1,944 matches
-
o îmblînzească prin oferta aceea nemaipomenită. Mîncărurile, bucatele, cele mai multe făcute din pește, ca pescari ce erau, sunt aduse pe rînd de toți sătenii și așezate, jur-împrejurul bisericii lor vesele, pe niște scînduri negeluite puse pe niște pari înfipți în pămîntul roșcat, nisipos, al locului... Astfel încît biserica părea ocrotită de niște zei localnici ai lor ce s-ar fi ocupat și ei, pe vremuri, cu pescuitul, dar care, acum, ieșind la pensie și primind pensia lor cerească, mai dădeau cîte o
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
rezolvat pân-atunci. - Traiane, tu m-ai păcălit? Mi-a zis că o să fiu premier doar așa, ca să mă aburești? - Nu, păsărică, hăhă, dar mai întât tre’ s-ajung eu președinte... Ai răbdare, o să vedem atunci dac-o să fie blond, roșcat sau brunet cu șuvițe. - Brunet cu șuvițe e exclus, iar roșcat... nu, nu sunt de acord nici cu roșcat. O să fie blond cum am zis eu, e o decizie deja luată. Nu pot să-mi bat joc de femeia aia
Traiane, te faci odată președinte? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19980_a_21305]
-
că o să fiu premier doar așa, ca să mă aburești? - Nu, păsărică, hăhă, dar mai întât tre’ s-ajung eu președinte... Ai răbdare, o să vedem atunci dac-o să fie blond, roșcat sau brunet cu șuvițe. - Brunet cu șuvițe e exclus, iar roșcat... nu, nu sunt de acord nici cu roșcat. O să fie blond cum am zis eu, e o decizie deja luată. Nu pot să-mi bat joc de femeia aia, a comandat deja vopsea blondă și mă așteaptă cu miniștrii la
Traiane, te faci odată președinte? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19980_a_21305]
-
aburești? - Nu, păsărică, hăhă, dar mai întât tre’ s-ajung eu președinte... Ai răbdare, o să vedem atunci dac-o să fie blond, roșcat sau brunet cu șuvițe. - Brunet cu șuvițe e exclus, iar roșcat... nu, nu sunt de acord nici cu roșcat. O să fie blond cum am zis eu, e o decizie deja luată. Nu pot să-mi bat joc de femeia aia, a comandat deja vopsea blondă și mă așteaptă cu miniștrii la vopsit. Nu te mai băga tu în chestii
Traiane, te faci odată președinte? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19980_a_21305]
-
Managementul ziarului în prag de atac cerebral. Ce se-ntîmplase, de fapt: cineva se jucase în Photoshop, punînd capul lui Milică pe corpul lui Ghiță Mureșan. Altcineva trimisese din greșeală pagina la tipar. S-au mai văzut coperte cu vreo vedetă roșcată, deși în pozele de interior era brunetă. Sau invers. Se mai întîmplă, deci. Chiar și la case mai mari. Zilele trecute, îmi povestea un amic cum a primit spre publicare o reclamă Adidas în care lui Zidane îi lipsea o
Cum am ajuns copertă Vogue by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19966_a_21291]
-
de instrumente. Nu mare, și plină de o grămadă instrumente. Mică și umplută de doar trei instrumente. Pian, contrabas, baterie. Cea mai frumoasă formație, după părerea lui Simon. Un pian cu semicoadă, slendid, negru. Un contrabas bumbăcit bine, cu lacul roșcat scorojit. O baterie completă, ansamblu de cinele și tobe cu paiete verzi. Simon rămăsese în picioare, se uita lung la pian. Acceptă să se așeze abia cînd inginerul îl întrebă ce vrea să bea. Barmanul era acolo și aștepta. Un
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
o ”gașca” și nu se purtau ca atare. La un moment dat, Emi, femeie înaltă, bine clădită, încă frumoasă la cei aproape 60 de ani ai ei, se ridică și porni, unduindu-și șoldurile, înspre aceeași toaletă. Avea un păr roșcat, vopsit, evident, cu tentă blondă, prin el. Și ochii imenși, frumoși, fără să le poți defini cu precizie nuanța, albaștri sau verzi. Și, culmea, la vârsta ei, o mică, mică gropiță în bărbiță și câte una în ambii obrăjori. Dar
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
de mine și suspinînd ca și cum i s-ar fi rupt inima în piept, era Nicky, am simțit niște brațe în jurul gîtului meu, am văzut ochii imenși ai Ilenei, fața bucălată a lui Mignon scăldată în lacrimi, Lisabeta, cu părul ei roșcat, lung și cu trăsăturile, ca într-o pictură, înghețate într-o durere mută - toate acestea ca într-un vis, un vis îngrozitor, dar pașnic, un vis din care știam că nu există trezire... Acea zi a fost cît un an
Un nou volum al Însemnărilor zilnice ale Reginei Maria [Corola-blog/BlogPost/99421_a_100713]
-
colții ascuțiți. - Culcat, se auzi o comandă undeva în spatele ei. Nu-Mă-Uita se ridică repede, își scutură rochia albastră vaporoasă și se întoarse curioasă în direcția din care se auzise porunca dată animalului. De pe un cal roșu, o privea un flăcău roșcat, îmbrăcat în straie roșii. Prințesa amuți de surpriză. Prințul Roșu, căci el era, coborî de pe cal și își legă câinele de o tufă. - Ai pățit ceva? Era drăguț și amabil, dar ce căuta în Pădurea Albastră? Prințesa o luă la
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
cuib, pradă fiarelor pe care, altfel, ginta ei de-naripate le asuprea... A hrănit-o cu carne crudă și a adăpat-o cu lapte de capră până s-a întremat și s-a împodobit cu pene dantelate în gri, brun și roșcat. De mică a deprins-o la zbor și la vânat! Nu cățărate pe-o creastă de munte, adăpostite doar de azurul cerului, făceau pereche fericită și harnică?! O purtase cu sine chiar și când colindase cu caprele printre stânci în
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
un plâns confuz pe frunze. Jur-împrejur, o umedă îmbrățișare. Copacii par a fi uitat de păsările pătrunse-n umbra lor, i-au părăsit surprinzătoarele omizi trecute-n fluturi, iar vulpile ca niște focuri subțiri nu le mai înfioară scoarța. Stejarii, roșcate insule, mai stăruie sălbatici, abia iviți din spume, pe când mestecenii vâslesc în alb, căci vântul a uitat pânzele lor verzi desfășurate-n ceață. (Ceață în pădure) Există Ťmiracoleť ce au loc în cazul venirii pe lume a unor poeme, minuni
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
sub copaci", în foșnetul ierbii, în lucirea lunii - ca o obsesie premonitorie și fatală: Dar vai! sub luceferii palizi ai bolții cum sta în amurg, la izvor aplecat, veni un mistreț uriaș și cu colții îl trase sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca argintul, chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci. Ascultă
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
-o la facultatea lor. La admitere, spune ea modestă, a avut norocul să aibă o zi bună. Nu ascultă decât foarte rar altceva decât muzică clasică și nici nu cântă alt gen muzical. Alexandra este minionă și firavă, are părul roșcat închis, iar bretonul lung și gros nu-i împiedică în vreun fel prestația. De fapt, probabil că privirea este doar una de ansamblu, pentru că degetele ei, deși nu foarte lungi, mângâie, lovesc și tresaltă pe claviatură cu grație, repeziciune și
Metrou în ritm de "Bolero" by Toma Teodora Antonia () [Corola-journal/Journalistic/81077_a_82402]
-
este un fel de tărâm al făgăduinței - singurul loc unde se mai găsește grâu. Suprapunerea perspectivelor scoate la iveală imaginea unui spațiu învăluit în aura fantasticului. Cititorul devine îndreptățit să se întrebe, la rându-i, dacă așezarea ascunsă sub ,,valuri roșcate și suprapuse de praf gros, dar transparente în soarele de amiază" există cu adevărat sau este doar un miraj al câmpiei învăluite în strălucirea astrului diurn și în lumina înșelătoare reflectată de masa cu oglinzi ori de undele Dunării. Legenda
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
câteva ori vorbele cântecului, trase pe arcuș, drept sfârșit, obișnuitul său marș scurt". Porecla unui personaj din Cartea de la Metopolis: Iapa-Roșie Trupul fetei cu oase lungi și drepte, rumenit la focul cuptoarelor în care ,,se coceau" piesele din aurărie, părul roșcat ce i se revarsă sălbatic peste ,,umeri și întreg spatele" cheamă porecla ce i se pregătește. Mai întâi, aurăreasa Fibula, un fel de mamă adoptivă a tinerei, observă că aceasta are ,,cap, trup și picioare roșii de iapă subțire". Apoi
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
și privind modernizarea ca pe-un vis din altă lume, în Tramvaiul: "Pe claia cît o casă în căruță/ Purta-un vlăjgan căciula pe urechi;/ Din dealu'nalt, Mitropolia blîndă/ Își sună clopotele ei străvechi,// Iar pe trotuar în cațaveici roșcate/ Femei de cimbru și de mușățel/ Fac cruci, mătănii, strigă cît li-e gura:/ Iaurt, iaurt și lapte căimăcel.// Pe clae sus, pe maldărul de-otavă/ Scoțîndu-și de pe ochi căciula gri/ Vlăjganul îngenunche către slavă/ Privind uimit la crucile-aurii,// Pe
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
an doar pe locul al șaptelea, sunt candidații cu mari șanse de a se impune într-una din cele mai insolite discipline prezente la Jocurile Olimpice de la Torino: originalitatea poreclelor. Primul este cunoscut sub apelativul de „Tomata zburătoare“, din cauza pletelor sale roșcate și a salturilor impresionante, în timp ce al doilea se mândrește cu numele de „Cârnatul rapid“, datorită vitezei cu care a cucerit cele trei titluri olimpice pe care le are în palmares. A priori, „Hanni“ (săritorul finlandez cu schiurile Janne Ahonen), „Raph
Agenda2006-08-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284785_a_286114]
-
Promoția 1976 a Liceului nr. 1 Timișoara, anunță întâlnirea de 30 de ani de la absolvire. Festivitatea va avea loc în 3. 06. 2006, ora 10,00. Numere de contact 0741209857, 0724343745. Găsit câine în zona Bălcescu, talie medie, păr scurt, roșcat. Tel. 0720063288. Absolvenții promoției din 1976 ai Liceului nr. 4 Sportiv Timișoara organizează întâlnirea de 30 de ani. Tel. 0743239720, 0356/420343. În atenția cititorilor! Prezicătoarea Tamara, înzestrată cu har și având al 6-lea simț, vine în ajutorul oamenilor
Agenda2006-21-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284984_a_286313]
-
mîinile în sala de protocol a firmei. Era iarnă ca și acum. Am văzut imediat că Ada Comenschi își vopsește părul, mi-am dat seama că obișnuința asta a ei de a se vopsi era un moft. Pletele-i zburlite, roșcate aveau o lucire metalică. Fruntea acoperită de breton m-a descumpănit. Părea o școlăriță, o țigancă, o fetișcană crudă, incomplet dezvoltată. Tenul ei măsliniu îmi sugera ceva din fadoarea fructelor cu pielița prea uscată. Ochii ei de cafea nu arătau
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
tăietură care urcă până la ureche. Gura e strâmbată, bărbia e acoperită de sânge și iod. Sângele ăsta o fi al meu? Cobor ochiul din oglindă spre dosar: Ioana, 27 de ani, traumă craniană. Intru în cabinetul de ortopedie. O doctoriță roșcată cu unghii false mă invită să mă întind pe pat. Îna inte să-i dau dosarul, o întreb: — Sângele ăsta e al meu? O să fii bine, îmi spune și întinde mâna cu gheare roșii să-mi ia dosarul pe care
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
unsprezece ani. Voinic. Mare. Grăsuț. Mama lui îl împinge grăbită-n autobuz, hai, Lucian, că stă lumea după noi. Mă șochează diferența dintre el, un băiat ca un butoiaș de vin și durduliu, și mama lui, o aschimodie cu păr roșcat, mică de înălțime, un sfert din umbra lui. Femeia insistă. Lucian îi răspunde prin urlete, chiote și spasme. Dar el de fapt nu prea-nțelege nimic. Știu asta pentru că oamenii șușotesc. Lucian nu e ca mine, n-are nevoie de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mâțe. În miezul lor se vedeau semincioare de cicoare plesnind și ridicându-se ca niște parașute spre cer. Se-ndrăgostise de ea și-o iubea ca pe-o iadă scăpată-n primăvară, jucăușă-n șolduri și, din șolduri până-n umeri, roșcată ca o coadă de veveriță, ademenindu-l cu dulceața ei de fruct și căldură. Nu semăna cu nimeni și nu era nimic din ce spunea lumea că este și din ce credea și maică-sa, poate și cumnata. Maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
atât de unice, care o ajutaseră să treacă prin timp ca printr-o apă vrăjită. Nopți care-o înfiorau până-n cel mai tainic loc al trupului ei făcut să zburde și să se zbenguie ca vântul ce i se ghemuia roșcat la picioare lingându-i genunchii și-ncălzindu-i coapsele pline. Nopți cu stele albe înflorite-n crengile de măr, boltite deasupra capului, scuturându-și pulberea de argint curat și de pirită drept în sângele ei ostenit de așteptare. Cerurile, încărcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mai puțin vizibil. Se așezase lângă fereastră scrutând orizontul. Cu aparatul foto pregătit să rețină cât mai multe imagini. Cenușiul cerului devenea tot mai vioriu, se oglindea În unda apei, care se metamorfoza și ea, căpătând culori ciudate. Ușoare nuanțe roșcate Începuseră să se vadă pe linia orizontului, devenită Între timp albastruviolet. La Început culorile erau anemice, dar pe parcurs se transformau, devenind aprinse. În stânga lor cerul se Înfățișa privirii ca o imensă avalanșa de zăpadă scânteietoare. Linia orizontului era străpunsă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]