135 matches
-
Mansart dar a și dat tonul barocului târziu francez în arhitectură. Domnia lui Louis al XIV-lea a fost martora unei reacții împotriva stilului oficial Louis XIV sub forma unei maniere mai delicate și mai intime cunoscută cu denumirea de Rococo. Cel care a pus bazele acestui stil a fost Nicolas Pineau, care a colaborat cu Hardouin-Mansart la interiorul din "Château de Marly". Elaborat în continuare de Pierre Le Pautre și Juste-Aurele Meissonier, stilul a culminat cu interioarele din "Petit Château
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
anul 2008, se preciza că nu mai era în funcțiune (dar din 2010 este in functiune). La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioada 1926-1935. Ca stil arhitectonic, sinagoga este un amestec de baroc și rococo. Edificiul are o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiț pe șipci și trestie. Fațada principală de pe latura de vest este încadrată de pilaștri adosați. La etaj se află ferestre mari arcuite în plin cintru. În interior se
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
demnitari din anturajul Wilhelminei și-au ridicat palate impozante în Bayreuth (Palais D'Adhemar, Palais Gontard, palatul de pe strada Richard Wagnerstr.2 etc). Stilul arhitectonic al clădirilor din epoca Wilhelminei a fost baroc (până la mijlocul secolului al XVIII-lea) și rococo (în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea). Între 1791-1806 intra în componență Regatului Prusia, între 1806-1810 stă sub stăpânire franceză (Napoleon Bonaparte a vizitat orașul), iar între 1810-1918 a aparținut Regatului Bavaria (după 1918, până în prezent, landului Bavaria
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
lucrare. Plasarea portretului în cadrul unui peisaj, a fost o altă modalitate a lui Friedrich Mieß de abordare a execuției unui portret. Această metodă a fost utilizată cu succes de artiștii secolului al XVIII-lea, metodă care-și are sorgintea în rococo-ul franțuzesc și în pictura engleză a epocii. În Transilvania, pentru prima oară a fost folosită de către Johann Martin Stock, ea fiind preluată și de către Franz Neuhauser. Folosind ideea panteistă răspândită la sfârșitul secolului al XIX-lea, a naturii atotcuprinzătoare
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
opulența, curbele ornamentale infinit încolăcite folosite cu obstinație, respectiv accentuarea cu precădere a artelor decorative și a designului interior, au creat un fel de tratare cu indulgență superioară a întregului curent în prima treime a secolului al XIX-lea, când rococo-ul atinsese apogeul său. Oricum, relativ repede, termenul de rococo s-a impus în lumea criticii de artă a anilor 1850, nemaifiind privit peiorativ, ca ceva vetust, ci, așa cum o merita, ca o întreagă perioadă artistică marcantă. Cele mai importante
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
cu precădere a artelor decorative și a designului interior, au creat un fel de tratare cu indulgență superioară a întregului curent în prima treime a secolului al XIX-lea, când rococo-ul atinsese apogeul său. Oricum, relativ repede, termenul de rococo s-a impus în lumea criticii de artă a anilor 1850, nemaifiind privit peiorativ, ca ceva vetust, ci, așa cum o merita, ca o întreagă perioadă artistică marcantă. Cele mai importante curente artistice ale secolului XIX sunt: Acest curent artistic evoluează
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
podea și eu stau îngenuncheată lângă ea, spunând povestea de față înainte să intre-n scenă paramedicii. Sari înapoi cu câteva zile, în camera de zi a unei case bogate din Vancouver, Columbia Britanică. Încăperea e îmbrăcată în dura dulceață rococo a lambriurilor de mahon incrustat, cu podea și plinte de marmură și-un șemineu de marmură c-un fel de bucle. În casele bogate în care locuiesc oameni bogați și bătrâni, totu-i așa cum te-ai aștepta să fie. Crinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
e o confuzie de planuri. Dar nu trebuie să-i facem pentru asta un proces lui Voltaire. Goethe, care avusese totuși în fața catedralei din Strasbourg, revelația artei medievale și sub influența iui Herder, se lepădase de fadul gust pseudoantichizant al rococoului franțuzesc (chiar scrisese în acest sens, în tinerețe, un mic pamflet foarte caustic: Götter, Helden und Wieland) scrie, în Italienische Reise, că la Napoli, într-un salon unde se vorbea de Divina Comedie, a spus (sau s-a reținut de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de a studia arhitecturile dorinței în imaginarul ospitalității. Spațiul primitor este aici și spațiul erotic și, într-un text de La Morlière, la arhitectură - un labirint de budoaruri - se adaugă mobilele și decorurile și totul inspiră la senzualitate. O estetică a rococoului, care cultivă jocul savant al asimetriilor, al efectelor bizare se întâlnește în texte libertine din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în jocul seducțiilor și artificiilor sale. Secolul al XVIII-lea a făcut din surpriză unul din resorturile esențiale ale unei estetici care se adresează sensibilității. Surpriza era primul moment al unei libertăți descoperite. Ea are un loc important în estetica rococo-ului, așa cum o definește J. Philippe Minguet. Minguet și R. Laufer fac din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Povestirile lui Voltaire dar și pe Sade pentru a găsi culorile acestei cruzimi particulare proprii anumitor povești. Lucrul scriitorului cu sursele sale dezvăluie tipul special de intertextualitate pus în acțiune. Când scrie Doamnei Brainne "Mica mea poveste (religioaso-poetică și medieval rococo) avansează puțin"350, el indică totodată locurile acțiunii și maniera distanțată care îi este proprie. Pentru a pregăti Legenda Sfântului Iulian cel Primitor, Flaubert a început prin a cerceta o amplă documentație: "Citesc cărți despe viața domestică în Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
J.-�B. Zimmermann pentru stucuri, pavilionul de la Amalienburg, minunat? �mbinare a celor dou? culturi. A doua comand? semnificativ?, re?edin?a prin?ului episcop de W�rtzburg (1720-1750), este datorat? lui B.�Neumann (1687-1753); boltirile sale complexe, sub-minate de decorul rococo debordant, desf??oar? spa?îi infinit de tulbur?toare. C�ț despre scara cea mare, ea este o f?r�m? de bravur? totodat? ostentativ? ?i ludic?. �n cadrul marilor comenzi, se rezerv? de-acum teatru-lui ?i bibliotecii un tratament
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu modelele baroce române. �n apropiere de Lisabona, M. V. de Oliveira con-struie?te micul palat de la Queluz (1747-1752), a c?rui fă?ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate. Anumite configura?îi baroce, de-abia sugerate de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus? Contrareformei. �ntr-adev?r, doi arhitec?i, distan-? ndu-se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu "condei de oțel", să joace șah, să danseze polca și să aibă pe biroul său cel puțin o duzină de "albumuri caricaturale și de cărți ilustrate"27. Această mentalitate este foarte semnificativă, reflectând marile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bernini a putut ține la Academia din Paris o prelegere în care și-a exprimat părerea că practica lui personală este absolut conformă cu cea a clasicilor, iar Daniel Adam Pöppeknasnn, arhitectul care a construit în Dresda clădirea tipică pentru rococo care este Zwinger-vul, a scris o întreagă lucrare pentru a demonstra concordanța strictă dintre creația lui și cele mai pure principii ale lui Vitruviu. *7 Poeții englezi "metafizici" nu dispuneau <nota> * Versiunea germană (p. 165) aduce aici următoarea completare : "Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
origine: angro < fr. en gros (vânzare ~), bucle < fr. bouclé (stofă ~), deux-pièces (costum ~), ecosez < fr. écossais (cămașă ~), escarpen < fr. escarpin (pantofi ~), farin < fr. farine (zahăr ~), merinos < fr. mérinos (lâna ~), natur < fr. nature (cartofi ~, omleta ~), pane < fr. pané (cașcaval ~, pește ~), rococo < fr. rococo (perioadă ~, stil ~), uni < fr. uni (material ~). Așa cum se poate observa, unele păstrează atât grafia, cât și modul de pronunțare din limba de origine (deux-pièces, rococo, uni), altele și-au adaptat grafia (bucle, ecosez, escarpen, farin, merinos, natur, pane) după modul
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
fr. mérinos (lâna ~), natur < fr. nature (cartofi ~, omleta ~), pane < fr. pané (cașcaval ~, pește ~), rococo < fr. rococo (perioadă ~, stil ~), uni < fr. uni (material ~). Așa cum se poate observa, unele păstrează atât grafia, cât și modul de pronunțare din limba de origine (deux-pièces, rococo, uni), altele și-au adaptat grafia (bucle, ecosez, escarpen, farin, merinos, natur, pane) după modul de pronunțare în limba etimonului. Din italiană, au intrat în aceeași clasa de adjective al dente < it al dente (felii ~), aperto < it. aperto (sunet ~), broccoli
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
con moto al lui Van Dyck". *18 179 În Germania acest mod de a stabili analogii între arte a generat o pletoră de scrieri despre omul gotic si despre spiritul baroc și a dus la folosirea în literatură a termenilor "rococo" si "Biedermeier", în domeniul artelor frumoase, succesiunea clar ordonată a stilurilor : gotic, renascentist, baroc, rococo, romantic, Biedermeier, realist, impresionist și expresionist, i-a impresionat pe istoricii literari și s-a impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în două grupuri principale care, în esență, prezintă opoziția dintre clasic și romantic : de o parte, stilurile gotic, baroc, romantic și expresionist : de altă parte, stilurile renascentist, neoclasic și realist. Stilurile rococo și Biedermeier pot fi interpretate ca variante târzii, decadente, înflorate ale stilurilor precedente, respectiv ale barocului si romanticului. Adesea paralelismele sunt foarte forțate ; și este ușor să găsești absurdități chiar și în scrierile celor mai renumiți cercetători care au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
apoi F. Aderca, eseist viu și temerar, polemizând, Încă de pe băncile liceului, cu directorul revistei și cu Duiliu Zamfirescu; apoi poe tul copil D. Iacobescu, trecut printre noi plăpând și sfios, braț la braț cu Muza-i deghizată capricios În rococo; și șt. Antim, economist de concepție burghezo-capitalistă. Buna Întovărășire, prietenie și conlucrare a conducerii Noii Reviste Române cu acești scriitori - Într-o vreme când evreii, rasă proscrisă, nu erau nici măcar cetățeni ai acestei țări și când N. Iorga și A.C.
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și „să meargă la nemți”. (G.E. Lessing, dramaturgul și teoreticianul, autorul, printre altele, al acelei Hamburgische Dramaturgie, i-a sfătuit, cu nici un secol înainte, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe tinerii vremii, să întoarcă spatele puternicei, ispititoarei influențe franceze, rococo-ului, și să-și ridice ochii spre „nordici”, spre englezi, cu care, spunea Lessing, „geniul” german se potrivește mai bine. Și astfel, școala tinerilor de geniu, numită și Sturm und Drang, și corifeii ei, printre care Goethe, Schiller - și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
atâtea călătorii imaginare în trecut și în viitor, precum și în zone miraculoase. Ultima lucrare a lui P., Curente literare românești și context european (1998), cercetează o preocupare permanentă a literaturii române: sincronizarea cu marile curente și idei europene. Clasicismul, barocul, rococoul, romantismul, realismul, naturalismul sunt recuperate cu oarecare întârziere în spațiul cultural românesc, procesul de sincronizare - susține criticul - înfăptuindu-se complet abia în secolul al XX-lea, în plină epocă interbelică. Pornind de la o perspectivă istorică, pe care, de altminteri, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
23. Leena Kirstinä24 aduce în discuție, pentru ilustrarea zorilor întunecați ai Iluminismului finlandez, prima antologie de versuri în limba finlandeză aparținând lui Gabriel Calamnius, publicată după moartea acestuia, în 1755. Mai târziu, sunt demni de subliniat doi poeți de stil rococo: Carl Michael Bellman, (1740-95), de naționalitate suedeză și contele Gustaf Filip Creutz (1731-85) născut pe tărâmuri finlandeze. Bellman scrie Epistolele lui Fredman 25 (și nu Epistolele lui Bellman, așa cum puțin neclar apare în cartea lui Kirstinä26) și ele sunt menite
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]