1,629 matches
-
Conceptul de brand de angajator trebuie privit cu garda jos și cu multă înțelepciune: nu avem rețete, nu avem certitudini, altele decât că are nevoie de mai mult timp pentru construcție decât conceptul de brand extern (de obicei este o rezultantă a acestuia, dar nici asta nu este o regulă). Brand engagement este un instrument obligatoriu de management al zilelor noastre, prin care angajații sunt informați despre felul în care business-ul își propune să obțină succes, despre credințele și comportamentul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
44. A trăi brandul ca angajat înseamnă a fi atașat de brand, a-l reprezenta în majoritatea împrejurărilor, în viața profesională, în viața privată, în viața socială. A trăi brandul înseamnă, în ultimă instanță: brand engagement. Atașamentul emoțional este o rezultantă a satisfacției pe care o resimt angajații pentru o treabă bine făcută, a aprecierii colegilor și managerilor și, cel mai important, a încrederii în misiunea, valorile și scopurile companiei în care lucrează. Încrederea aceasta se alimentează din faptul că promisiunea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cât surprinde susținerea tangibilului de către intangibil și reciproc. De aceea, angajații tind să considere aceste dimensiuni ca pe una singură, imposibil de disociat. "Relațiile dintre membrii organizației și dimensiunile sale structurale și culturale sunt de natură economică și contractuală, o rezultantă a solicitărilor inerente sistemului. Totuși, indivizii sunt sensibili în măsuri diferite la valorile, tradițiile și credințele organizației. Ei învață și asimilează materialele sale simbolice, îi adoptă treptat supozițiile, începând să aibă așteptări și o viziune asupra lumii care nu numai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de viermi aurii / ce îl leagă de țărm cu otgoane // pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi sinapse voci în tremolo", pasager și "înghițituri mici de beatitudine": "Ťcerneala verde intră sub piele în desenul
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
un altfel de erou decît westman-ul trăind pe linia frontierei, un erou negativ, dar nu mai puțin fascinant. Filmul lui Ridley Scott îmi sugerează o reconvertire, o revalorizare a acestui capital negativ într-o formulă care să conțină implicit și rezultanta pozitivă a recompensei sociale pentru virtuți rare ca onestitatea în cazul polițistului Richie. Din acest punct de vedere, Martin Scorsese era mult mai drastic, mai dur. Primele cuvinte sunt definitorii pentru film, regizorul se află în căutarea acelei inimi, acelui
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
ca regizor o greșeală fundamentală, aceea de a ignora programatic actorul, minimalizînd aportul pe care el îl aduce în film. Componenta avangardistă a acestui deziderat este indubitabilă, totul, cum și declară regizorul, se petrece în mintea lui, de aici și rezultanta fantasmală, deconstrucția absurdistă a evenimentelor, mixarea aleatorie a realului cu inserturi coșmarești hipersofisticate ca și muzica neconvențională produsă de compozitoarea astmatică Ana, stereotipiile maniacale și intervențiile misterioase, concertate abstract etc. Interpolarea în film a unor indicații/ avertismente scrise pe pereți
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
a propriului discurs analitic, o tînjire a introvertirii către extrovertire. în orice caz, Jurnalul dă o satisfacție nescontată a unei atari nostalgii care ni se înfățișează fără obiect în măsura în care deducem din textul său figura auctorială la modul unui personaj. Căci rezultanta numeroaselor consemnări evenimențiale ori de meteorologie epocală, a defilării unui mare număr de indivizi și, evident, a mereu reluatelor autoscopii o reprezintă o asemenea imagine a scriitorului pe care o putem glosa ca și cum am avea a face cu un erou
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
mobilurile construcției ei trebuie să le formeze familia și școala. Dificultate Fără un minim de cultură este aproape imposibil să civilizezi viața unei comunități defavorizate. Cerință Autoritatea și respectul în educație trebuie dobândite, nu impuse. Prestigiu Prestigiul educatorului este o rezultantă a conștiinței, competenței și dăruirii profesionale. Performanță Marea performanță în orice domeniu al activității umane se obține prin talent, voință, eforturi deosebite și chiar sacrificii. Călăuze În creșterea și educarea copiilor orice exagerare este dăunătoare. Moderația, prudența și anticiparea consecințelor
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
vigilență, în măsura în care are rolul de a asigura adaptarea și conservarea organismului, poate fi considerată ca producînd o atitudine inteligentă. Ca unitate de măsură a felului în care reacționăm la ce se întîmplă în noi și în afara noastră, inteligența este o rezultantă, și nu o condiție. Este un efect, nu o cauză. Nu mă nasc inteligent, ci devin astfel. Nu "sînt" inteligent, ci "mă port" inteligent. Asta înseamnă că inteligența nu este o aptitudine a cărei exercitare, în măsura în care o am din naștere
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
cel mai propriu sens posibilă prin dansuri și mișcări lascive, care presupun un grad de dificultate relativ ridicat, dar cea mai importantă abilitate ține de maniera În care tânăra interacționează cu clienții, stârnindu-le pasiuni și construindu-le vise. Evident, rezultanta utilizării acestor talente este una cât se poate de rentabilă, după cum afirmă și fetele intervievate - Karina: „... am câștigat mai mult de 3000 lei Într-o lună, asta fără salariu...”, Daria: „... am avut perioade când eram dependentă de locul În care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pus amprenta asupra personalității lor. Intenția acestei formulări nu este de a exonera persoanele În cauză de oprobriul public sau de responsabilitatea consecințelor adoptării acestui stil de „viață nocturnă” (decizia intrării În acest domeniu de activitate a fost una asumată, rezultantă atât a climatului de dezvoltare cât și a exercitării liberului arbitru imanentă, ci de a evidenția numitorii comuni ai poveștilor lor de viață, conturând un portret general rezultat din sublinierea factorilor favorizanți care au contribuit la status-ul ocupațional curent
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În același context putem include și consecințele nerespectării corelației dintre creșterea salariilor și creșterea productivității muncii asupra pieței monetare, concretizată În accentuarea inflației. Piața muncii este implicată În echilibrele celorlalte piețe prin faptul că influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie pe calea ofertei. Influența asupra capitalului se realizează nu numai prin intermediul salariului ci și prin presiunea exercitată de oferta de muncă. În aceeași măsură piața mărfurilor, serviciilor și cea a titlurilor de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
doi sau mai mulți angajatori, cu respectarea condițiilor de durată legale. Angajatul, În condițiile admiterii cumulului de funcții, poate fi remunerat În parte pentru munca prestată la fiecare angajator. Încetarea și suspendarea raporturilor de muncă conform legii, constituie o altă rezultantă a principiului. În acest sens angajatul poate cere prin denunțare Încetarea contractului de muncă dacă drepturile sale nu sunt respectate. Libertatea muncii presupune și faptul că prin acordul comun al părților, clauzele contractului individual de muncă pot fi modificate În urma
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și de comunicare, Îmbunătățirea managementului resurselor umane În contextul restructurării industriale, programe de consiliere profesională pentru dezvoltarea carierei, activități de dezvoltare a competențelor de management În domeniul resurselor umane și promovarea spiritului antreprenorial. O altă prioritate: combaterea efectelor șomajului structural, rezultantă a procesului de restructurare al economiei prin aplicarea unui complex de măsuri active și preventive, adresate În special tinerilor, șomerilor de lungă durată și persoanele care desfășoară activități În mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de unde vin și încotro mă îndrept?” Din punct de vedere ezoteric sunt o entitate guvernată de o structură universală cosmică, și care, la rândul ei, este fructul unui Dumnezeu unic. Legile care guvernează tot ce s-a creat sunt o rezultantă a reacțiilor primordiale fizico chimice haotice ale materiei, în spațiu și timp, în mișcare. Energia divină venită din sursa transcendentă universului, cuprinde toate ființele și le leagă între ele într-un întreg, dependent de cele patru elemente fundamentale îapă, foc
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
făcut, și-i acuză pe alții de eșecurile sau consecințele nefaste. Rădăcina răului, după umila mea părere, își are originea în educație sau, mai bine-zis, în carențele ei. Când aceasta nu va duce la înțelegerea științei și culturii avem drept rezultantă negativă, semialfabetismul. Ceea ce dă de ani buni școala românească nu e cultură, ci o falsă învățare superficială, o pseudocultură, care nu e însoțită de un proces de înțelegere și cuprindere mentală. Pseudocultul crede că știe, și nu știe! Pseudocultura e
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
coincide cu nici una dintre voințele individuale (sau cel puțin nu este necesar ca ea să coincidă cu ele), și ea nu reprezintă (cum s-ar putea afirma pentru morală) mai mult un fascicol, un snop de voințe paralele, ci este rezultanta tendințelor adesea contradictorii, o sinteză de voințe care se Întâlnesc Într-un mediu comun. O distincție unanim asumată relevă faptul că: În vreme ce morala pozitivă se manifestă viabil Într o modalitate difuză și Își exercită autoritatea asupra oamenilor dintr-o societate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
afirmații juridice (fie ele și rudimentare, fie imperfecte): el poate să emită pretenții și exigențe, tinzând de a impune activității altuia limitări corespunzătoare, cu condiția de a-și recunoaștelui Însuși supuneri față de limitări analoge, vis-à-vis de exigențele altuia”. Reflectând la „rezultanta” ce decurge, psihologic, din diversele tendințe individuale, gânditorul ajunge la concluzia că: „Printr-o necesitate profundă și umană, se poate afirma că acolo unde este societate (ceea ce e totuna cu a spune: acolo unde există un om), există un drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
într...rii în Uniune d... o serie de r...spunsuri la gamă de probleme ce apar în succesiunea de condițion...ri menționat.... Dar aceste r...spunsuri pot fi numai parțiale, întrucat reperele (condițion...rile) menționate sunt, în bun... m...sur..., rezultante, si mai putin variabile instrumentale. Reiterez o tez... a acestui volum: modernizarea României nu poate fi înf...ptuit... numai prin aplicarea acquisului; acesta din urm... este un piston de mare fort... în mișcarea angrenajului instituțional și economic românesc, dar exist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
urmare, capacitatea lor relativă de angajare. Pensionarea generației baby-boom va transforma, pe acest plan, gradele acestor calități ale persoanelor active. Persoanele inactive inițial sunt, în final, inactive cu mai mult de 90% la starea finală, căci statutul de inactiv este rezultanta unei alegeri ce se accentuează în timp. Ieșirile din activitate atât pentru un loc de muncă cât și către șomaj se adaptează totuși conjuncturii via efectele lucrători adiționali și lucrători descurajați. Hotărârea de a-ți anunța dorința de a lucra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
72 Sursa: Marceline Bodier: "Les effets d'âge et de génération sur le niveau et la structure de la consommation", Économie et Statistique, no. 324-325, 1999, p. 167. Normal, distorsiunile ușor de observat în cadrul funcțiilor de consum și de economisire sunt rezultanta acestor multiple efecte care uneori se întăresc unul pe celălalt, uneori se opun, dar întotdeauna se completează. Tabelul 26. Consum final și efecte de generație Servicii bugetare Consumul unei gospodării între 60 și 64 de ani împărțit la consumul aceleiași
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În Maternitate, fiindcă aș fi stingherit activitatea. Apoi... Apoi, nu aveam cu cine să schimb o vorbă. ― Te Înțeleg. Trăiești momente pline de tensiune, determinată de două forțe contrarii: una este cea a fericirii, iar a doua este total opusă... Rezultanta? O stare de neliniște continuă, cu multe Întrebări, care nu Întotdeauna au un răspuns la Îndemână... Hai să intrăm În cabinet. Spunând acestea, profesorul a deschis ușa. ― Poftește. După ce s-au așezat, profesorul a privit la Gruia și, cu zâmbet
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o creație a interiorității noastre” (2001, p. 15), iar în contextul de față, și a prejudecăților pe care le-am deprins în viața de fiecare zi. Sunt situații când prejudecățile funcționează ca parte a unui cadru simbolic mai larg, ca rezultante ale unor mituri. Mitul, de orice natură ar fi, este întotdeauna un precedent și un exemplu, nu numai în raport cu acțiunile („sacre” sau „profane”) ale omului, ci și în raport cu propria lui condiție; mai mult: un precedent pentru modurile realului în general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]