87 matches
-
în avântul societății consumeriste, cât și în noua cultură psy care promovează exprimarea afectelor și expansivitatea emoțională. Proslăvind satisfacerea plăcerilor și a nevoii de divertisment, era abundenței a reușit, ajutată în această privință și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe fantezie: expresivitate emoțională, destindere și spontaneitate. Ceea ce s-au străduit timpurile moderne să refuleze (dansul liber, ritmurile trepidante, travestirile, dezlănțuirea emoțională) a putut reapărea la suprafață sub
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
complexitatea ei, dându-i dimensiuni istorice și sens de universalitate și oferind-o ca model statului român. Această organizație a stimulat apoi organizațiile creștine similare din toată lumea{\cîte 62}. Atitudinea Sfanțului Vasile cel Mare față de educația și cultură profana Tradiția rigorista a scriitorilor bisericești Tertulian și Tațian, care, în numele credinței, excludeau cultură profana, avea reprezentanți și în secolul al IV-lea. Chiar Sfântă Macrina cea tânără, sora Sfanțului Vasile, împărtășea această exagerare. Pe de altă parte, împăratul Iulian Apostatul decretase interdicția
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
secolul al IV-lea. Chiar Sfântă Macrina cea tânără, sora Sfanțului Vasile, împărtășea această exagerare. Pe de altă parte, împăratul Iulian Apostatul decretase interdicția creștinilor de a se folosi de cultură profana și de a frecvență școlile laice. Această atitudine rigorista din partea unor creștini „era inspirată, desigur, numai de teama contaminării și confuziei, pe care o putea produce în sufletele insuficient pregătite, cunoașterea culturii antice”{\cîte 63}. Cu toate acestea, Sfanțul Vasile, ajuns la Atena, și-a dat seama că „credință
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
1 amintește de dezvoltarea mai multor teorii: - Teoria imunității medicale - fără adepți în prezent - ori de câte ori medicul respectă prescripțiile cărților medicale, el va fi apărat de răspundere, iar diploma medicului reprezintă dovada supremă a competenței sale, brevetul său de neimputabilitate; - Teoria rigoristă - care consideră obligațiile medicului nu de mijloace, ci de rezultat, și care depersonalizează actul medical și relația medic - pacient, ducând la o incriminare și la o responsabilitate obiective; această teorie a căzut în desuetudine după lansarea principiului medicus curat, natura
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Bin Laden, provine din regatul saudit, ca și 15 din cei 19 pirați ai aerului care au însîngerat America. Arabia Saudită se evidențiază ca o societate plină de contradicții, sfîșiată între modernitatea infrastructurilor sale și tradiția tare a islamului celui mai rigorist, wahhabismul. O țară din care mana petrolieră a făcut o putere financiară a lumii, cu plasamente de peste 700 miliarde $ în băncile occidentale (60 % în SUA; 30 % în Europa), de peste 4 ori PIB-ul țării (30 de miliarde $ fiind retrași după
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Ceea ce se întîmplă actualmente în Arabia Saudită riscă să amenințe înseși bazele societății sale, așa cum au fost ele așezate prin pactul semnat în 1744 între Mohamed Ibn Saud, fondatorul dinastiei, și reformatorul religios Mohamal Ibn Abdel Wahhab, autorul unei variante foarte rigoriste a islamismului sunit. S-a spus că wahhabismul reprezintă protestantismul în variantă musulmană. Pactul prevedea o separare a puterii civile de cea religioasă, separare care acum tinde să fie încălcată. Lucrurile au început să se degradeze încă din anii '60
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
măsură să potențeze, mai bine decât oricare dintre argumentele anterioare, rolul eticii În afaceri În perioada postmoralistă. Postmoralismul este o nouă stare a moralei, un nou fel de a fi moral, solidar cu o etică minimală În opoziție cu maximalismul rigorist al datoriei pure, fără a renunța la principiile universale. Și la Început de mileniu III I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Relevanța eticii relațiilor de afaceri În societatea bazată pe cunoaștere problemele eticii se pun În termenii unei
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a peste 300 de culte protestante și neoprotestante, care adună astăzi peste cinci sute de milioane de adepți și susținători financiari, devenind a doua putere creștină după catolici. În Europa, țările protestante sunt majoritare în centrul și nordul continentului. Etica rigoristă promovată de protestanți a contribuit la disciplinarea comportamentelor umane și la accelerarea întăririi și prosperității burgheziei, a noilor clase de mijloc, la modificări cantitativ-numerice ale unor clase precum tradiționala țărănime, la afirmările muncitorilor industriali și la încurajarea teoriilor socialiste și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din defectele și calitățile românului din totdeauna, aflat mai mereu într-o translare lină sau brutală de la țară la oraș, de la un anume tip de economie - autarhic rurală -, la unul concurențial burghez, de la constrângerile moral educative ale colectivității rurale - extrem de rigoriste - la derutantele libertăți oferite de gândirea liberală și plină de concesii a noilor realități burgheze. Credem că pentru a ști cu adevărat cine suntem mult mai credibil și aproape de adevăr ar fi să încercăm cât mai multe portrete regionale ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interesant și original interpretare d el în acest sens eticii, vzut ca expresie a rsturnrii raporturilor de forț. Dup ce examineaz atent diferitele tipuri de moral, a simpatiei, a plcerii (eudemonist sau hedonist, vitalist (Guyau, Nietzsche, a imperativului categoric sau rigorist (Kant, a valorilor (Max Scheler, Nicolai Hartmann, evidențiind cu receptivitate, în fiecare caz, meritele și insuficiențele, Ralea demonstreaz c actul moral nu se produce niciodat nemijlocit și automat, ci presupune un conflict, o rupere de echilibru, fiind, așadar, un act
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ci ca s distrug și s înving orice obstacol. Acestor trei morale spontane, a cror acțiune e determinat prin atracția pe care o exercit plcerea, simpatia ori revrsarea de viaț, (morale care prezint incomplet mecanismul etic, Ralea le opune Morala rigorist. Reevaluând concepția etic a lui Kant, (care insist pe determinarea faptului moral exclusiv sub semnul obligației, cruia îi d o accepție total gratuit, de natur aproape estetic, Ralea reformuleaz astfel severa moralitatea kantian, în toat austeritatea ei: Construit dup stringența
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
este responsabilă de asigurarea plenitudinii vieții, că numai datorită ei viața Își poate regăsi vibrația tonică originară, autentică. Situarea esteticului În prelungirea eticului Îi redă celui dintâi seriozitatea și forța pierdută, dar, totodată, salvează și eticul de anemierea și fadoarea rigoristă. Fapta umană ce resimte În ea palpitul liric nu mai este doar un exercițiu sterp al datoriei, ci trăire deplină, Împlinire vitală. În această accepție, arta nu se mai adaugă cumva din exterior vieții pentru a o Înfrumuseța, nu mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care nici Radu cel Mare nu-l bănuise, probabil, atunci când se gândise să apeleze la serviciile fostului înalt prelat (dacă nu cumva țara stăpânită de fiul lui Vlad Vodă Călugărul reprezentase un loc de refugiu). Un Nifon energic, extrem de eficient, rigorist, deloc temător - în intransigența lui isihastă - să-l „învețe”, într-o veritabilă predică, pe voievod („Să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă. Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
pe autocontrol. Corelațiile dintre stilul(modelul) educativ și clasa socială sunt, însă, departe de a fi absolute. Bourdieu insistă asupra importanței traiectoriei de clasă. În general, familiile în mobilitate socială, ascendentă sau descendentă, sunt cele care adoptă mai frecvent modele rigoriste. Confirmând ipotezele dependenței modelelor educative familiale de structura de clasă a societății și de traiectoria familială, A.Percheron observă dependența modelului educativ de mediul social și de ideologia familială(mediul rural, mai conservator în materie de ideologie familială este mai
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Confirmând ipotezele dependenței modelelor educative familiale de structura de clasă a societății și de traiectoria familială, A.Percheron observă dependența modelului educativ de mediul social și de ideologia familială(mediul rural, mai conservator în materie de ideologie familială este mai “rigorist” și cu cât este mai mare tradiționalismul în ce privește familia, religia și armata, cu atât este preferat “rigorismul ” educativ). Cercetătoarea franceză diferențiază, în funcție de concepția lor cu privire la ordinea morală și socială, de practicile cotidiene în luarea deciziilor și în repartizarea sarcinilor domestice
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul sau ispititorul împotriva căruia trebuie să lupți, lestul de care trebuie să te separi, să scapi, pentru ca sufletul regrupat în sine însuși să fie capabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul sau ispititorul împotriva căruia trebuie să lupți, lestul de care trebuie să te separi, să scapi, pentru ca sufletul regrupat în sine însuși să fie capabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
femeia nimic de toată afacerea ție personal și la fetiță vă urez toate bune. Mulțumesc.” Și răspunsul lui Michel spre Boaz este asemeni celui pe care-l dă Alex Ilanei, cu deosebirea că scrisorile lui Michel conțin același stil oarecum rigorist al unui om care își declară public apartenența la o morală: „... regret dar nu sunt de acord să facem nimic fără știrea ei, nici măcar de dragul unei fapte bune. Nu-ți place, nu lua banii.” Stilul rigorist din care emană și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
conțin același stil oarecum rigorist al unui om care își declară public apartenența la o morală: „... regret dar nu sunt de acord să facem nimic fără știrea ei, nici măcar de dragul unei fapte bune. Nu-ți place, nu lua banii.” Stilul rigorist din care emană și sfaturi stufoase și greu de înghițit de către un rebel este întrerupt pe alocuri de confidențe care apropie sufletele și le plasează în aceeași categorie la vulnerabilitate. Michel îi mărturisește că și el a cerut cândva un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
are și ea mici deschideri în acest trecut recent, dar asta întrucât personajele au o parte din identitatea lor prinsă sub cărămizile acelui timp. Abia se întrevede silueta grosolană a unui mahăr activist, tatăl Margăi, cu șofer, bunătățuri și obsesii rigoriste care aproape că-i deformează viața privată. Este destul de interesant să observi cum viața publică, de i te dedai, o confiscă pe cea privată. Acum se dezvăluie condiția precară a unui ziarist de la investigații, băiat sărman provenind dintr-o familie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
caracterizat-o. Intelectualii care animă aceste grupări, mulți de mare valoare, nu s-au mai regăsit în vechile formații. Ei n aveau nici relații anterioare, n-au făcut nici închisoare, unii treceau și chiar așa și erau, după criterii strict rigoriste uneori, să zicem, fără caracter etc. Și totuși ei erau, în felul lor, de bună credință, aveau ceva de spus în țara noastră, simțeau nevoia să se exprime. Aveau o conștiință civică foarte ridicată. Și fiindcă erau oameni noi din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Generația tânără, de intelectuali oameni politici grupați în unele aripi liberale și în PAC, nu chiar întâmplător nu și-au găsit locul, după 1989, în structurile politice istorice. Pe de o parte, ea nu corespundea standardelor morale rigide, civic intransigente, rigoriste, ale vechii generații. Aceasta s-a simțit concurată la ea acasă și și-a strâns defensiv-agresiv rândurile. Pe de altă parte, noua generație privea, în mod firesc am spune, spre viitor, nu spre modelele vechi, evident ireversibile, considerate ca iremediabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cunoaștem însă îndeajuns de bine și mediile intelectuale și politice ca să ne dăm seama, între altele, și de toate ravagiile pe care le au făcut, involuntar sau nu, în unele cazuri, o greșită invocare și aplicare a unor principii intransigente, rigoriste, ce nu țin seama de realități. Multe intenții bune au fost dezarmate. Mulți intelectuali de calitate indiscutabilă s au dezinteresat de viața politică. Mulți, în sfârșit cunosc un număr de cazuri precise , au fost alungați, direct sau indirect, de unii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
eroi și bestii etc. Soluția Michnik este cea îmbrățișată: înțelegerea, concilierea și iertarea. Cu atât mai mult subscrie în continuare și autorul român , cu cât cei ce n-au luptat sub comunism n-au dreptul moral să fie rigizi, intoleranți, rigoriști, azi. Există totuși persoane care n-au luptat niciodată pentru libertate sau valori morale sub comunism, dar care le revendică, acum, în mod zgomotos. De fapt, toată discuția are un caracter moral manifest și ea justifică și pregătește concluzia oarecum
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a te oferi voluntar antrenor de marxism (cazul Constantin Noica) este un gest perfect scuzabil, deși oferta colaboraționistă este evidentă. Dar exact același colaboraționism și încă în forme mult mai banale, benigne este refuzat cu indignare și cu mari exigențe rigoriste unor numeroși antipatici, anonimi și obscuri. La fel, gestul de a scrie articole de pură propagandă comunistă în care nici autorul lor nu credea un cuvânt (vorbim și în calitate de martor direct la evenimente), texte pe care nu ezităm să le
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]