2,564 matches
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DETAȘARE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dau drumul cuvântului să meargă desculț prin iarbă. Fiecare mugur îl îmbie dar nu rămâne în nici o culoare. Se reazemă de copac și ascultă cum urcă apa. Ce forță! Mirat, așteaptă primul fluture să-l poarte în aer. Acolo, înfrunzește în toate privirile senine și se simte fericit! Referință Bibliografică: Detașare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942
DETAȘARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380815_a_382144]
-
aș uda, s-ar opări!. Crdeți că ar fi arătat așa, dacă nu le udam? Apă am, am în curte fântână. Săpată de mine și adâncă de nu seacă peste vară așa cum se mai întâmplă la unii dintre vecini. Se reazemă de ghizdurile fântânii simțind că îi face bine răcoarea apei din adâncuri. De fapt vrea să ne atragă atenția asupra unui amănunt: - Vedeți ciutura asta? Am adus-o din Oltenia. Am comandat-o special. La noi, pe-aici, nu am
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
că este foarte bucuros când îl udă și simte că întreaga curte se înviorează. Ajungem în dreptul a ceea ce ar însemna pentru gospodăria pe care o vizităm casa de vacanță. Domnul Pătra se oprește și, înainte de a intră în casă, se reazemă de colțul placat al unui perete; - Ce credeți că am aici? ...?....? Un vagon părăsit, aproape dezmembrat, dar cu scheletul metalic întreg și foarte solid. De nu-l luam eu, probabil dispărea fără urmă, dar, când am spus ceea ce vream să
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
singura cât de cât decentă pe care am auzit-o vreodată de la el, aflându-se în stare de luciditate bahică!), a spus: - Diseur de bon mots, mauvais caractčre.*) - Noa, dis-moi! s-ar minuna pe loc, auzind-o, un ardelean țanțoș rezemat în coada țapinei cu care tocmai corhănise niște trunchi de molizi șterpeliți de prin Munții Călimani. (cf.imaginii dintr-un mai vechi reportaj tv...). Pauză! ...Ohooo! Uraaaa! S-a deblocat televizorul, imaginile curg normal fixându-se un moment pe chipul
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pas, un singur pas, dar uriaș cât o istorie. De atunci și până astăzi, roata și-a aflat trebuință în mai toate îndeletnicirile; de la mașina cu abur și cel dintâi vehicul de transport până la zborurile interplanetare. ...Meditam la toate acestea, rezemat cu fruntea de ușorul unei ferestre hurezene, ademenit de murmurul sacadat al roții de olărit, petrecut din milenii până la noi. Meditam la toate acestea în universul de trudă și mister al meșterilor hurezeni, care stau calmi pe scăunelul lor de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
dragi, purtați simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din afunduri, când redevine om obișnuit, minerul nu uită, dacă e zi, să dea înapoi soarelui raza împrumutată. Dacă e noapte - și arborii în jur dorm, rezemați în flinte, ca niște ostași obosiți - minerul deschide lămpașul lăsând raza să urce, stea de veghe, pe boltă, luminându-i drumul spre casă. Desferecă binișor ușa: „Ai venit?”, se aude în toate casele o voce de femeie adormită; „Da”, vine
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
comuna Ciumani, aflată undeva în Depresiunea Giurgeului Harghita. Ce amintiri purtați cu dvs. de-acolo, din copilărie? „Despre locurile unde m-am născut nu am în minte prea multe imagini, în afară de faptul că primăvara cerul era uneori albastru-albastru și se rezema pe creasta munților. Când aveam 7 ani, m-am mutat cu mama la Arad. Așa că la întrebarea, care mi se mai pune și astăzi, de unde sunt, răspund fără nici o ezitare: din Arad. Copilăria mea a fost neîndoielnic marcată de șederea
Agenda2004-8-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282084_a_283413]
-
copiilor . Din umbra aparatului de filmat, prozatorul o fixează cu o întrebare nău citoare - Pe unde bântui, femeie ? Extensia oferită în comentariul nostru are menirea de a pune în evidență calitățile de prozator important ale lui Virgil Pătrașcu. Ele se reazemă pe „lecturi fidele” de critică literară despre realism, despre imaginar, despre interferențele acestora, despre importanța atmosferei în proza scurtă (desigur, nu numai!), despre popasurile benefice ale religiosului. Și mai ales, despre ritmicitate sau cadență în proza scurtă, despre efectele simetriei
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
mai reprezintă o noțiune sigură pentru noi, fiindcă ajunge să ne împiedice să mai discernem corect ceea ce va veni; deopotrivă ne perturbă evaluarea corectă a tot ce a fost mai înainte de noi, punctă mai departe ca o concluzie. M-am rezemat de spătarul scaunului devenit deodată un sprijin de nădejde. În mare măsură discuția evoluase la întâmplare, în timp ce fiecare dintre noi își expunea un anumit punct de vedere. Subiectivismul era inevitabil, însă de aici decurgea și farmecul jocului ca în orice
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
mai reprezintă o noțiune sigură pentru noi, fiindcă ajunge să ne împiedice să mai discernem corect ceea ce va veni; deopotrivă ne perturbă evaluarea corectă a tot ce a fost mai înainte de noi, punctă mai departe ca o concluzie. M-am rezemat de spătarul scaunului devenit deodată un sprijin de nădejde. În mare măsură discuția evoluase la întâmplare, în timp ce fiecare dintre noi își expunea un anumit punct de vedere. Subiectivismul era inevitabil, însă de aici decurgea și farmecul jocului ca în orice
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
de viață palpitantă, mai mult întunecată, tristă, în care tragedia rămânea placa turnantă a ceea ce încă se mai numea viață. Ultima bornă, intitulată Repetiție după Iov, descrie însingurarea care-l strivește pe elevul Petia. Descumpănit, la răscruce de drumuri, se reazemă pe... poezie! Citim: „simțindu-mă cu totul părăsit, puneam tot sufletul în încercările mele poetice. Grație acestui lucru, existența mea părea să se justifice cumva [...] doar poezia era unica mea șansă de a rezista”. În cercul de refugiați polonezi, el
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
de necrofilie: Și-atuncea cînd chipul meu trece în apă/ Și fața mea pală în ea se oprește/ Pe chipul meu ud ca de-o ploaie eternă/ Figura de umbră-și lipește.// Privește-mă bine, iubite, e seară/ Și stăm rezemați de fîntînă/ Și-n lumea de apă stă chipul de moartă/ Ce-ntinde spre mine o mînă" (Fîntînă). La nici un poet român actual Erosul n-a apărut atît de cutezător cuplat cu Thanatosul, într-o trăire în care "plenitudinea ororii
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
cu minuție, întreținut cu surprizele imagistice ale sarcasmului: "Cunoașteți imaginea: poetul lîngă zidul orașului./ Ne-a fost strecurată în toate cărțile. Toate ne-au/ spus asta: el e acolo./ (Vax! Cine nu mă crede să se oprească lîngă primul/ necunoscut rezemat de ziduri: se va trezi cu un/ scuipat între ochi sau cu un pumn în plex!)// Nu-mi face plăcere să scriu. Ca și cum ai schimba scutecele/ veacului. Ca și cum ai extrage măselele cariate. Poemul/ devine un post de prim ajutor cu
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
nimic de la S.S.R., de unde fusese exclus. Verosimil e, apoi, portretul lui Voiculescu, pe care Carianopol, e evident, l-a frecventat. De reținut afirmația lui Voiculescu "m-am băgat surugiu la cuvinte". Și precizarea: Poeziile trebuiesc muncite, cuvintele șlefuite. Cine se reazemă numai pe talent, moare odată cu el. La vers trebuie să trudești în fiecare zi". Și mărturisea cu umor involuntar: Nu scriu mult. Doar în fiecare zi sau seara". În realitate, poetul Voiculescu a scris enorm, lăsînd posterității proză multă și
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
The Poem About Poetry "by Ion Mureșan, translated By Adam J. Sorkin and Liviu Bleoca" ("Toată viața am adunat cârpe să-mi fac o sperietoare/ îmi amintesc zilele în care ascuns sub pat îmi desăvârșeam lucrarea/ grămada pe care îmi rezemam capul uneori când adormeam/ iar acum când e gata noapte de noapte sting lumina și numai bănuind-o acolo/ încep să urlu de spaimă" (Ion Mureșan - Poemul despre poezie, din Antologia poeziei generației '80, Ed. Vlasie, Pitești 1993, pag. 170
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice, iar descrierea unei lecții deschise despre Eminescu pare un scenariu reușit al trupei Divertis (doar un exemplu: în finalul poemului Sară pe deal, actanții lirici își reazemă capetele unul de altul și adorm surîzînd). Autorul articolului observa că nu doar Eminescu și opera lui sînt supuse procesului de mitizare, ci și exegeza eminesciana (școală absolutizează încă, pudic, erotismul angelic și abstractizant, iar din Călinescu nu reține decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
sînt pline de eroisme, dar el însuși nu deține însușirea această în nici cel mai mic grad. El este oficios (s.n.) din născare". Cea mai justă critică... (L^Express 1965, despre Trotki) * Invalidul cu tricicleta în Piață Icoanei expunîndu-si tablourile rezemate de vehicul. Primul tablou asupra căruia mă aplec să-l văd mai bine, - să-i văd artistului artă să, naivă, pe față, de amator, - se numește, stă scris sub el: TOAMNĂ ÎNTR-UN SINGUR COPAC. Mă ridic, mă uit la
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
ale vieții. Dar cel mai greu lucru cu putință e să îndupleci omul sp urmărească statornic realizarea sfințeniei. E de neînțeles faptul că omul vede câte nepaste îndură dacă nu are rezemarea vieții sale în Dumnezeu, și totuși nu se reazemă pe El", mai aflăm din cartea "Învățături ale părintelui Arsenie Boca".
ARSENIE BOCA. Cuvinte neașteptate despre BOLNAVI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24985_a_26310]
-
câmpul cu flori amirositoare pasc caii de vid. VIII Plonjez în oceane mărite, cu zigzaguri de spor unde imaginile se derulează cu repeziciune, alterând fixitatea. Am abandonat tot ce se putea abandona: forța, accelerația, greutatea. Și totul pentru-a mă rezema pe mine, cel de acum, de un posibil viitor. De a-mi pipăi adevărata ființă, nenumitul destin. Am aruncat peste bord tot ce mă-ngreuna, funia ce mă spânzura, ca să revin cu viteză uluitoare în vuiet eteric de spin. IX
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
Eternitatea, Cimitirul Armenesc, Casa Mateevici, Universitatea de Stat, Universitatea Agrară, Academia, Piața centrală, ajunge la monumentul lui Ștefan cel Mare și de acolo, tăind-o prin parc, pe Aleea clasicilor, poposește, în sfârșit, la Uniune, unde descălecând în grabă, își reazemă fluturele de grilaj, așezându-se la masă, pentru a-și potoli foamea și setea cu un ceai de mate. Navigând cu obstinație în fiecare zi pe aceeași rută, poetul Dimitrie Crudu sau, zis și Dumitru cel Crud, caută să descopere
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
-l interesează pe poet sunt legate de mărime, greutatea și rezistența la putrefacție a sicrielor. Curiozitatea tânărului e stârnită, totuși, mai mult de vânzătoarea tânără care are obiceiul de-a privi plictisită pe geam. Prăvălia e închisă, astfel că poetul, rezemându-și de gard fluturele, își aprinde o țigară, contemplând rotocoalele de fum ce se ridică în aerul torid al amiezii de duminică. Pedalând pe bicicletă sa în formă de fluture, cu umbrela desfăcută evantai deasupra creștetului, poetul Dimitrie Crudu pendulează
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]