158 matches
-
puțină autoritate în fața fetei,care afișa o atitudine de indiferenta.Oricum,se trase de pe partea lui,mutându-se pe cealaltă,scuzandu-se.Acum privirea lui John era de nemulțumire,deoarece piatră o trezise pe față,care dormea atât de frumos rezemata de brațul lui.Aproape tot drumul simțise căldură emanata de trupul ei firav și bătăile ritmice ale inimii,care-i ridică și cobora corsetul. După încă două ore de mers,fără să schimbe vreun cuvânt,cei doi ajunseră,iar primul
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
port clepsidre sfărâmate Și-n suflet doar lumini înlăcrimate. SONETUL ISPĂȘIRII În vârf de stea se răstignește vântul Și-o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe crucea milei astăzi port Cuvântul. Mi-e tâmpla rezemata de-o himera De-un plâns ferice care curge-n sus Și sufletul se bucură nespus Când mă rotesc în dans de baiadera. Sunt piatră șlefuita de un fluviu Dar în simțire clocotesc Vezuviu. Mă pierd că diamantul în pustie
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
Dar Tăvi îl păzea că un Argus, nu ne îngăduia nici macar să-l atingem, reacționa violent în cazul că ne-ar fi surprins punând mâna pe el. Până la urmă își mai slăbise vigilenta, începuse să-și mai părăsească prețioasă achiziție rezemata de câte un perete și să se prindă în joc cu noi, copiii mai puțin privilegiați, căci tentația de a juca turcă ori chisolita, un fel de oină practicată prin partea locului, era mult prea mare. Profitând de neatenția lui
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
rani deschise cu stele/ Și-a dat rasuflarea sorbind din izvoare/ I-am pus margarete, plângându-i mormântul/ Și-apoi resemnat rătăcind pe-o cărare/ Un om m-a oprit la răscruce de vânturi/ O scară mi-arată, de cer rezemată/ Îmi spune să urc și-apoi iute pleacă/ Fac pasul pe-o treaptă ce repede crapă/ Și cad în genunchi, urlă cremenea-n scoarță/ M-agăț cu speranță de treapta ce vine/ E putredă toată, se rupe... nu ține.../ Și
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
pe partea stîngă a potecii înguste , un strat de călțunași încă mai rîdea la soare.Sărută cu gîndul florile galben -portocalii și urmării cu privirea poteca care ducea pînă în pridvorul casei cu pereții văruiți. Lîngă ușa,un baston stă rezemat așteptînd în zadar o mină tremurînda care să îl folosească.... -Hai, tati! Ce a zis? -A zis că dacă ei ar avea pamantul nostru, l-ar săruta în fiecare zi ! -Don Manuel și Dona Clară,! Să știți , ca noi cei
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
sănătate și nu m-a mai luat înapoi. Și-a oprit numai copii cu familii bogate. Eram foarte tristă. Ultima dată când făcusem ore cu el la familia Rodicăi Iosub, după ore de studiu, terțe, coloane, octave, toate la perete, rezemată... s-a pus o masă numai cu pahare de cristal și mâncare servită de servitoare. Domnul Iosub avea o fabrică de vinuri. Tatăl meu și mama mea lucrau la „Țesătura”! Nu era prima dată când am simțit ce înseamnă să
FILE DE JURNAL (2) REBELA de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378485_a_379814]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TRISTEȚE Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Privind tristă-n depărtare La fereastră, rezemată, De trei ore în picioare Gânditoare stă o fată. E ajun de sărbătoare. Lumea toată-i bucuroasă. Ea privește tristă-n zare Cu lumina stinsă-n casă. ........................................ Ai plecat de mult iubite Și totuși astăzi chipul tău Vine-n gânduri
TRISTEŢE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373328_a_374657]
-
de Răi știut doar de noi, În care-mpreuna-am pictat Un colț de cer, o rază de soare, o floare, un petic de iarbă, un strop de mare, Unde să dormim, să visăm, să ne iubim. Îmi place când, rezemata la pieptul tău, Îți simt inima galopând, fremătând. Aș vrea să alung din privirea ta norii grei, Să ridic cortina și să triumfe lumină, bucuria, speranța, Să desenăm cu vârful aripilor curcubeul. Iubesc zâmbetul , privirea ta caldă, Setea ta de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
colțul de Răi știut doar de noi,În care-mpreuna-am pictatUn colț de cer, o rază de soare, o floare, un petic de iarbă, un strop de mare,Unde să dormim, să visăm, să ne iubim. Îmi place când, rezemata la pieptul tău,Iti simt inima galopând, frematând. Aș vrea să alung din privirea ta norii grei,Să ridic cortina și să triumfe lumină, bucuria, speranța,Să desenăm cu vârful aripilor curcubeul.Iubesc zâmbetul , privirea ta caldă,Setea ta de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
șolduri obraznice, pomii-și reazemă umbrele de gardurile șifonate ori bușite de mașini nervoase privindu-și crucile din față, unde, pe alocuri, mai pâlpâie lumânări proaspete. Și gardurile se mai reazemă ici, colo de câte-un câine răgușit și înfometat, rezemat și el la rându-i de un capăt de lanț ruginit de vremuri triste și timpi morți. Pe Piscul Curăturii aleargă o șa neroadă cu o iapă-n călduri sub dânsa, alături de-un mustang rebegit, care, și el alergă
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
ce privire! Radiațiile de pe fața lui și din ochii lui albaștri, îmi dădeau liniște și îmi făceau bine. Nu știu dacă a fost vis sau aievea tot ce am trăit. Numai Dumnezeu știe. Cert este că în momentele acelea, stând rezemată pe canapea, foarte atentă ca să nu adorm, țineam ochii închiși, pentru că mă ardeau prea tare, iar închizându-i am crezut că îmi voi potoli arsurile. Am trăit momente atât de deosebite și de mărețe, încât nu sunt destule cuvinte ca să
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SFÂRȘIT DE IARNĂ... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 422 din 26 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sfârșit de iarnă... Agățate de gânduri stinghere ramuri de vis stau rezemate, vântul adie și ușor împrăștie miros de flori scuturate . Printre crengi de ger răvășite șoaptele s-ascund zgribulite, frigul a pus stăpânire pe zare și parcă-s adormite toate. Din înalt în valuri de mătase cad picături de aer înghețat
SFÂRŞIT DE IARNĂ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346843_a_348172]
-
în visele lor, In cântec germinează vibrație solară Ca mierea cuvântului născut dintr-un dor. Ninsori albastre coboară pe cetini, Vinul decantează cristalul pe masă Și-adînci sentimente,între prieteni, Țes verbe în fraze de mătasă. Orașul ascultă poeme de iarnă rezemat, Luceafărul bate monezi în ferestre Cînd stelele la colind au plecat Prin brazii înșurubați în creste. Adie clipe rotunde cu ochii vii Și norii cad ca la începuturi, Înflorind crini pe genunchii fetelor,în orele tîrzii, Cînd noaptea toată e
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
aștepta să își ia rămas bun de la fetiță cu care se jucase atât de frumos. - Ică, am facut ceva rău? Bunica nu ii putu răspunde decât în momentul în care ajunseră în curtea lor și reuși să iși tragă sufletul, rezemata de zidul casei. - Din fiecare floare pe care ai cules-o, trebuia să iasă o păstaie. Ai lăsat-o pe preoteasa fără fasole, Mara! Referință Bibliografica: FLORI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1664, Anul V, 22
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]
-
țară, aici, cu banii lor? Pe oamenii aceia unde să-i găsească?Căci cei în floarea vârstei cu toți sunt ... XIX. TRISTEȚE, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Privind tristă-n depărtare La fereastră, rezemată, De trei ore în picioare Gânditoare stă o fată. E ajun de sărbătoare. Lumea toată-i bucuroasă. Ea privește tristă-n zare Cu lumina stinsă-n casă. Ai plecat de mult iubite Și totuși astăzi chipul tău Vine-n gânduri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
-l vadă. Știu de mult că e poveste, Dar tot sper că Moșul vine Și-așa bun cum cred că este, Mi te-aduce-n dar pe tine. Și am s-aștept până în zori ... Citește mai mult Privind tristă-n depărtareLa fereastră, rezemată,De trei ore în picioareGânditoare stă o fată.E ajun de sărbătoare.Lumea toată-i bucuroasă.Ea privește tristă-n zareCu lumina stinsă-n casă......................................... Ai plecat de mult iubiteși totuși astăzi chipul tăuVine-n gânduri risipiteSă-mi umple-al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
băuturi care i-ar fi tulburat rugăciunea. Viața sa de sihăstrie s-a asemănat cu cea a Sfântului Antonie cel Mare, din pustiul Egiptului, și cu cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, căci nu dormea niciodată pe pat, ci rezemat puțin, ca un ostaș al lui Iisus Hristos în război permanent cu dușmanii cei nevăzuți. Rugăciunea sa fierbinte era însoțită întotdeauna cu lacrimi de pocăință. Pentru multele sale osteneli, cuviosul a primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al vindecării. Celor
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
sau de stare, singurul fel de aristocrație ce a fost totdeauna în țeara noastră”. În felul acesta, s-a alcătuit o societate întemeiată pe caste (clase) și privilegii: „Mare și monstruoasă clădire de tiranii, puse una asupra alteia și toate rezemate și apăsînd pe popor, pe țăranul muncitor”. Țărănimea - după cum am mai spus - a avut în N. Bălcescu pe primul ei istoric, care printr-o cercetare pătrunzătoare a dezvăluit mecanismul subjugării celei mai oropsite clase a societății feudale. Ideea lui N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ad`nc, viseaz\ `n fa]a acestui pod, Ce Fran] a `l `nchin\ tat\lui t\u, Alexandru. Fii tare [i-omenos precum al t\u tat\, P\streaz\-n teac\ sabia-]i ilustru `ncercat\, {i, pa[nic r\zboinic rezemat `n sabie, }arule, te uit\ la globul rotit de m`na ta. ~mp\r\tescu-]i gest `l ]ine-n echilibru, Iar bra]ul t\u puternic nu a ostenit, O dat\ cu Imperiul, ai mo[tenit onoarea De a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
umbră, negură și întuneric, semn al tragediei ce le-a fost sortită. Clăcașii au umeri gârboviți de poveri, dar parcă și mai sugestive sunt mâinile lor, „cinstite mâini de soare arse”, ei au „palme aspre de plugari” pe care stă „rezemată lumea toată”. Poezia mâinilor, a „mâinilor nerăsplătite”, surprinde un detaliu dintre cele mai elocvente și sintetizatoare. Sporind expresivitatea portretului, ca în studiile marilor maeștri, ele capătă valoare de simbol al muncii, al caznei, al jertfei. Cu alte cuvinte, al jalei
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
perineale se face din poziții ce împreună cu gravitația facilitează coborârea fătului: pe genunchi, cu sprijin pe palme; pe genunchi cu antebrațele sprijinite pe un scaun; așezat cu trunchiul înclinat înainte și brațele sprijinite pe un suport; poziția genupectorală: sedestatism, spatele rezemat, coapsele în abducție, genunchii flectați, tălpile pe sol. La controlul distensiei perineale contribuie și diafragmul, de aceea este indicat următorul exercițiu: inspirație cu bombarea abdomenului urmată de contracția mușchilor abdominali, realizând o împingere de sus în jos însoțită de o
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
Poziția inițială: quadrupedică, cu antebrațele spijinite de un scaun, cu genunchii depărtați, gravida efectuează translarea bazinului spre călcâie concomitent cu relaxarea mușchilor diafragmei pelvine (obține senzația de distensie pelviperineală, de detensionare a organelor pelvine); 2. Poziția inițială: așezat, cu spatele rezemat și picioarele în flexie și abducție, gravida efectuează exerciții de respirație: a) respirație superficială și gâfâită, pe gură. Acest tip de respirație va fi folosit în timpul contracțiilor; b) exerciții de blocarea a respirației, în timpul inspirului și în timpul expirului; 6. Exerciții
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
gamba În ciorapi negri de mătase. În acele vechi instantanee mama mea arată surprinzător de maleabilă, de parcă nimic nu i-ar fi făcut mai mare plăcere decât să se lase aranjată de bărbatul ei În uniformă În poziția aceea stând rezemată de verandele și felinarele din modestul lor cartier. Până nu s-a predat Japonia, nu s-a predat nici ea. Apoi, Începând din noaptea nunții lor (dacă ar fi să mă iau după ce mi-a spus fratele meu În timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]