176 matches
-
s-a deosebit radical de cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat l-a rezidit. Marele teolog și duhovnic sârb - vrednicul de pomenire Părintele Iustin Popovici a atras atenția asupra acestui fenomen, deja pe vremea regimului comunist când încă mai trăia, și anume că „Iată în ce se transforma și s-a transformat, în cele
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
necuprinse la găsirea cadoului sub brad. Nimeni nu-l poate separa pe Moș Crăciun de ființa sa, de spiritul său...! „Sigur este Moș Crăciun”, măcar o clipă-n an... inima fiecăruia bea acest vin înveselitor al autosugestionării cu imaginații ce rezidesc adevăruri din poetica visului! Înconjurată de copii și cântând cu ei, Oana Sîrbu e ca o păpușă de porțelan, admirabil de frumoasă. Melodiile fermecător de line cu texte emoționante, comuniunea armoniei, voioșiei, gingășiei, dansului au creat la evenimentul lansării CD
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
Iisus dărâmă orice lege și desființează orice tradiție. Noi avem Templul și sinagogile. El predica pe câmpuri și prin grădini cu toți vagabonzii și cerșetorii după el și se lăuda că dacă se va dărâma marele Templu el îl va rezidi în trei zile, deci făcuse doar niște promisiuni deșarte și mincinoase și din această cauză a fost ajuns de blestem, căci știm cu toții, blestemat e cel care este spânzurat pe lemn. În fine, noi avem dreptatea legiferată prin cuvântul scripturii
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
lungi, adesea cu neputință de înlăturat. Intră o armată străină și arde un oraș. După retragerea ei cetățenii zidesc din nou cât zidesc, dar un oraș ridicat într-o mie de ani și dărâmat într-o zi nu se poate rezidi {EminescuOpXI 466} 24. ["DECI, TRADUCÎND ACEASTĂ COMPARAȚIE... "] într-o zi. Cine e cauza ruinei? Cei ce zidesc mereu la loc, ar răspunde "Romînul"? Cei ce i-au dat foc într-o zi, zice bunul simț. D. C. A. Rosetti însuși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la episodul relatat la Mc. 13, în care Isus prezice distrugerea templului. La Mt. 26,61, doi martori se înfățișează înaintea Sinedriului pentru a declara: „Acesta a spus: «Pot să dărâm templul lui Dumnezeu și în trei zile să‑l rezidesc»”. Isus vorbise atunci simbolic de învierea trupului său la trei zile după moartea sa. Anticristul nu va cunoaște învierea cu trupul, el va reînvia metaforic un pseudocult, propriul său cult, în templul rezidit din Ierusalim. Comentariu la Geneză 49,7-14
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dumnezeu și în trei zile să‑l rezidesc»”. Isus vorbise atunci simbolic de învierea trupului său la trei zile după moartea sa. Anticristul nu va cunoaște învierea cu trupul, el va reînvia metaforic un pseudocult, propriul său cult, în templul rezidit din Ierusalim. Comentariu la Geneză 49,7-14 Primul fragment comentat pe larg face parte din Geneză 49,8‑12. Este vorba de binecuvântarea lui Iuda de către Iacob: 8 Iuda, pe tine să te laude frații tăi, Mâinile tale în ceafa
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
eshatologice”. Regii Edomului, Moabului și Ammonului vor deveni aliații săi. Alte trei regate vor fi supuse prin forță: Egiptul, Libia și Etiopia. Devenit stăpân al lumii, el va aduna în jurul lui toți iudeii din diaspora, restaurând patria de odinioară și rezidind templul. La îndemnul acestora, el va persecuta sfinții până la venirea lui Cristos. Anticristul zugrăvit de Hipolit este în esență un tiran sângeros. În centrul dosarului hipolitan se află câteva texte care accentuează această idee: capitolele 2 și 7 din Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
duhul smerit se va face mândru și sălbatic; dușmanul nedreptății îi va prigoni pe cei drepți. O dată proclamat rege, va pregăti războiul și va lovi, plin de mânie, alți trei regi: al Egiptului, al Africii și al Etiopiei. Apoi va rezidi templul Ierusalimului: îl va ridica în foarte puțină vreme și îl va înapoia iudeilor. Inima i sa se va umple de mândrie împotriva tuturor oamenilor; va grăi chiar blasfemii împotriva lui Dumnezeu, închipuindu‑și, înșelătorul, că va domni pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
frumuseții lumii, magia înfricoșată pe care o exercită în tocmelile ei desăvârșite. În Soarele și Luna, Dumnezeu, constrâns de răzvrătirea celei mai mândre dintre făpturile sale, hotărăște, pentru a nu se nega pe sine, să nimicească lumea și să o rezidească, încorporând în noua izvodire fapta contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre sfârșit și început, moarte și înviere, și conferă, totodată, jertfei un sens activ. Dacă descinderea Soarelui în Infern este o călătorie
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani, egumenul Ioasaf Voinescu o rezidește din temelii, dându-i forma actuală. Ei, ești mulțumit, dragule? Mulțumit, sfințite. Atunci să încercăm să ne îndepărtăm oleacă de istorie și să mai deslușim măcar una-două din calitățile pe care trebuie să le întrunească omul pentru a fi pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în principat neatârnat, această antică cetate, căci merita numele, fu prada unui cumplit foc, care la anul 1460, sub marele Ștefan, prefăcu în cenușă tot orașul. Cinci ani în urmă, îndată ce eroul domn găsi odihnă din partea dușmanilor străini, el o rezidi iarăși; și poporul, iar nu el, o numi Ștefanovița. La anul 1491 rezidența domnească în mare parte fu iarăși arsă, încât după câțiva ani ea număra numai șase sute odăi, care și aceste, prin nepăsarea următorilor stăpânitori, se împuținară tot mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
UMF). De atunci rezidența domnească fu când în acest palat, când în casele d-sale logofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de biserica Buna Vestire (Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atâtor mii de familii. Curțile rămaseră o ruină jalnică pentru Iași, mai mult de 13 ani(...) În sesia din anul 1839/1840 guvernul propuse Adunării obștești ca antreprenorul venitului poșlinei sau a exportației grânelor din țară să fie dator a rezidi și curtea destinată a se face Palatul ocârmuirii. Această propunere încuviințându-se(...) rămânând pe socoteala d.d.vorn. F. Balș și V. Alecsandri (tatăl poetului), lucrările se și începură în primăvara anului 1841(...) Zidurile de primprejurul curților, în mare parte, precum și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ani, Ștefăniță Lupu voievod scrie: “sfânta noastră rugă nou-zidită”? ― Adevărul e că Vasile Lupu voievod a făcut turlă bisericii, a construit chilii pentru călugări, trapeză, pivnițe de piatră și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a îngrijit doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la afirmația “sfânta noastră rugă nou-zidită” e oarecare cale, sfințite. ― Tot în 1660 la 7 mai, Ștefăniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aproape că au rămas neatinse, dar mănăstirea s-a cam ruinat, iar podul și poarta au fost mistuite fără urmă. Călugării au rămas în continuare acolo, slujind în biserica cea mică din fundul curții, până în 1512, când Neagoe Basarab a rezidit din temelii mănăstirea Snagovului. 15. Cum a scăpat din platanul porții, primul lui gând a fost să ajungă la Comoșteni, care încă se numea Coteni. N-a ajuns imediat, bineînțeles. În noaptea incendiului, s-a târât agonic până la malul lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ce a fost bine aprovizionat cu mărfuri, unele dintre acestea putând fi achiziționate prin schimb cu alte mărfuri. În satul Oncești au fost descoperite vestigii aparținând culturii Dridu (sec. IX) și tot aici se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1792-1795), rezidită în 1835 de postelnicul Gheorghe Țarălungă și reparată în mai multe rânduri. Școala de la Oncești, de sine stătătoare a fost înființată în anul 1890, până atunci funcționa în cadrul bisericii și în diferite locații din sat. Permanentele certuri care au existat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi având acte referitoare la clopotniță și cel care a construit-o? Identificarea celor doi Ion de la Tutova - Lumânărică și Titinaș, rămâne viitorimii. Alexandru Papadopol-Calimach, născut la Tecuci la 15 ianuarie 1833 ca fiu al lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
alt azil, mai bun" și să primească 40 de bolnavi. O comisie, prezidată de episcopul Meletie al Hușilor, împreună cu M. Kogălniceanu, a fost constituită în acest sens pentru a organiza instituția care s-a numit "Casa Smintiților". Dispunem de câteva rezidii, mobiliare, lenjerie, piese de bucătărie, care reflectă starea precară a Ospiciului de la Golia. Unele informații ne-au fost încredințate, în anii 1980-1985, de colegul prof. Pirozynski). Masa zilnică era judicios alcătuită și suficientă din punct de vedere caloric. După calculele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
există un revers, se ajunge la o "mare generalizare", pe când verbele, toate, acceptă un invers al lor..." Departajarea e, nici vorbă, tranșantă în exces. Nu fără impulsuri dinspre suprarealism, Nichita Stănescu contează pe disponibilitățile sintactice ale verbului, destrămând, forțând, inventând, rezidind și desfăcând necontenit. "N-ai să vii și n-ai să morți / N-ai să șapte între sorți / N-ai să iarnă, primăvară / N-ai să doamnă domnișoară (N-ai să vii); Și s-auz cum urlă lin gornetul / lehuz
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau de dezastru. Când la o casă este afectată o cameră, acareturile, o tindă, vorbim despre o casă avariată, despre stricăciuni reparabile. Când jumătate din casă nu mai există, s-a prăbușit, vorbim despre dezastrul acelei gospodării. Acea casă trebuie rezidită din temelii. Piramida urbană scade în ultimii 15 ani de la pragul de peste 500000 populație într-o grupă de vârstă, cum este cea între 30-34 de ani sau 20-24 de ani, la pragul de 250-260 de mii pentru vârstele între 0-4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
între dealul Giurgioana la Vest și dealul Daja la Sud. Are o populație de 62 capi de familii cu 252 suflete, cari locuiesc în 61 de case, cu 55 contribuabili. Aici se află o biserică cu hramul „Sf. Voivodi”. Este rezidită de Costache Ghioca, la 1865 în locul alteia tot de zid, dar care era mică. Este deservită de un preot și un cântăreț. Satul în vechime se numea Mărtineșci; acest nume se păstrează astăzi numai la moșie. Teritoriul cătunei este de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
chiar speriată, așa că întrerupse tăcerea: — Domnia ta ești obosit sau te încearcă vreo durere... — Nu... Ia, ce se aude? Peste zumzetul gâzelor venea de undeva un răpăit ritmat. — E toaca mânăstirii Comana. Aci sunt moșiile noastre, ale Cantacuzinilor, mânăstirea Comana au rezidit-o unchiul și verii mei; e locul lor de îngropăciune. Toacă de vecernie. — Or să bată și clopotele? întrebă Selin, temător. — Da, cred că da, dacă te uiți peste apă, acolo e o colină, vezi? Se poate zări prin verdeață
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deși l am înălțat la rangul de paharnic, am consimțit să-i ținem departe de noi pe dânsul și pe Ilinca, fiica noastră, sperând că asta îi va face bine. Acum, Târgoviște este iar cetate de scaun domnesc, au fost rezidite curțile și Scarlat a avut în jurul său boieri și slugi care l-au cinstit ca pe cel mai vrednic ginere al nostru. Îmi pare rău, măria ta, la asta nu m-am gândit. Era cam firav Scarlat al nostru, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-lea Dragases și după asta și cetatea sfântă s-a nimicit, victimele cuceririi de către sultanul Mahomed al II-lea a ultimei citadele de speranță și au adus aminte de o prezicere care afirma că vechea cetate a Bizanțului se va rezidi sub primul ei împărat creștin, Constantin, și că va cădea sub păgâni, iar ultimul ei împărat se va numi tot Constantin. Unora li se părea că prezicerea nu ar fi putut să se refere la unsprezece Constantini, câți au fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
albe și ele de nu știai ce sunt, nouri din basm sau munți. Și cum privea Stanca minunăția asta, numai ce o auz spunând: „Treabă bună, neică Mihai, ce făcu măria sa împreună cu domnia ta, treabă bună că-l lăsă padișahul să rezidească din nou curțile domnești de la Târgoviște. Nimic nu-i mai frumos pe lume ca Târgoviștea”. Râse scurt doamna Stanca. Ștefan nici nu o auzea, așa că înnodă tot ea din nou vorba de unde o lăsase: „Năstrușnic mai e și Mateiaș. Odată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]