13,971 matches
-
pastelul din poezia voiculesciană și uită să facă o istorie internă a poeziei religioase, pentru a nu se lăsa surprins de izbucnirea tematică din Călătorie spre locul inimii. Comentariul prozei se limitează, din păcate, la un șir destul de anost de rezumate ale povestirilor (p. 194-211), uitând cu desăvârșire parabolele religioase, pentru că rămâne uneori cu informația, în mod curios, la nivelul începutului anilor ´80, când acestea încă nu fuseseră editate semnificativ, nici în volumul Gânduri albe (1986), nici în Toiagul minunilor (1991
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
să mai și scrii?" Nu vezi cum vin toate aparențele să te osândească? (") Iar dacă ești nevinovat, atunci ești o victimă, dar o victimă care și-a meritat soarta"" (Opere 3, p. 152-153). Nici că se poate un mai bun rezumat al situației morale și existențiale în care este prins Remus Lunceanu, fără putință de salvare, cu atât mai mult cu cât este un fatalist. Avem aici marea temă a Calvarului rebrenian: suspiciunea nemotivată, gratuită sau fictivă creează o vinovăție reală
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
minister și rămâne fără sursă de venit. Tocmai pentru că știa nemțește, credea că trebuie să se ferească de relațiile cu nemții. Dar, cu toate acestea, situația lui morală nu e mai puțin periclitată. Când se redeschid teatrele, acceptă să facă rezumatele pieselor în nemțește și în românește (p. 51) pentru o instituție de control și cenzură, iar apoi devine controlor de bilete la concertele de la Ateneu (p. 52), "traducător de programe și compozitor de reclame" (p. 53), fără să aibă nici un
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
Exotismul, aventurismul extrem alternează cu episoade de basm sau de povestire SF. Curiozitatea lectorului e pe deplin satisfăcută la acest nivel al unei narativități luxuriante și eliptice în fragmentarismul ei bine gândit ca un puzzle narativ. Povestirea călătorului e un rezumat subiectiv al lumii, o sinteză foarte personală cu substrat filosofic. Din romanul unei călătorii, Saludos se transformă în romanul unei aventuri spirituale, o anunțată aventură a cunoașterii. Nu e întâmplător că Sey Mondy abandonează la douăzeci și trei de ani
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
trece pe scenă. Sînt cute exclusiv literare ale textului, capcane de netrecut întinse celor care montează piesa și, prin aceasta, satisfacții orgolioase oferite cititorului în defavoarea privitorului. Un singur exemplu: Robinson, din Insula, oferă indicațiile scenografice la persoana I, în spiritul rezumatelor care precedă romanele publicate în foileton, așa cum a apărut inițial romanul lui Defoe. Dar reciproca poate fi oricînd valabilă la o montare abilă. Textul pieselor permite nenumărate, uluitoare, jocuri scenografice, amplificări vizuale ale sensului în continuarea logicii textului. Îmi amintesc
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se prea buni pentru ele. N-aș spune că ei sînt de vină. Pentru că nu știu scrie - adică, pentru că fac greșeli ortografice, pentru că nu știu face un rezumat sau o analiză de text -, de vină sînt școala generală și liceul, fiindcă acolo ar trebui să învețe toate astea. Pentru tînăra lor aroganță față de cultura română, meritul îl deține chiar Facultatea de Filosofie, care le dă un fel de
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea flamă care despică spațiul prin propriile-i energii luminoase și calorice. Ceea ce Brâncuși începuse prin Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat conține nu numai rezumatul unei întregi istorii a statuarului, ci și întreaga dramă și bogăție a unei incompatibilități. Orientalul Brâncuși, aforisticul și nonvizualul (cel care a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
lucru să vezi că drumul tău curge în ritmul cărții! Egal și sacadat, departe și totuși aproape, discontinuu și totuși uniform. Am reluat cartea în ziua următoare. Apoi, a treia oară, înainte de a scrie aceste rînduri. Pot oferi acum un rezumat esențial: viața e iremediabil tristă. Tristețe vidă și, totuși, senină. Tristețe compusă lent din gînduri care cuprind, privind înapoi, imagini și chipuri, frămîntări și angoase, exuberanță și exaltare, încredere în destin și resemnare intermitentă în fața ilogicului divin al cotidianului mărunt
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
atrage, nici cărțile de pe masă, stai în tăcere, în gol, și vezi frînturi anapoda de amintiri, detalii uneori nesemnificative, unduirea fumului de țigară care umple odaia straturi-straturi, felul în care sorbeam alcoolul din pahare" (pp. 61-62). Aceste rînduri sînt, probabil, rezumatul cel mai bun care s-ar putea face prezentului roman. Dacă la nivelul povestirii nu se întîmplă mare lucru, cu totul altfel stau lucrurile la nivelul tehnicii narative. Scriitorul alternează în permanență vocile narative, fiecare dintre ele avînd propriile sale
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
este solidară Antichității și Evului Mediu, polifonia - Renașterii și Barocului, omofonia - Clasicismului și Romantismului, în timp ce aclimatizarea eterofoniei s-a produs abia în secolul 20 (adică în plin Modernism). Astăzi, odată cu Postmodernismul, asistăm la o recapitulare a sintaxelor muzicale, la un rezumat de multe ori frivol și ostentativ care, firește, nu va dura la nesfîrșit, ci se va finaliza, probabil , fie prin inventarea unei noi (cea de a cincea) categorii temporale, fie prin împotmolirea în propria-i cenușă sau, Doamne ferește, în neant
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
care, firește, nu va dura la nesfîrșit, ci se va finaliza, probabil , fie prin inventarea unei noi (cea de a cincea) categorii temporale, fie prin împotmolirea în propria-i cenușă sau, Doamne ferește, în neant. Ori poate că din recapitulări și rezumate, din cenușă și neant muzica savantă își va înălța noi catedrale în care să se oficieze ritualuri de regenerare și regăsire. Cu atît mai mult cu cît ,regăsirea eterofoniei în lumea modernă și corespondența ei în toate culturile tradiționale ale
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre contemporane, prin jocul lozincilor scrise în pătratele șotronului, prin jocul subversiv al literei (,Fiecare literă era un adevărat viespar. Era suficient să răscolești cu bățul pentru ca toată nebunia acumulată în ani lungi de privațiuni să
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
provin insatisfacțiile cititorului și reproșurile specialiștilor. Din panorama lui Al. Piru nu putem afla decât ce a publicat cutare scriitor în intervalul 1940-1950. Criteriul ordonator e generația (Al. Piru departajează pentru fiecare gen literar trei generații), iar instrumentul principal e rezumatul. Nimic mai mult: istoricul literar nu-și ridică privirea din cărți. Scriitori și opere au parte de o descriere neutră, ca într-un dicționar. Intermitent, se relevă erudiția comparatistă și cunoașterea amănuntului, dar problematizările și speculațiile de interpretare, situările și
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
pentru a sfârși într-o carte, pentru Al. Piru literatura există pentru a sfârși într-o istorie a literaturii, o panoramă sau un dicționar. Plăcerea lui Al. Piru se reduce la a pregăti opera literară pentru un muzeu de curiozități. Rezumatul practicat de critic e ca operațiunea de eviscerare înainte de formolizare: organismul operei e golit de conținutul său vital. Rezumativ, obiectiv, de-o neutralitate adesea jucată ironic, concis și clar, fără emoție estetică și fără rezonanță afectivă cu vreun text, perfect
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
prea puțin față de ceea ce așteptăm să ne dea istoria literară: un sentiment al valorilor perene și o viziune asupra timpului creației. Din nefericire pentru posteritatea lor, cărțile de critică ale lui Al. Piru au ceva neglijabil peste o compoziție de rezumate și o orchestrație ironică a detaliilor. Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, șediția a douaț, Editura 100+1 Gramar, București, 2004, 432 p.
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
încumetă în afara culturii așa-zicînd populare sau a scandalurilor, să anunțe apariția unei cărți, de pildă, redactorii n-au nici măcar curiozitatea să o răsfoiască, deși o primesc pe gratis: copiază cîte ceva din prezentarea editurii sau o contrag școlărește, ca în "rezumatele" din cursul elementar. Iată, în numărul din 2 iunie, ce se scrie despre Identitatea lui Milan Kundera recent apărută în seria de autor de la Humanitas: "Romanul redă povestea unui cuplu aflat în pragul despărțirii ș...ț Autorul redă pierderea valorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Teșu, Patima desfrânării..., p. 59. 13 Drogurile, cafeaua, tutunul, precum și mulțimea produselor afrodisiace moderne se alătură alcoolului și reprezintă pentru majoritatea celor ce le consumă, doar niște pârâiașe firave care se îndreaptă tot spre fluviul învolburat al desfrâului 115. Un rezumat al cauzelor ce generează desfrâul ni-l face Sfântul Paisie Velicikovski când spune: Pofta trupească se naște în om din prefacerea cea călduroasă sau din mâncarea cea multă, sau din somn mult, sau din lucrarea satanei, sau din osândire, sau
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
liber unus (II, XIV). Aici, episcopul lacrimilor constată, parcă mirat: „este chiar o carte a noastră ce poartă acest titlu: De catechizandis rudibus”! L’ESILIO DI DOMITILLA Nicola BIFFI* (Università di Bari Aldo Moro) Cuvinte-cheie: Domitianus, Domitilla, Clemens, exil, Pandataria Rezumat: Articolul își propune să arată că exilul Flaviei Domitilla în insula Pandataria (mult mai probabil decât Pontia) în timpul așa-zisei persecuții a creștinilor din timpul lui Domitianus nu s-a datorat unor cauze religioase, ci implicării ei în dizgrația soțului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în insula Pandataria (mult mai probabil decât Pontia) în timpul așa-zisei persecuții a creștinilor din timpul lui Domitianus nu s-a datorat unor cauze religioase, ci implicării ei în dizgrația soțului ei Clemens, ucis de același împărat din cauze politice. Rezumat: În exordia din Panegyrici Latini datând din 297, 298, 307, 310, 313, 321, 362, 389, panegiriștii arată, cu modestie, că ei nu sunt atât de elocvenți pentru a elogia cum se cuvine faptele și virtuțile strălucite ale împăraților. Prezentându-se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
câștige favoarea audienței. Evidențierea modestiei amintește de mediocritas cu care Cicero își începea unele dintre discursuri. Și tot de la Cicero, panegiriștii derivă temele de actualitate, împreună cu modul de exprimare și cuvintele „tehnice” folosite de ei pentru a-și susține excusationes. Rezumat: Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume a modului în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în toată simplitatea lui poate să-i dea mesajului creștin puterea de a convinge. Rezumat: Persecuțiile fac parte din istoria creștinismului de la început până astăzi. De regulă, ele sunt legate de decompoziția unui sistem politic, social și economic care, treptat, își pierde referințele sale ideologice. Persecuția este deci o manifestare violentă a percepției individuale sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
anul 2006 și coordonată de Doina Benea. Volumul este împărțit în mai multe secțiuni: cuvânt înainte din partea coordonatoarei Doina Benea (p. 7-8), abrevieri (p. 9-10), introducerea autoarei (p. 11-14), cele șase capitole ale lucrării (p. 15-157), concluziile (p. 158-162), un rezumat în limba engleză (p. 163-178), o bibliografie consistentă (p. 179-198), repertoriul materialului epigrafic (p. 199-246), un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe care i l-a acordat, fiindu-i el însuși coleg pentru anul 356”; p. 37: „În legătură cu remarca despre Iulian, (sic!) în Breviarium al lui Festus (sic!), găsim o afirmație asemănătoare în cronica ecleziastică a lui Ieronim. Autorul anonim al rezumatului privind Cezarii, scriere de la sfârșitul secolului IV” - traducere cu o topică năucitoare pentru „Something similar seems to be the case for the notice in Jerome’s ecclesiastical chronicle, which has a striking affinity to Festus’s Breviarium in the account
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]