137 matches
-
pașoptiste liberale și a instituțiilor avansate din occident, solicitând introducerea cu prudență a civilizației apusene. Aceste precauții se referă mai ales la mijloacele utilizate pentru aplicarea formelor importate: „toți conservatorii serioși trebuiau să consimtă la faptul împlinit, trebuiau să admită revoluțiunea socială, democratizarea societății noastre, ca un ce irevocabil, și lupta nu mai poate avea loc decât în privința mijloacelor ce trebuie să întrebuințăm ca să micșorăm, pe cât se poate, relele rezultate ce sporesc din modul defectuos cum această democratizare a fost făptuită
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de violență, nu s-au Înfăptuit abuzuri și nici rezistență la restabilirea ordinii, combătând și anulând astfel argumentația acuzării, În sensul că nu existase un complot Înainte, chiar și acuzațiile care urmăreau dovedirea complicității dintre Candiano și ceilalți . După ce definește revoluțiunea, el demonstrează că la Ploiești nu fusese vorba de așa ceva . Nicolae Fleva a susținut că la 8 august fusese vorba doar de o „adunare tumultuoasă” a ploieștenilor, care și-au manifestat entuziasmul la aflarea veștii că regimul a fost răsturnat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
aflarea veștii că regimul a fost răsturnat : „O simplă comedie este evenimentul de la 8 august! Și se cere ca nisce actori nenorociți, dacă nu au fost aprobați de public, să fie osândiți la ocnă! [...] În Ploesci nu a fost nici o revoluțiune, nici Încercare de revoluțiune (...) Nu a fost atentat seu Încercare de resturnare a formei guvernului (...) Ploiescii n-a făcut, nici o turburare, ei n-a făcut de cât să primescă o nouă stare de lucruri ce auzise că s-a stabilit
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
a fost răsturnat : „O simplă comedie este evenimentul de la 8 august! Și se cere ca nisce actori nenorociți, dacă nu au fost aprobați de public, să fie osândiți la ocnă! [...] În Ploesci nu a fost nici o revoluțiune, nici Încercare de revoluțiune (...) Nu a fost atentat seu Încercare de resturnare a formei guvernului (...) Ploiescii n-a făcut, nici o turburare, ei n-a făcut de cât să primescă o nouă stare de lucruri ce auzise că s-a stabilit În altă parte a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
desordine” . În continuarea pledoariei, Nicolae Fleva a arătat că mișcarea de la Ploiești din 8 august era de fapt o Înscenare a puterii, „singura vinovată, care trebuie să se cheme Înaintea justiției spre a da semă de faptele sale” , deoarece „pretinsa revoluțiune de la Ploesci nu este pregătită de D. Candiano-Popescu, ci de manoperile guvernului, a cărui victimă a fost acest nenorocit cetățean și care a tras după sine prin puțina sa prevedere pe toți ceilalți care umplu banca acusațiunei” . După ce prezenta argumentele
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Român și de om, este un act care ar face mândria popoarelor chiar celor mai avute În bărbați distinși, prin luminile și virtuțile lor cetățenești! Este mai mult decât o victorie câștigată pe câmpul de bătaie, mai mult decât o revoluțiune victorioasă pe stradele unei capitale, victorii care durează atât cât durează și entusiasmul de multe ori de circumstanță ce l-a produs. Verdictul dela Târgoviște este victoria conștiinței asupra tuturor Îngrădirilor cu care sunt Împresurate simțimintele, cugetările, calculele, interesele cetățeanului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
nopții noastre îmblă/Crăiasa dulcii dimineți.” (M. Eminescu, I, p. 204) Observații: Sensurile condiționate de funcții sintactice realizate în sintagme verbale sunt dezvoltate și de genitivul impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) în sintagme nominale: „Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației.” (M. Eminescu, P. L., p. 81), Au tăiat teiul din fața casei. Dativultc "Dativul" Sensul fundamental al cazului dativ își are originea în funcția sintactică de complement indirect: „Mai aminti-mă-va un trecător/vreunui străin, sub ceasul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ajungem un neam tare? Unirea, numai Unirea! Să trăiască Unirea tuturor Românilor!”, clama În același concert, Înflăcărat, C. Negri. În cunoscutul său Memorand despre raporturile românilor cu nemții, cu slavii, cu ungurii, În timp de pace și În cazul unei revoluțiuni În Răsăritul Europei, prezentat Principelui Alexandru I. Cuza, la un an după alegerea sa, Alexandru Papiu Ilarian, ca un brav sfetnic al domnului, arăta că Înseși interesele Europei apusene reclamă crearea României Mari cu centrul În Transilvania. Constatarea că toate
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
și eu o geană prin actualul birou al președintelui Comitetului Județean (CJ) Vaslui, unde o sumă de cetățeni cu obligatoriile brasarde tricolore pe mâna stângă, pentru a se deosebi de ceilalți considerați a fi teroriști și dușmani de moarte ai „revoluțiunii”, tocmai erau într-o ședință sau mai bine spus, tocmai se uitau la televizor să vadă ce se mai întâmplă la „centru”. O puteau face și acasă, dar deja puseseră mâna pe niște posturi importante în proaspătul, dolofanul și îmbietorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Publicistul își afirmă încrederea în progres, pledează pentru democratizare și moralitate, apără drepturile țăranilor, are opțiuni antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
cenzură din această operă, București, 1859; Procesul și esilul meu la Snagov, București, 1859; Șoimul Carpaților, București, 1860; Trâmbița Unirii și Sărbătoarea națională, București, 1860; Misterele căsătoriei, I-III, București, 1861-1886; Procesul meu pentru „Oda la Grecia”, București, 1863; Capii revoluțiunii române de la 1848 judecați prin propriile lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și fluturi, București, 1900; Strigoiul din Fanar, București, f.a.; Scrieri alese, îngr. Dan Simonescu și Petre Costinescu, pref. Șt. Cazimir, București, 1982; Memoriile mele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
portrete în tușă satirică. Scriind și roman istoric, P. transpune în Bucur, istoria fundării Bucureștilor (1858) idei unioniste. O evocare se află și în Matei Vodă la monastirea Sadova (1870), după cum Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821 (1864) ori Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și Memoriu. Descrierea s. monastiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870; Matei Vodă la monastirea Sadova, București, 1870; Un funcționar sinucis. Fratele și sora, București, 1873; Baia de Aramă. Lucifer. Câteva poezii alese, București, 1874; Gloriile românilor. Mihai Viteazul, București, 1875
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
partidă al cărei "rege" asediat nu era altul decât maiorul (apoi, colonel și general) Candiano Popescu, personaj desprins parcă din galeria eroilor lui Shakespeare. Cumplit ridiculizat de Caragiale (vezi "Conu Leonida față cu reacțiunea" și, mai ales, schița "Boborul") capul "revoluțiunii" de la Ploiești ar avea, dacă judecăm fără patimă, măcar două justificări capabile să-l scoată de sub acuza de donquijotism. Mai întâi, faptul că militase în numele ideii de republică și, apoi, conjunctura, despre care nimeni nu mai are azi habar: "revoluțiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
revoluțiunii" de la Ploiești ar avea, dacă judecăm fără patimă, măcar două justificări capabile să-l scoată de sub acuza de donquijotism. Mai întâi, faptul că militase în numele ideii de republică și, apoi, conjunctura, despre care nimeni nu mai are azi habar: "revoluțiunea" fusese plănuită a izbucni simultan în mai multe județe. Numai că liberalii radicali din Turnu Severin, Craiova, București etc. au "amânat" acțiunea fără să-l anunțe, Candiano rămânând singur-singurel să lupte cu... dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. Cariera deputatului și doctorului în drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care Candiano l-a condus la atac, a pierdut în sângeroasa zi de 30 august 1877, 5 ofițeri (din 9) și 112 soldați (din 550). N-ar fi putut fi vorba, deci, de un discurs, de o plimbare, de o "revoluțiune" ca la Ploiești, ci de o cumplită întâlnire cu moartea. După terminarea ostilităților, Candiano a scris cartea "Războiul neatârnării", în care, la pag. 24, citim: "Oastea româno-rusă pătrunzând în redută, Grigore Ion, soldat în batalionul 2 Vânători, ajutat de sergentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit În țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. [...] Egoismul sub numele de apărare națională a inspirat multe res- tricțiuni, Încât străinii nu mai privesc România ca pe o țară unde pot să găsească fericire și un trai bun, mai ușor decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el ignora logica didactică, a expunerii în ordine cronologică, apelând la un fragment mai autentic al memoriei colective: În adevăr, la 28 noiembrie Bucovina declarase că se unește cu regatul, iar la 9 aprilie Basarabia, Republica Moldovenească, înființată conform cu ideile revoluțiunii rusești, votase unirea ei cu regatul român (s.n. C.M.)"290. Remarcăm în acest pasaj atât cronologia unitară, gregoriană, a celor trei date, aplicată post-factum (indiciu al unei rememorări fabricate ulterior, foarte probabil de sorginte livrescă), cât și retrăirea intensă a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ei și care era încă citată de către cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]