205 matches
-
apel Rusiei să, intervie, să ceară destituirea guvernului, daca asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriace și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri. Acest răspuns pentru noi ar fi destul de satisfăcător, căci ne-a dat ocazie a râde mult, a râde din toată inima. Dar, fiindcă "Romînul" ne impută cu multă imprudență că am făcut și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intervie, să ceară destituirea guvernului, daca asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriace și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri. Acest răspuns pentru noi ar fi destul de satisfăcător, căci ne-a dat ocazie a râde mult, a râde din toată inima. Dar, fiindcă "Romînul" ne impută cu multă imprudență că am făcut și facem apel la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-l aducem din nou ca o năpaste pe țară sub numele de Landau? Noi negociem chestiunea Dunării? Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre. Am zis că Turcia amenință a dispărea din Europa. Am zis că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații generale probabile am întrebat care este politica guvernului. Și ni se răspunde că suntem ruși or austriaci; iată tot. Pe noi nu ne incomodează deloc a declara că nu poate fi om în țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceva creieri dislocați care să cugete la invazie, cuviința ar cere ca "Romînul" să fie cel din urmă care s-o releveze aceasta; din cauze pe cari, de la 1848 și până azi, cu toți le cunoaștem. Împăratul Alexandru I înaintea rezbelului de la 1812 zicea: Constantinopoli este imperiul lumei. Astăzi vederile țarului Alexandru sunt împărtășite și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țarului Alexandru sunt împărtășite și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca imperiul lumei, nu suntem în drept a prevede un rezbel? Și în fața acestui rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să trimită și de astă dată pe d. Brătianu, la Livadia, la Viena sau la Berlin? Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca imperiul lumei, nu suntem în drept a prevede un rezbel? Și în fața acestui rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să trimită și de astă dată pe d. Brătianu, la Livadia, la Viena sau la Berlin? Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată pentru ce suntem îngrijați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
important. Fiecare succes în lupta pentru realizarea Unirii Principatelor era rezultatul unor lupte politice aprige însoțite de multe ori de concesii și retrageri tactice. Gruparea liberal-moderată susținea în articolul Credința noastră, din toamna anului 1858, că "nu iubim urile și rezbelele între clase, nu ne plac extravaganțele nici teoriile excentrice și imposibile, nu voim a ne întoarce la întunericul trecutului, dar nici nu alergăm după un viitor ideal și iluzoriu, preferăm dar progresul moderat, treptat și convingător în locul progresului exaltat, brusc
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ani, deci, pentru mine nu era un lucru esențial - școala, aia mă deranja pe mine. Cam asta era situația până În primăvara lui 1944, când au intrat nemții În Ungaria. Au ocupat Ungaria În mod oficial - o ocupare prietenească, nu cu rezbel... (râde) Ne-au pus stele galbene, ne-au dat afară din casă, mai multe familii Într-un singur loc, iar În luna aprilie ne-au băgat În ghetou. N-am mai fost acolo niciodată. Zilele astea am aflat ce este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și ale Palatului regal din București. Teodor Văcărescu (1842-1913), militar (absolvent al Școlii Militare din Berlin), participant la războiul din 1877-1878. A avut și o carieră diplomatică între 1871 și 1891. Autor al lucrării în două volume Luptele românilor în rezbelul din 1877-1878, apărută în anii 1886-1887 (Cf. B. Mangâru (ed.), Discursurile generalului Th. Văcărescu 1868-1906, Tipografia Carol Göbl, București, 1915. Pentru lucrările sale istorice, vezi Enciclopedia istoriografiei românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, pp. 338-339). Victor Crețeanu (1832-1897), militar
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
important. Fiecare succes în lupta pentru realizarea Unirii Principatelor era rezultatul unor lupte politice aprige însoțite de multe ori de concesii și retrageri tactice. Gruparea liberal-moderată susținea în articolul Credința noastră, din toamna anului 1858, că "nu iubim urile și rezbelele între clase, nu ne plac extravaganțele nici teoriile excentrice și imposibile, nu voim a ne întoarce la întunericul trecutului, dar nici nu alergăm după un viitor ideal și iluzoriu, preferăm dar progresul moderat, treptat și convingător în locul progresului exaltat, brusc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
apel Rusiei să intervie, să ceară destituirea guvernului, dacă asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriece și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri”. Este interesantă schema după care se desfășoară polemica: 1. Tema, 2. Întrebarea, 3. Răspunsul, fiecareia dintre cele trei etape corespunzăndu-i un citat cu funcție de argument. Reacția pe care i-o provoacă lui Eminescu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
intervie, să ceară destituirea guvernului, dacă asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriece și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri”. Este interesantă schema după care se desfășoară polemica: 1. Tema, 2. Întrebarea, 3. Răspunsul, fiecareia dintre cele trei etape corespunzăndu-i un citat cu funcție de argument. Reacția pe care i-o provoacă lui Eminescu răspunsul ziarului Românul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
prin folosirea conjuncției adversative dar, urmat de justificatorul fiindcă prin care se introduce o secvență de tip argumentativ. Răspunsul Românului se referă la opoziție (Partidul conservator n.n.) care „să provoace intrarea în țară a oștirilor rusești [...], pradă să dea țara rezbelului [...]”. Acuzațiile de acțiuni antinaționale ale opoziției sunt calificate drept „imputare gratuită și imprudentă” sau „ne impută cu multă imprudență”. Epitetele adjectivale folosite au rol persuasiv, întrucăt declanșează în mintea cititorului ideea unui neadevăr, a unui reproș nefondat, dar în același
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
în acestă secvență se referă la sine, la mesajul ce a dorit a fi transmis receptorilor săi: Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre, am zis că Turcia amenință a dispărea din Europa. Am zis că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații generale probabile am întrebat care este politica guvernului. Astfel se pun în lumină intențiile articolului, preocuparea pentru destinele țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
în lumină intențiile articolului, preocuparea pentru destinele țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii: „ne pare”, „probabil”, „prevederile”, „probabile”. De asemenea se remarcă folosirea în același contexz a doi termeni sinonimici: „rezbel” și „conflagrație”, unul arhaic și celălalt neologic. Înainte de a încheia articolul, Eminescu face încă o dată dovada intențiilor curate în scrierea articolului, conbătând astfel „imputarea gratuită și imprudentă”. Dovada se realizează prin tehnica repetițiilor (repetarea unui sunet, a unui cuvînt sau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
o domnișoară B., dar domnișoara nu a primit să-i fie soție. Al doilea motiv era faptul că fusese șters de pe tabloul de înaintare. Deznădăjduit din două părți, și-a curmat zilele. În ziua sinuciderii se dusese la Ministerul de Rezbel hotărât să tragă în ministru, generalul Fălcoianu, apoi să tragă în el, dar, din întâmplare, ministrul lipsea în ziua aceea. În camera lui s-au găsit mai multe scrisori, printre care una adresată familiei, în care spunea: „Mor iubindu-vă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în continuare, în dreptul datei când s au produs, amplificând informația, toate înlocuirile sau titularizările de miniștri (în cazul interimatelor), notând și cauzele care au determinat înlocuirile (de cele mai multe ori demisii), potrivit decretului oficial. Numele miniștrilor și titulatura ministerelor (Ministerul „de Rezbel“ - de pildă) sunt reproduse întocmai după textul publicat în Monitorul oficial; am indicat întotdeauna, în paranteză, după aceleași surse, și locul unde a fost emis fiecare decret de numire (îndeosebi București dar și Sinaia, reședința de vară a regelui Carol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Stat; Având în vedere decretul nostru de astăzi sub nr. 529, Am decretat și decretăm ce urmează: Art. I. Demisiunea Ministerului este primită. Art. II. Sunt numiți miniștrii noștri secretari de Stat: D. general Chr. Tell, la Departamentul de Rezbel, D. George Costa-Foru, la Departamentul de Externe și ad-interim la Culte și Instrucțiune Publică, D. Petru Mavrogheni, la Departamentul Finanțelor, D. Nicolae Krețulescu, la Departamentul Justiției și ad-interim la Lucrările Publice. Președintele Consiliului nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
8/20 iunie 1871-16/28 decembrie 1873); George Gr. Cantacuzino (16/28 decembrie 1873-7/19 ianuarie 1875); Teodor Rosetti (7/19 ianuarie 1875-31 martie/12 aprilie 1876); Al. Lahovary (ad-interim, 31 martie/12 aprilie 1876-4/16 aprilie 1876); Ministru „de Rezbel“: general Christian Tell (11/23 martie 1871-14/26 martie 1871); general Ioan Em. Florescu (14/26 martie 1871-4/16 aprilie 1876); Ministrul Cultelor și al Instrucțiunii Publice: George Costa-Foru (ad-interim, 11/23 martie 1871-14/26 martie 1871); general Christian Tell
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Vasile Boerescu (ad-interim, 9/21 ianuarie 1874-7/19 aprilie 1874); Titu Maiorescu (7/19 aprilie 1874- 30 ianuarie/11 februarie 1876); Petru P. Carp (30 ianuarie/11 februarie 1876-4/16 aprilie 1876). 14/26 martie. Generalul Christian Tell - ministru „de Rezbel“ - trecu în „vacantul post“ de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; generalul Ioan Em. Florescu este numit ministru la „Departamentul Rezbelului“ (București, 14 martie 1871; MOF., nr. 59, 16/28 martie 1871, p. 343). 7/19 aprilie. Reproducem - pentru exemplificare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Petru P. Carp (30 ianuarie/11 februarie 1876-4/16 aprilie 1876). 14/26 martie. Generalul Christian Tell - ministru „de Rezbel“ - trecu în „vacantul post“ de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; generalul Ioan Em. Florescu este numit ministru la „Departamentul Rezbelului“ (București, 14 martie 1871; MOF., nr. 59, 16/28 martie 1871, p. 343). 7/19 aprilie. Reproducem - pentru exemplificare - textul integral al decretului de numire al unor miniștri ad-interim: „Partea oficiale București, 7 aprilie carol i Prin grația lui Dumnezeu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de față și viitori, sănătate! D. G. Costa-Foru, ministru nostru de Esterne și însărcinat provizoriu cu interimul Ministerului Finanțelor, având a ne însoți la Iași, Am decretat și decretăm ce urmează: Art. I. D. general I. Em. Florescu, ministrul nostru la Rezbel, este însărcinat cu interimul Ministerului de Esterne și d. general Chr. Tell, ministrul nostru la Culte, este însărcinat cu interimul Finanțelor, până la întoarcerea titularului la post. Art. II. Președintele Consiliului Nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
martie 1876; MOF., nr. 73, 1/13 aprilie 1876, p. 1977). 4/16 aprilie. Demisia guvernului Lascăr Catargiu este primită. Generalul de divizie I.E. Florescu este numit președinte al Consiliului Miniștrilor, ministru secretar 242 addenda de Stat la Departamentul de „Rezbel“ și ad-interim la Departamentul de Interne (București, 4 apri lie 1876; MOF., nr. 77, 5/17 aprilie 1876, p. 2049); sunt numiți miniștri secretari de Stat: gen. Christian Tell, la Finanțe, Dimitrie Paul Vioreanu la Justiție; Dimitrie Corne, la Departamentul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Epureanu] este numit președinte al Consiliului Miniștrilor și ministru secretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice; sunt numiți miniștri secretari de Stat: Mihail Kogălniceanu, la Departamentul „Trebilor Străine“; Ioan Brătianu, la Finanțe; G. Vernescu, la Interne; colonel G. Slăniceanu, la „Rezbel“; G. Chițu, la Culte și Instrucțiune Publică; Mihail Ferichide, la Justiție (București, 27 aprilie 1876; MOF., nr. 93, 28 aprilie/10 mai 1876, p. 2337). Guvernul a funcționat în această componență, fără nici o schimbare, până la 24 iulie/5 august 1876
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Epureanu demisionând, Ion C. Brătianu este numit președinte al Consiliului de Miniștri și ministru secretar de Stat la Departamentul Finanțelor; sunt numiți miniștri secretari de Stat: George D. Vernescu, la Interne; Dimitrie Sturdza, la Lucrări Publice; colonel G. Slăniceanu, la „Rezbel“; G. Chițu, la Culte și Instrucțiune Publică; Nicolae Ionescu, la Departamentul Afacerilor Străine; Eugeniu Stătescu, la Justiție (București, 24 iulie 1876; MOF., nr. 163, 25 iulie/6 august 1876, p. 4059). Componența guvernului (24 iulie/5 august 1876-25 noiembrie/7
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]