școala din care au ieșit" stă adesea numai numirea abstractă a școalei (d.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]