122 matches
-
un ton onctuos de vlădică să cădelnițeze pe fiecare membru activ care a colaborat la Convorbiri, rezervând însă pentru caracudă, pentru clefăitoarea caracudă, cățuia întreagă de tămâie și atribuindu-i cele mai deosebite merite la succesul Convorbirilor, pentru trei mari rezoane: 1. Pentru că, nescriind nimic, n-a spus nici o prostie. 2. Pentru că n-a făcut pe Convorbiri să piardă nici un abonat. 3. Pentru că prostiile scrise de ceilalți nu i-au produs nici o indigestie, dovadă apetitul de care continuă a se bucura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întăia și ultima dată păpușele la "Junimea", au trecut 19 ani, încât de atunci pănă astăzi lumea s-a subțiat, de aceea nici eu nu v-o pot spune; și nu v-o pot spune și pentru alte mai multe rezoane: întăi și întăi, am uitat-o. Prin urmare, cred că mă scutiți de celelalte rezoane. Au mai fost și alți membri care au figurat în jocul păpușelor, precum Miron Pompiliu, șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
astăzi lumea s-a subțiat, de aceea nici eu nu v-o pot spune; și nu v-o pot spune și pentru alte mai multe rezoane: întăi și întăi, am uitat-o. Prin urmare, cred că mă scutiți de celelalte rezoane. Au mai fost și alți membri care au figurat în jocul păpușelor, precum Miron Pompiliu, șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum îl poreclea Pogor, reprezentat prin o păpușă mohorâtă cam de coloarea ceaunului. Petru Carp, supranumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
culegere, Epigrame, cu inedite și preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de evocare ironic-sentimentală și epica detectivistică. Versurile de început atestă înclinația către speciile poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
RL, 1973, 17; Marcel Pint, Revirimentul epigramei?, ST, 1973, 9; Șerban Cioculescu, Între epigramă și poezie, F, 1976, 8; Eugen Simion, Noi, ploieștenii..., RL, 1988, 17; Mircea Iorgulescu, Dincolo de melodramă și senzațional, RL, 1989, 30; Eugen Stănescu, Mircea Ionescu- Quintus, „Rezon!” (Ploiești), 1990, 3; Silvia Popescu, Satiricon, Cluj- Napoca, 1998, 32-34; Ion Cristoiu, Șiretenia lui Quintus, „Azi”, 2000, 3 aprilie. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
pozitivă, povățuitoare, afirmînd că acest corp de corespondență, "savuros în sine" ar fi și "folositor și sigur pentru toți îndrăgostiții (măcar pentru a vedea că orice geniu îndrăgostit e tot un caraghios care gîngurește vorbe dulci ca orice muritor)". Iarăși, "rezon". Prin retorica d-sale deretorizată, printr-un umor pliat pe tendința circumspecției, pe, totuși, vitalitatea ce însă ocolește rupturile tranșante, singularizarea formală a sfîșierilor, Al.Cistelecan e cel mai de seamă emul prezent, pe tărîmul criticii, al lui Caragiale. L-
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
Se putea gândi însă F. Aderca (în interesul lui) că, oricât de polyglotă toată pasărea pe limba ei piere. Sau poate l'a încurajat gândul că nu poți pieri într-o limbă în care n'ai existat niciodată?" (p. 136) Rezon! Giorge Pascu - Al. O. Teodoreanu pare că vrea să curețe, cu program, iubita Viață Românească de uscăturile ei - e alt client al discursului înțepător. Un parvenit din ai noștri: "N'am auzit berbec să fredoneze din Aida, nici râmă să
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
află pentru patru lei noi că: , Nu trebuie să scapi ocazia vreunei sesiuni de masturbare în doi - dar lasă-l pe el s-o facă pentru tine". Și primesc sfatul judicios: ,Lasă-te cucerită de un tip mai în vîrstă". Rezon! Singurul lucru relativ interesant în revistele de acest fel ar putea fi rețetele culinare, perfect utile ambelor sexe. Din păcate ele sînt fie concepute pentru handicapați (nu folosesc femininul din decență) ca de pildă ,paste cu suc de roșii", fie
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
știrii Agerpres care mi-a sosit expres. / Planul de exterminare pentru liliacul mare, / de-i mai zice și vampir, nu e nici un chilipir. / Se înmulțește excesiv, ceea ce e decisiv, iar ce este / decisiv, bate clar în punitiv. Ca atare e rezon: / tot ce e liliac prea mare, pân-la cifra de-un milion, / de-i mai zice și vampir, trebuiî dat c-un elixir. / Cum zicea și Tipătescu, amic cu Brânzovenescu: / «Eu - vampir? Eu sug sângele poporului?» / N-o să ne lăsăm zevzeci
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
popor mobil, adaptabil, sensibil la inovații. Șprițul ca la Capșa are doar "o undă de sifon". Iar o baterie, comandată într-un număr semnificativ de schițe, povestiri, romane și piese de teatru, înseamnă un litru de vin și un sifon. Rezon. Pe lângă aceste savuroase analogii și paralele socio-literare ce ne atrag în joc și ne fac să-l continuăm pe cont propriu, găsim în volumașul lui Horia Gârbea o Addenda cu texte de publicistică mai risipită. Cu o sincopă (în articolul
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
un gunoi ce-l mături,/ Să nu-ți stropească zile nemînjite.// Nu vă gîndiți să mă puteți atinge./ Prea multe străluciri răsfrînge viața-mi/ Ce din suflarea voastră nu se stinge./ Sunteți meniți să-ngenuncheați în fața-mi!” (Se zice că...). Rezon! Lucica e o Diană înfumurată magistral, iar Vladimir Streinu (de-ar fi citit-o, însă probabil i-a scăpat) ar fi trebuit să mai adauge (măcar de dragul ei) încă o tipologie la cele trei pe care le-a identificat printre
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
treacă rapid granițele Moldovei, răspîndindu-se în toată România. Lista neologismelor introduse de Conachi este pe cît de întinsă, pe atît de pitorescă. În doar cîteva pagini, întîlnim: armonie, satelit, politică, titlu, plan, pont, menută, irou, idee, espaniol, gheneralnic, reguli ordinare, rezon, morală, elementuri, enstenct, anatomist, compas, calcul, comploturi, atomon, prințipion, natură, matematică, escepție, delicatiță, amurezat, milanhonie, invalid, scheletru etc. Poetul poseda geniul involuntar de a-și plasa neologismele în contexte neaoșe, oferind versurilor sale o culoare intensă și o inepuizabilă capacitate
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
de registrul comic. O prejudecată clasicistă ne împiedică să luăm în serios conținutul replicilor din comedii, tot așa cum ne împiedică să luăm în derâdere tiradele din tragedii. G. Călinescu îl consideră pe Ipingescu „redus la minte” fiindcă repetă papagalicește vorba „rezon” ori de câte ori jupân Dumitrache îi servește câte o opinie. Dar să-l ascultăm cu mai multă atenție pe ipistat: „Apoi dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont?”, își întreabă el interlocutorul care se lansase într-o filipică la adresa „prăpăditului
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
ipistat: „Apoi dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont?”, își întreabă el interlocutorul care se lansase într-o filipică la adresa „prăpăditului de amploaiat” care o urmărea pe Veta de la Iunion până acasă. Ne vine și nouă pe limbă rezon. Nu și lui jupân Dumitrache, incapabil să seziseze echivocul altei replici a lui Ipingescu: „Nu se ia după toate, jupân Dumitrache; după cum e și femeia...” Cred că m-am înșelat afirmând că Ipingescu nu știe nici el ce înseamnă a
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
pentru că le pronunță greșit (greșeala cu pricina se cheamă etimologie populară). Explicația pe care, la rândul lui, i-o servește lui jupân Dumitrache dovedește că știe oarecum la ce se referă. Personajele lui Caragiale sunt inculte, dar nu lipsite de rezon. Rică și Zița folosesc expresii pretențioase sau franțuzisme, de unde ridicolul lor. Veta, în schimb, vorbește corect (câte un levorver pe ici, pe colo), iar lunga ei lămurire cu Chiriac, care i-a mărturisit că a vrut să se împuște din
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
elanul republican: „Dacă n-o mai plăti nimenea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă?” „Treaba statului”, i-o întorce sec, dar încurcat, Leonida. Cel care a examinat cu atenție acest aspect al replicilor, remarcând că are oarece rațiuni rezon al lui Ipingescu și oarece impurități curat al lui Pristanda, este Alexandru Dragomir în Interpretarea platoniciană, cartea lui postumă din 2004. Scrisoarea pierdută ne oferă cele mai multe exemple de lectură rea a replicilor din comediile lui Caragiale. Lectură care i-a
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
poate veni după, dar operația „impresionistă” (estetică) e prima. E singura critică obligatorie; celelalte sînt facultative. Critica poate fi imaginată fără ele, dar nu fără ea. Cît despre ce ți-ar trebui și ce ți-ar putea lipsi, e bine - rezon! - să-ți lipsească, dacă se poate, cît mai puține. Și-n nici un caz cele de care ai pomenit! E obligatoriu ca un critic să fie inteligent și să aibă umor (deși știu că sînt cazuri care nu respectă... multe cazuri
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
dracul îi iese cu ocaua plină! Aflînd de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine "să rămînă ei cu trinul lor, și noi cu }ara Moldovei". Rezon. Dar peste cîteva decenii, personajele lui Caragiale și autorul lor o dau pe bere. Damele mai beau și cîte un aperitiv, ca doamna Verigopolu. La un vermut îl invită și Pascalopol pe Felix dar moșierul, cînd e singur, bea apă
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
la noi instrumentul străin, este acel personaj egoist și neiubitor de țară care se numește rege și care, în realitate, nu este decît cînd o cătană nemțească, cînd un ulan prusian... Pericolul cel mare este acest om, trebuie pus la rezon. Trebuie ca țara în picioare să-i zică cuvintele care s-ar părea că pentru dînsul au fost inventate: Il faut se soumetre ou se démettre. A mai tolera, în condițiile actuale, influența sa nefastă este a dori să vedem
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
departe de patrie, bolnav, sfâșiat de o boală neiertătoare, el a încercat să-și depășească suferințele. Prietenul tău - scria el lui I. Ghica - pe care l-ai iubit ca un frate nu e cu puterile vlăguite... el a pus la rezon suferințele... mă voi lecui și voi fi din nou pe picioare, câteva zile numai cu cer senin și soare și am să pot crede că am scăpat și de data aceasta cu obrazul curat. În pofida unor asemenea amăgiri, din ce în ce mai bolnav
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
cu indiferență, ci cu adversitate. Gigi Becali însă nu are încă un electorat fidel, iar electoratul advers e unul foarte redus, exclusivist. Prin urmare, Gigi Becali poate încă să convingă o parte importantă a populației României că este o soluție." Rezon!
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
plinuțe,/ Sau mai zvelte și mai slabe,/ Toate peste-un sfert de secol,/ Vai! vor fi aproape babe.// Și zîmbesc atît de dulce/ Ca și cînd ar fi de-a pururi!/ Toate grațiile de astăzi/ Or să fie atunci cusururi." Rezon! O variantă încă romantică, mai atenuată, de Acriviță, este Agapița, din Au mai pățit-o și alții. Conul Andronache, altfel decît cavalerul romantic, în stare să facă crimă pentru onoarea lui, are și înțelepciune, și umor. În fond, pentru ce
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
astăzi este în revărsare, Și cu ploaia de primăvară de toți și de toate se lovi, Dar oamenii cu brelocuri - ursuzi, în măsură mare, Înțeapă delicat ca șarpele ce prin ovăz s-ar șupuri. Pentru-așa ceva vârstnicii au oarece rezon. Dar, incontestabil e rizibil rezonul tău, Că-n furtună liliachii ar fi ochii și-nrouratul gazon Și că orizontul ar mirosi a rezedă, zău. Că în mai, când "mersul trenurilor" ți-i de lectură Pe firul de cale ferată ce
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
cu ploaia de primăvară de toți și de toate se lovi, Dar oamenii cu brelocuri - ursuzi, în măsură mare, Înțeapă delicat ca șarpele ce prin ovăz s-ar șupuri. Pentru-așa ceva vârstnicii au oarece rezon. Dar, incontestabil e rizibil rezonul tău, Că-n furtună liliachii ar fi ochii și-nrouratul gazon Și că orizontul ar mirosi a rezedă, zău. Că în mai, când "mersul trenurilor" ți-i de lectură Pe firul de cale ferată ce duce spre Kamâșinski, Constați că
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ceară să mă extaziez în fața unui vas de closet. Nu-mi place. Nu-mi produce nici o emoție. M-am săturat să am senzația că artistul își bate joc de mine." După această rafală de nu-uri, nu putem spune decât: rezon! Luceafărul de dimineață Din ultimul număr al Luceaf|rului (nr. 42 din 26 noiembrie) aflăm că revista își va întrerupe apariția pînă în luna ianuarie a anului următor. Cauza? Un conflict iscat în redacție. Ideal ar fi fost ca neînțelegerile
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7837_a_9162]