205 matches
-
linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, 1 batalion de vânători, 1 de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de lăncieri etc.3 De când a devenit ministru de Rezbel sub noul domnitor, a sporit și mai mult forțele militare. A creat cavaleria ușoară, grupând-o în 8 regimente cu 32 escadroane, infanteria de linie era reprezentată prin 8 regimente, trupele de grăniceri le-a transformat în trupe de infanterie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de sărbători. 6) Fiecare școală va avea un instructor militar. 7) Școalele ce formează o companie și sunt compuse din elevii prevăzuți la art. 3, vor fi comandate de un ofițer din armată hotărât în fiecare garnizoană de Ministerul de Rezbel; ofițerul comandant are sub ordinele sale pe instructorul militar și execută singur exercițiile în zilele și orele hotărâte. Ofițerul comandant poate merge în instrucții însoțit de subofițerii din cor pul său spre a-l ajuta în instrucția elevilor. 8) Instructorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezultatul examenului va fi consemnat pentru fiecare elev în certificatul său de studii. Iar parada militară a elevilor tuturor școalelor, concentrate într-un loc anume determinat, se va face în dimineața zilei de Sf. Petru, înainte de împărțirea premiilor. Ministru de Rezbel, Florescu. Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, T. Maiorescu.“ 8 Acest regulament nu a fost niciodată pus în practică; iar exercițiile mili tare începute, precum am spus, la cazarma Alexandria, au rămas fără urmare. Frământările politice, căderea guvernului conservator și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
8 mai 1876; guvernul coaliției de la Mazar-pașa a fost numit la 27 aprilie/9 mai 1876, după ce domnitorul obținuse eliminarea de pe lista inițială a unor persoane care-l atacaseră personal și-l impusese pe colonelul G. Slăniceanu la ministerul „de Rezbel“. anul 1876 297 La Senat, în locul lui Epureanu și Vernescu sunt aleși vicepreședinți Ion Ghica cu 32 voturi și D. Sturdza cu 27.46 La Cameră, noul minister se prezintă.47 Dimitrie Ghica, B. Boerescu și Al. Lahovary declară că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drept dar trebuie să recurgeți»“. El considera că „războiul oriental“ - și sugera nu foarte discret acest lucru - putea să aducă mult visata independență națională a țării, pe care noul guvern se angaja să o obțină: „avem încă în juru-ne un rezbel care poate fi cel mai fatal și care cine va cuteza s-o afirme că n-ar putè să ne aducă și bine“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 iunie 1876“, MOF., nr. 147, 6/18 iulie î876, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezentată de Pantazi Ghica în numele a 29 de deputați și a doua, la 3/15 iu lie 1876, prezentată de colonelul V. Gherghely în numele a 68 de deputați (în care se cerea instituirea unei anchete parlamentare la ministerele de Finanțe, „Rezbel“, Lucrări 5) Al.I. Lahovary, fost ministru de Justiție, pentru că a influențat alegerile, a numit magistrați personali, căutând să corupă magistratura etc. 6) Vasile Boerescu, fost la Externe, pentru aceleași motive. 7) Gheorghe Costa-Foru, id. id. 8) Titu Maiorescu, id.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armata de operațiuni și armata de observație; cu această ocazie, generalul Manu a fost numit „comandant al artileriei armatei de operațiuni“, fiind înlocuit la comanda Diviziei a IV-a de infanterie de colonelul A. Anghelescu (T.C. Văcărescu, Luptele românilor în rezbelul din 1877-1878, București, 1888, p. 191); în această calitate el a asigurat conducerea artileriei române în bătălia de la Plevna și a primit în februarie 1878 capitularea cetății Vidin. În legătură cu înlocuirea generalului Manu de la comanda Diviziei a IV-a, Nicolae Iorga
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 145). 14. Bugetul pe anul 1877 a fost votat de Camera Deputaților la 28 februarie/12 martie 1877. El cuprindea la capitolul „cheltuieli“ 87 666 905,34 lei din care 13 571 344,85 lei erau repartizați „Ministerului de Rezbel“ („Legea pentru veniturile și cheltuielile Statului“, MOF., nr. 47, 1/13 martie 1877, p. 1539). 15. Cezar Bolliac suferise în ianuarie 1877 o congestie cerebrală, rămânând paralizat până la moarte (1881). Camera, la 7/19 martie și apoi Senatul, la 16
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sesiune extraordinară.26 În țară însuflețirea este mare, un vânt patriotic suflă asupra țării. Cei mai fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul guvern, în prevederea rezbelului, este silit a face concentrări, a chemat rezervele și milițiile; Știind că nimic nu ridică moralul soldatului decât o bună îngrijire, pentru care înaltul guvern își dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește, în acord cu îngrijorările cabinetelor și opiniunii europeane, ne arată rezbelul ca iminent - și un rezbel care amenință neutralitatea noastră...“ etc.) datele alegerilor au fost devansate precum urmează: Colegiul I - 9/21 aprilie; II - 11/23 aprilie, colegiile univer sităților din București și Iași - 13/25 aprilie (MOF., nr. 74, 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește, în acord cu îngrijorările cabinetelor și opiniunii europeane, ne arată rezbelul ca iminent - și un rezbel care amenință neutralitatea noastră...“ etc.) datele alegerilor au fost devansate precum urmează: Colegiul I - 9/21 aprilie; II - 11/23 aprilie, colegiile univer sităților din București și Iași - 13/25 aprilie (MOF., nr. 74, 4/16 aprilie 1877, pp. 2279-2280
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pentru aprobarea unor legi financiare speciale impuse de necesitățile unui eventual război (MOF., nr. 278, 8/20 aprilie 1877, p. 2359). Cu respect vă facem cunoscut că ne punem chiar de astăzi gratis la dispoziția d-lui ministru de Rezbel pentru a face serviciu în spitalele militare din Capitală, precum și a tutulor corpurilor cari ar rămâne în București; cu acest mijloc, credem că s-ar putea umple golurile ce se simt în personalul medical. Doctori: Marcovici, Kalenderu, Felix, Fialla, Sergiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înainte ca vocea ei să se rostească prin legiuitele sale organe, trupele române staționate la fruntarie au primit ordin [de] a se retrage înlăuntrul țării ca astfel să se evite din parte-le orice conflict care ar putea să atragă rezbelul înlăuntrul țării. 338 bucureștii de altădată 30. „Știri de prin ziare“, ROM., an. XXI, 11, 12 aprilie 1877, p. 323. Ca urmare a unor astfel de informații („Primim din toate părțile vești că turcii se pregătesc să invadeze România, să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a lipsit niciodată.“ „Domnilor mei - urma mesajul - dacă astăzi nu mai putem a ne bucura de neutralitatea pământului nostru, ca nerecunoscută de nimeni, datoria noastră este ca, cu orice preț, cu orice sacrificii, să ferim ca România să devie teatrul rezbelului“ (MOF., nr. 84, 14/26 aprilie 1877, pp. 2487-2488). 34. Violarea de către turci a teritoriului României a fost însă reală, în perioada premergătoare proclamării independenței noastre naționale; la 21 aprilie/3 mai 1877 au fost bombardate orașele Brăila și Reni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut vouă, românilor, că trecerea oștirilor noastre prin țara aceasta, unde vor sta numai vremelnicește, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zi, la 29 aprilie/11 mai 1877, unul dintre cei mai activi parlamentari liberali-radicali, craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3231); el a propus, în numele său și al altor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
propus, în numele său și al altor deputați (E. Costinescu, G. Mârzescu, Gr. Vulturescu, A. Can diano-Popescu ș.a.) o moțiune în care ideea de independență a țării noastre era destul de explicit exprimată: „Adunarea Națională... constatând ruperea legămintelor cu Turcia și primind rezbelul, declară că România, ca stat de sine stătător, are dreptul la o viață proprie a sa...“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3262). Bineînțeles că toate aceste tratative se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adunarea, pe deplin satisfăcută de explicările d-lui ministru de Externe: Considerând că Turcia, prin declarațiunile și actele sale de agresiune în contra României, a rupt singură vechile legături ce ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
agresiune în contra României, a rupt singură vechile legături ce ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ROM., an. XXI, 1 mai 1877, p. 389; l-am verificat confruntându-l cu MOF., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3264. 51. Moțiunea, propusă de Dimitrie Ghica, asemănătoare cu aceea însușită de Cameră („Senatul recunoaște că starea de rezbel este creată României numai prin guvernul otoman... Are siguranța că guvernul va pune toată stăruința și va lua măsurile necesare spre a apăra teritoriul nostru și a asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezentată de Beizade Mitică Ghica și susținută atât de d-sa, cât și de Vasile Boerescu și Alexandru Orăscu, toți membri ai dizidenței conservatoare.54 Peste puțin, cu toții vor intra în partidul liberal. Beizadea va deveni președintele Senatului, iar, după rezbel, Vasile Boerescu ministru de Externe. Acum starea de rezbel este declarată oficial între Turcia și România. La 4 mai sosește în București marele duce Nicolae; la gară este primit de către Domnitor, Doamna și primul ministru. Lumea în număr foarte mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d-sa, cât și de Vasile Boerescu și Alexandru Orăscu, toți membri ai dizidenței conservatoare.54 Peste puțin, cu toții vor intra în partidul liberal. Beizadea va deveni președintele Senatului, iar, după rezbel, Vasile Boerescu ministru de Externe. Acum starea de rezbel este declarată oficial între Turcia și România. La 4 mai sosește în București marele duce Nicolae; la gară este primit de către Domnitor, Doamna și primul ministru. Lumea în număr foarte mare este pe stradă.55 Ziarele sunt smulse din mâinile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Fleva 61, Camera votează cu unanimitate de 79 voturi și cu apel nominal și 3 abțineri următoarea moțiune: „Camera, mulțumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat vo tului ei de la 29 aprilie anul curent, Ia act că rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și că Independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială. Și, comptând pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei.“62 350 bucureștii de altădată 61. La 7/19
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]