198 matches
-
păstrează o copie. Formularea acordului începe cu o declarație a unuia dintre elevii implicați în conflict, urmata de declarația celui de-al doilea. Apoi urmează o declarație care implica ambele părți și care certifica încheierea amiabilă a conflictului. (Anexă Formular rezolutiv pentru mediere poate fi un model util pentru încheierea unei înțelegeri scrise). Înțelegerile scrise pot fi păstrate intr-un dosar special la profesorul supervizor al mediatorilor școlari sau la consilierul scolii. Declarația de încheiere este ultima etapa a procesului de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
un nivel optim; - trebiunța elevilor de a menține stabilitatea structurilor cognitive și atitudinale, în contextul căreia condițiile experimentale ne-au arătat că la elevii cu nivel motivațional ridicat ”input”urile bazate pe mesaje parțial saturate determină un comportament cognitivexplorativ sau rezolutiv. Eficiența factorilor motivanți, dependentă de nivelul motivațional al elevului sau grupului școlar, decodifică în termen comportamental dorința explicită sau implicită a elevilor de a modifica, într-un mod mai mult sau mai puțin semnificativ, ambianța școlară prin acțiune, câmpul stimulator
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de mediere si de oameni. Ei fac tot posibilul sa-i ajute pe ceilalți să se înțeleagă și să-si rezolve conflictele. Daca mediatorii respecta procesul de mediere, ceilalți vor avea încredere in proces pentru a-si rezolva problema. Formular rezolutiv pentru mediere (Daniel Shapiro) Formularul acesta se completează când cei aflați în conflict ajung la o înțelegere. Numele mediatorilor: Data: Care este subiectul conflictului ACORDUL Disputanții si-au rezolvat conflictul. Amândoi sunt de acord cu următoarele: este de acord sa
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
și redimensionări în blocul memoriei de lungă durată (f2), urmând a fi regăsite, rechemate și actualizate atunci când apar semnale externe de solicitare, venite prin generatorul de răspunsuri. În acest caz, putem vorbi de materializare în produse ale învățării: concepte, conduite rezolutive, decizionale, atitudini, competențe . I.5. Tipurile și formele de învățare Întrebarea care domină gândirea modernă este una focalizată în jurul enunțului: există în lumea individualului uman și a socialului educativ doar un singur tip de învățare, o singură formă a învățării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
tip inițiatic în imensa bibliografie consacrată comicului, Jean-Marc Defays pornește propria cercetare cu asumata conștiință a relativității acesteia: "Ca și frumosul, adevărul, binele, și asemeni sacrului, cu care el este într-un intim raport, comicul nu se pune în termeni rezolutivi și de soluționare (va rămâne o necunoscută), ci în termeni de aproximări succesive, de interpretări relative și provizorii"1. Imposibilitatea epuizării prin "analiză în retortă" a acestui fenomen complex generează, paradoxal, nu deznădejdea, ci dimpotrivă, determinarea, ambiția continuării demersului critic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru a putea să excite receptorii. Deci, pragul absolut al senzației vizuale este dat de cantitatea minimă de energie luminoasă care acționând un timp asupra receptorilor este capabilă să producă senzația vizuală. Acuitatea vizuală particularitate a sensibilității luminoase; reprezintă puterea rezolutivă a ochiului, capacitatea sa de a diferenția doi excitanți, prin stabilirea minimum separabile dintre ei (distanța minimă de separație a doi stimuli). Dacă acuitatea vizuală este scăzută detaliile fine ale obiectelor realității apar difuze, estompate. Testele de determinare a acuității
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
obiective clare la nivelul resurselor umane * nu toate cadrele didactice manifestă preocupare în acest sens; * la nivelul conducerii nu există preocupare în acest sens. * metode de evaluare a instituției în domeniul rezolvării conflictelor * apreciere cantitativă în detrimentul celei calitative; * fișa/ formular rezolutiv pentru mediere (v. anexa); * evaluarea de judecată. Prognoza pedagogică. Analizând interferențele client/ marketing, apoi marketing/ proiectare, pentru a vedea în ce măsură cerințele sunt transpuse în datele tehnice utilizate, am luat în considerare următoarele aspecte, pentru implementarea eficientă a curriculum-ului la
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
de noutate și surpriză, „adevărul de azi”. Experiența trecută este cuprinsă explicit în datele inițiale ale problemei, iar surpriza, necunoscutul, fiind sugerate și implicate în problemă ca atare. Problematizarea presupune trei momente succesive: un moment pregătitor, unul tensional și altul rezolutiv. Dintre tipurile de situații-problemă vom menționa, în primul rând, categoriile de probleme care pot fi rezolvate prin valorificarea creatoare a cunoștințelor asimilate anterior. Acest gen de probleme solicită, din partea elevului, eforturi de reorganizare a cunoștințelor și deprinderilor însușite, aplicarea acestora
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
de depășire a acestei structuri; 3) unitate relativ stabilă și totuși mereu În schimbare (durată În schimbare). Pe parcursul existenței, fiecare persoană rezolvă și depășește aceste paradoxuri urmându și legea proprie (prin actualizare și individuare) afirmând continuu unitatea psihic-fizic. Acest proces rezolutiv ce are loc În cazul fiecărei ființe umane, produce consecințe și efecte direct și indirect În dinamica piețelor. De exemplu este vizibil azi În cazul copiilor „indigo”și a copiilor de „cristal” care de la vârste foarte mici (3-4 ani) Își
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creator, de conștiinciozitatea cu care el se ocupă de problema în speță, dar mai ales de întreaga lui pregătire generală și în specialitatea respectivă. Cu formularea problemei, faza de pregătire nu s-a terminat. Adesea ea acoperă demersurile investigative și rezolutive de care este în stare persoana: informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei, asupra tentativelor altora de a o soluționa, apoi emiterea ipotezelor și verificarea lor mintală sau practică. Pentru parcurgerea cu succes a acestei faze, persoana trebuie să posede: capacități evaluative
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a potențialului psihic în învățare, realizarea unei evaluări cu efecte formative constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative ale elevilor. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
că totul e definit, bine gândit, de neschimbat. Astfel, aptitudinea specială denumită „sensibilitate față de implicațiile ascunse în spatele aparențelor” este o notă definitoare a personalității creative. b) desprinderea problemei și formularea ei în termeni clari și familiari. c) demersuri investigative și rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
din postura de antecedent În cea de succedent, ori vice versa, o dată cu schimbarea calității respectivului termen = = In 1“), vom spune că, În stadiul inteligenței artificiale, logica ajunge să Înfrunte opoziția seculară dintre cele două metode de Înaintare În știință (una „rezolutivă“, În sensul deducerii faptelor din legi, iar cealaltă „compozitivă“, În sensul reunirii faptelor sub aceeași regularitate), ca și opoziția dintre cele două „contexte ale cunoașterii“, justificarea și descoperirea . Momentul crucial - În care „paradoxul inferenței“ se dezamorsează, iar printr-o transfigurare
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
specifici din clasa Ig E fixați pe mastocitele cutanate. Reacția poate fi strict localizată sau se poate însoți de fenomene la distanță, cu un răspuns de organ sau sistemic. Dacă faza inițială a reacției, numită și precoce este aparent rapid rezolutivă și este motivată de efectele mediatorilor preformați mastocitari (între care primează histamina), faza tardivă a răspunsului cutanat se datorează infiltratului inflamator bogat în eozinofile, neutrofile și celule mononucleate, activării acestor celule și eliberării locale a mediatorilor de neoformație și citokinelor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nu este bună decât dacă șeful ei știe cum să obțină o performanță maximală a tuturor indivizilor care o compun. Dat fiind că fiecare dintre aceste idei ridică o problemă ce necesită a fi soluționată, Grove propune totodată și modalități rezolutive. Pentru a înțelege mai bine esența concepției lui Grove, să‑i reluăm ideile formulate și să vedem care sunt soluțiile propuse. Prima problemă: dacă fiecare membru al unei organizații produce ceva, atunci managerul ce produce? Punând această întrebare unui număr
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivel intragrupal când opoziția ideilor centrată pe același obiectiv antrenează toți membrii grupului etc. Noi vom păstra terminologia propusă de Gordon, însă vom prezenta fiecare nivel al conflictelor asociat cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative sau rezolutive. Procedăm în acest mod deoarece natura conflictului este determinată de sursele lui, iar modalitățile ameliorative, îndeosebi a efectelor negative, sunt legate de cauzele generatoare. În fond, suprimând cauzele care au generat conflictul vom elimina și efectele lui nedorite. 3.1
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezolve diferendele. Prezentarea a două cazuri (conflictul cronic dintre biroul central al inginerului și direcția unei uzine a unui mare complex industrial; conflictul dintre direcție și sindicat) oferă autorilor prilejul de a ilustra diferențele care există între cele două strategii rezolutive (vezi Black, Mouton, 1984, pp. 65-98). 3.5. Nivelul intraorganizațional Fară îndoială că în cadrul unei organizații vom întâlni mai toate conflictele despre care am vorbit până acum, nu în expresia lor pură, ci transformate și convertite de specificul noilor contexte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și/sau psihologică; banii necesari continuării costurilor financiare; timpul); diminuarea suportului social (din partea susținătorilor); aproximarea creșterii costurilor dacă s-ar continua conflictul (perceperea acestora ca fiind prea mari pentru a continua lupta îi determină pe protagoniști să recurgă la soluții rezolutive a conflictului). Cea mai importantă consecință a impasului o reprezintă perceperea celuilalt ca pe un partener interdependent. Iată cât de bine este exprimată metaforic o asemenea idee: Celălalt nu este un prieten a cărui colaborare este bine venită, ci un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și limitează în manifestarea acestei abilități, ceea ce face ca deciziile lor să fie luate pe baza unor informații insuficiente, nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky și Kahneman, 1981
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
evaluate de persoană ca depășindu-i resursele (Lazarus, Folkman, 1984, p. 141). # În concepția lui Lazarus și a colaboratorilor săi, coping-ul este orientat către proces și nu atât prin personalitate, el îndeplinind funcția de reglare a emoțiilor negative și funcția rezolutivă ce constă în întreprinderea unor acțiuni în vederea rezolvării problemelor generatoare de emoții negative. Din perspectiva paradigmei tranzacționale a stresului, stimulii nu au puterea de a determina tensiuni decât dacă sunt percepuți de individ ca o amenințare la bunăstarea sa. Gradul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activității conducătorilor, de aceea, ei chiar promovează un tip aparte de conducere numit „conducerea prin crize”. Criza, ca moment de dezechilibru, asociată cu apariția unui nivel înalt de stres, uneori chiar de ruptură, îi determină pe conducători să caute strategii rezolutive sau de coping în vederea soluționării ei. Pentru alți autori însă, stresul apare ca factor ce adâncește criza, amână sau chiar împiedică soluționarea ei. Unele studii au arătat că atunci când organizațiile se confruntă cu situații și condiții stresante, recurg la centralizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
românesc, modului național de a fi în lume și în istorie. Dacă urmărim evoluția creației sale, vom descoperi o întârziere a debutului și o încetineală a afirmării de altfel, cu totul în consonanță chiar cu spiritul operei profund și temeinic rezolutive. Încrederea în temeinicia demersului său marchează și încrederea în destinul personal, care nu poate fi rupt de istoria și valorile neamului său pe care simte îndemnul să le preamărească. Au fost destule și dureroase demitizări, persiflări și automutilări comandate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de structurare și organizare: structurarea elementelor de conținut; organizarea conținuturilor prin obiective; introducerea elevilor în structura specifică a disciplinei; structura relațiilor educaționale; organizarea și conducerea efectivă a activităților; b) indicatori de distribuție a comunicării: solicitare frontală, individuală, interactivă; c) indicatori rezolutivi și comunicativi: evaluare pozitivă, indiferentă, negativă; d) indicatori de manifestare a potențialului formativ: conduite de exprimare directă a opiniei critice, personală, constructivă; e) indicatori de modelare a valorilor: concretizarea și valorizarea de modele, valori și atitudini sociale și de grup
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
un model, de strategiile preferate în activitatea didactică. După Ioan Neacșu, competența didactică include: - competențe de organizare și structurare (organizarea clasei, structurarea conținuturilor, organizarea activității etc.); - competențe de distribuție a comunicării (solicitare frontală sau solicitare de răspunsuri interactive elevilor); - competențe rezolutive și evaluative (dirijarea activității practice, cognitive a elevilor etc.); - competențe de manifestare a potențialului formativ (stimularea conduitelor de exprimare directă a opiniei critice etc.); - competențe referitoare la climatul socioafectiv (tipuri de influențe ale profesorului în sfera personalității elevului); - competențe de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Forța acestei motivații trebuie să fie adecvată situației: În cazul unei motivații prea slabe individul se descurajează prea repede și abandonează sarcina, iar În cazul uneia prea puternice se observă o deteriorare a capacităților cognitive și se reduce substanțial capacitatea rezolutivă. Motivația creatoare se caracterizează prin preferința persoanei față de complexitate, dificultate, noutate, diversitate și multiplicitate a problemelor pe care le abordează. Modul În care este apreciat individul și rezultatele activității sale prezintă importanță pentru formarea motivației creative. Caracterul creator al activității
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]