184 matches
-
Acasa > Versuri > Farmec > CÂNTEC SIMPLU... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 142 din 22 mai 2011 Toate Articolele Autorului Întru amintirea lui Ioan Buteanu, prefectul Zărandului... Duminică, 22 Mai 2011. Nu mă dau robit mâniei, Răzbunării nu mă-nchin, Vin din Munții Veșniciei, Din Ardealul meu eu vin. Am umblat cu tălpi rănite Peste șerpi și mărăcini Și-n Acasa mea, țin mine, Am fost slugă la străini! De am tras în jug, ca
CÂNTEC SIMPLU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344323_a_345652]
-
s-a prins luna . În plete, în gene, străluce-n iris . Și indiscretă se cațără nebuna . Pe crestele de gânduri, de vis . . Vălul ei auriu pe nesimțite alungă . Umbra aruncată de spăimoase neguri . Ne-nvăluie tandru, a ochilor tăi rugă . M-atinge, robit tăcerii tremuri. Scutul aprins treptat se îngustează . Straniu, împovărat de dorul luminii . Zâmbim când noaptea dansează . În jur legănând, albindu-ne crinii . . În aer e-o tainică șoaptă de greieri . Si fluturi perechi, în zbor nupțial . Îmbrățișându-i cu gândul
VRAJA NOPȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343421_a_344750]
-
icoane, temple sacre, muzică sacră, scrieri religioase, alte genuri de artă. Fiecare dorește să redea cât mai fidel, simțământul de iubire și credință față de Cel Atotputernic. Apariția unei Antologii de poezie religioasă, în vremuri de secetă spirituală, când cei mai mulți sunt robiți celor materiale, este mai mult decât necesară, este benefică și, mi-aș permite să spun, binecuvântată. Alcătuirea aceasta de poezie religioasă sau cu inserții religioase, este o mărturie concretă a unui mănunchi de autori, care-L iubesc pe Dumnezeu necondiționat
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
rază scundă Ce vrea a se-ntinde pe-un ocean lucios. Fugărim trecutul spre-a trăi prezentu' Apoi din prezent, voim viitor; N-am opri o clipă ștergând fruntea lentu' Căci la bătrânețe toate ne sunt dor. Suntem sclavii noștri, robiți doar de muncă Fără de-ncetare către un nimic, Suntem ochi de apă într-un mâl de luncă Și-ntr-o lume mare... praful cel mai mic! Referință Bibliografică: UNDE FUGIM... SPRE CE? / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UNDE FUGIM... SPRE CE? de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377543_a_378872]
-
o apă curgătoare, cânepă pusă-n vâltoare, lacrimă la supărare, îngerul cu suflet mare.... Sunt nisipul ce respiră, chipul oglindit pe miră murmurul lăsat de liră, perla scoicii ca safiră... Sunt țărână pe mormânt, o șuviță grea de vânt, trup robit peste pământ, icoană a unui sfânt... Tu, Luceafărul secret, ești credința în Profet, un arhanghel înțelept, ce-mi trimiți săgeți în piept... autor: Mariana Petrache Referință Bibliografică: EU SUNT / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI
EU SUNT de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378965_a_380294]
-
cu melancolie, ca o retrospectivă a timpului trecut, dar și spre viitor, întrebându-se retoric ce va face cu ce-a mai rămas din firul vieții: Dar universul sfânt nu are margini / Și-l ia la pieptul său pe binele robit: / Un biet moșneag în cârje, cu pas rănit de datini, / Urcându-l trist și trudnic pe stânca de granit. / Ce faci tu, azi, copile cu timpul ce-ai primit? Adesea, în stările de reverie, amintirile, o poartă spre țara natală
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
pământ și unde încă mai coboară. În mod normal, la țară, ... V. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctori, împăraților ajutător, purtătorule de biruință, mare mucenice GHEORGHE, roagă pe Hristos - Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre ! În Iconografia divină a Cerurilor, două Nume strălucesc prin simbolul Vitejiei lor absolute: IISUS HRISTOS-BIRUITORUL, Cel Care a
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
cinstea Numelui său s-au scris acatiste, cărți, imne, psalmi, poezii, legende, s-au realizat cele mai frumoase icoane, s-au ctitorit biserici și mărețe catedrale în întreaga lume ortodoxă. Fiind de ... Citește mai mult Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci folositor,neputincioșilor doctori, împăraților ajutător,purtătorule de biruință, mare mucenice GHEORGHE,roagă pe Hristos - Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre !În Iconografia divină a Cerurilor, două Nume strălucesc prin simbolul Vitejiei lor absolute: IISUS HRISTOS-BIRUITORUL, Cel Care a
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
pentru mine, fericirea este de Domnul să m-apropii, Un loc de adăpost să-mi fie, căci El m-a scos din fundul gropii, Vreau ca să povestesc lucrarea ce a făcut prin Duhul care, A dat celui înfrânt speranță, celui robit, eliberare, De cugeți la Cuvânt, prieten, de te încrezi în Slova sfântă, Vei dobândi înțelepciunea, ce înspre ceruri te avântă, Poate nu crezi, dar fericirea și pacea ce o cauți de-o vreme, N-o poți găsi aici pe Terra
CÂND VOM PĂŞI ÎN NEMURIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371307_a_372636]
-
PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului În vremuri ca acestea pe care le trăirește omenirea, pe care le trăim noi în ultimele decenii când cei mai mulți sunt robiți valorilor materiale, alergând după bani, gândindu-se doar la confortul corpului fizic (hrană, plăceri) majoritatea uită de firea noastră dumnezeiască, de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
nu dă roadă, Visând din carapacea-i un lăstar, Așa ne este viața, goală, fadă, Dacă uităm de Lege și de Har. Privim adesea plini de părtinire, Făr-să-mplinim Cuvântul bun și sfânt, Nu arătăm c-avem în noi iubire, Celor robiți, legați de-acest pământ. Ne iartă Doamne, fă-Ți în noi lucrarea, Ne curățește de tot ce-i pătat, Revarsă-Ți astăzi binecuvântarea Și fă din fiecare-un vas curat! Să fim smeriți și plini de îndurare, Să nu ne
NE IARTĂ DOAMNE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374933_a_376262]
-
îți trimite, dintr-un bătrân stejar Și-ți mai aduce iarăși un braț de crizanteme Și-și pune iarăși vinul să-ți cânte în pahar. Cu-ncredere s-o-ntâmpini, cu brațele deschise, Să-I mângâi fața tristă și sufletul robit Și dăruiește-i toate iubirile promise, Căci iată, toamna blândă la tine a sosit. Referință Bibliografică: TOAMNA CARE VA SOSI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
prin tine au trecut toate furtunile, toate rugăciunile, toate ocupațiile străine. Din pieptul tău au fost smulși cei care au apărat Templul și duși au fost în lanțuri la Roma. Tu ai fost și ai rămas coroana, pilda pentru cei robiți, pentru cei care au crezut și cred în cuvîntul Celui de Sus. Pășesc cu smerenie în casa ta și-mi opresc privirea să nu alung vreun suflet din cele care s-a jertfit pentru ca tu, Ierusalime, să fii cea mai
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
CERBII Ca-n vis plutesc prin ierburi de poiene Cu herbul coarnelor înveșmântate-n rouă, Ieșind în tainici nopți de sânziene, Mugindu-și doru-n raza lunii nouă. Stau florile-aplecate și-i ascultă, Cununi de tei le plouă pe grumaze; Hoinari robiți de luna cea ocultă - Li-s ochii plini de lacrimi și de raze... ----------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 24 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - POEME CU CERBI / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
Sunt ancoră a nebuniei tale ... Tu, răsfățata celor din Olimp, De ce adaugi crudu-ți anotimp La cimitirul meu de vieți banale? De ce te lasă Zeus, Afrodită, Să uiți pe veci ambrozie, nectar? Și să deprinzi un nou abecedar Ca zee pământeanului robită? Și ce te face să renunți la umblet? Fiorii năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra mângâiere A mâinilor înfiorându-ți trupul Și, nesătulă, vrei să-ți
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
Nicolae Anghel are, așadar, și meritul etic de a pleda pentru o calitate superioară a vieții personale și a celei comunitare. În plus, conține, în interstițiile sale, un discret filon metafizic: „Apoi, în amurg, însingurat și captiv aceleiași melancolice nemărginiri, robit aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curând de ordin metafizic, încât e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari” (231). Mai mult, prin anecdotică, atmosferă
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Departe de iubire și brațul cald de mamă, Robiți vor fi de oameni nemilostivi, haini Și vom privi cu jale cum neamul se destramă. Trezește-ne, Mărite, din somn și dezbinare, Căci lupii cei flămânzi pândesc să ne mănânce, Adună-ne din lume, nu-i vreme de-amânare, Unește
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
durerii! Din degete reci,răsfirate,umbrele-mi desfac Peste gânduri răzlețe și clipe ce încă mai bat, Pe umeri mi-e timpul, stăpân cu rece toiag: -Știi?secundele încă mai bat,tic-tac,tic-tac! Sub pași rătăciți prin omăt,stau genunchii robiți, Pământul inimii renăscând cu pomi înfloriți, Neîncetat curg,izvoarele uitării demult, Icoane nestinse,dorințe ce-și cer tribut. -Negustor fără chip,piatră de jad din zenit! Azi,zăpada din cer m-a cernit,lin fără timp, Răscumpărarea,mi-e primăvara
LA POARTA TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378756_a_380085]
-
punctul unic unde este posibilă creația cosmogonică ori literară (...). Asistăm la un proces treptat de depersonalizare: eroii nu sunt capabili de inițiative individuale, gesturile lor fiind comandate, inspirate“23. Conform clasificării lui Sorin Alexandrescu, există trei planuri temporale: al vilegiaturiștilor, „robiți clipei“, al Dorinei, trăind o „eternă reîntoarcere“ a evenimentelor, și al lui Andronic, atemporal, veșnic. Primul timp ar fi profan, celelalte două, forme ale sacrului. b) deschiderea într-un spațiu transcendent paradiziac) în: La umbra unui crin, care inițial fusese
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
să se apere printr-o irupție viscerală, tradusă adesea într-un cromatism strident. Opunându-se artificiozității optzeciste, A. poseda aproape toate elementele pentru a restaura poezia unei exasperări curate. SCRIERI: Ars longa, vita brevis, Iași, 1997; Invazia vidului, Iași, 1999; Robit eternității, pref. Liviu Leonte, Iași, 1999; Sfinxul, pref. Ioan Constantinescu, Iași, 2000; Fusese destul, postfață Corneliu Ștefanache, Iași, 2000; Pe valurile purgatoriului, Iași, 2001; Cu barca pe Styx, pref. Al. Călinescu, Const. Ciopraga și Al. Husar, Iași, 2001 ; Curcubeul gândului
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
oțărât trădează un egoism maladiv, cu monstruoase excrescențe. Detestându-și soțul, considerat un agresor, ea refuză cu oroare condiția maternității, care i-ar anihila personalitatea. Nici o „enigmă” în toanele acestei isterice, care, chiar dacă se supune unei operații de mutilare, rămâne robită simțurilor, „bestiei” ce, potrivit tezei autorului, sălășluiește în mai fiecare. Bineînțeles că până la urmă binele triumfă, umilind răul întruchipat de o ciudată. O temperamentală fără simț moral, înrudită oarecum cu antieroina din Bestia, se agită patetic în Dolorosa (premiera - în
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
a lui Mihai Cantacuzino, scrisori și documente cunoscute de eclesiarh. Mai importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-un stil mai limpede decât Zilot Românul. El descoperă dialectica fatalistă, vag orientală, bazată pe ciclicitatea faptelor istorice - idee iluministă, îmbinată cu moralismul din Eclesiarh. Spațiul
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
ei - și speranțele mele aleargă pe pașii umbrei fugitive. 8 2257 (O masă întinsă și coprinsă de boieri) [ȘTEFAN] Dragi boieri a noastră viață E ca noaptea cea cu ceață, Care, tristă, lungă, rece, Nesimțită fuge, trece, Pasul ei - vremei robit Și văzduhul ei - cernit, Pîn' se stinge-n drumul său, Vis al lumei umed, rău. Cupa-n spume mă-nsenină Cum revarsă luna plină Mândră mare de lumină Peste lume, peste șoapte, Peste stânci pierdute-n noapte. Astfel cupa ce-arde-n spume
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pintre darde, Prin ferestre el privește la orașul care arde, Căci din șapte părți deodată e Bizanțu-ntreg aprins Și din șapte laturi flacări pe cetate s-a întins. El vedea pe ienicerii cu turbane și [cu] suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți. Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușă, Grinzi cădeau arzând pe drumuri, și cădeau ferești și ușe Urlete de biruință și al chinurilor vaier Glas tremurător de clopot se amestecă prin aer, Trec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
darde, Prin- fereastră se văd flacări... e Bizanțul care arde, Pentru veacuri de-azi-nainte i-au căzutu[-i] și lui sorții... Și de-a lungul drumurilor în grămezi zac, negri, morții, Ienicerii și spahiii căpățîne duc în suliți, Iar mulțimea cea robită se-mpingea plângând pe uliți, Peste crucile-nclinate sună jalnic glasul cobii Și cu sutele deodată sunt mânați în urmă robii. Unii sunt legați cu brâie, și în lanțuri grele unii {EminescuOpVIII 206} Și cu mînile la spate cetluite tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]