1,258 matches
-
vreme în casa fostului său student Marinescu, director al Liceului Matei Basarab. De-abia, după moarte, văduva sa a primit o pensie de merit. Dar din Școala sa monografică rămăsese nu numai o amintire, ci și un tezaur care a rodit. Zoltán Rostás - O istorie orală a Școlii sociologice de la București. Editura Printech, 2001.
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
al sălbaticei haite). Sau: Este o foarte mare întindere de zăpadă/ pe care umblă idolul zăpezii cu pași mari/ un stol de păsări funebre îi încununează/ capul cu ochi de copil/ o haită de lupi îl urmează credincioasă/ binecuvîntat pămîntul rodește sloiuri de gheață" (ibidem). O proslăvire ambiguă (întrucît ar putea avea ca obiect fie Providența, fie un bărbat iubit) traduce adesea această nevoie de prosternare admirativă ce anulează vidul afectiv: "chip de pămînt ești/ în noi dornici de tine/ în jurul
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
de atracție și țintă a boicotului declanșat de o ură irațională împinsă pînă la crimă - nu va dispare cînd eroina se hotărăște să abandoneze. Ciocolata își manifestă virtuțile secrete: dragostea infinită pentru semeni dăruită cu generozitate odată cu delicatesele fermecate va rodi înzecit. Unele personaje își vor găsi liniștea și iertarea în moarte, altele vor începe să trăiască cu adevărat. Pînă și protagonista - dezlegată de tainica îndatorire de a călători pentru a-și exercita harul - se va fixa întru iubire. Animați de
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
mai adevărat decât fecioară să nască pe Dumnezeu sub umbrirea Sfântului Duh, iar după naștere să rămână iarăși fecioară. Cu toate că fecioara rămâne neatinsă În integritate, ea totuși naște. Prin urmare, „creștinismul venerează nu simplu fecioria, ci fecioria care «naște», care rodește, pe Fecioara Mamă”<footnote Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Jertfă și răscumpărare, teză de doctorat În teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara Maria toată taina smereniei, acel maximum, acel total al Învrednicirii
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Înaintea icoanei Maicii Domnului și rugăciunea lui Iisus a intrat În inima mea și a Început să se rostească de la sine”<footnote Ibidem, p. 41 footnote>. Ieroschimonahul Daniil Tudor spunea despre Fecioara Maria că „...această Floare a neprihănirii care a rodit pe Dumnezeu În ramura lui Iesei nu este decât carne de rugăciune”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Editura “Christiana”, București, 2000, p. 224 footnote>. Același autor, În „Imnul acatist la Rugul Aprins”, scrie: „Cine este Aceasta, ca zorile de
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
că, deși cel dintâi nu făcuse nici o declarație de dragoste, femeia iubită deduce, după atâția ani, sentimentul puternic al bărbatului, al individului răzbunător, călăuzindu-se și după niște întâmplări care, la vremea dată, i se păruseră nesemnificative. Ura făcând să rodească târziu un fruct absurd și abominabil. * * * Vrabia-pui cu un fir de iarbă verde în cioc, stând pe ramura unui copăcel în plin soare... Ducea firul pentru a-și face cuib, probabil, dar firul fiind verde s-ar fi uscat și
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
și nu de cauză: "Să nu fii bărbat sau femeie,/ Nici bătrîn sau copil./ Să nu fii piatră sau arbore,/ Nici apă sau foc./ Să fii întreg - să fii întregul./ Tu și eu, lumină neîmpărțită/ Reinventînd zeul/ În stare să rodească singur" (Întregul). În acest cadru al existenței fărîmițate, singurul mod pozitiv de ființare e contemplația ce include recunoașterea unui Autor incognoscibil al tuturor celor date, reprezentînd însă, vai, un atentat la conștiința de creator a artistului: "Nici pomii galbeni, nici
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
îndeosebi, muzicienii au început să descopere lucrări și compozitori uitați; câțiva mari artiști ca celebra clavecinistă Wanda Landowska s-au pasionat pentru acest repertoriu impunându-l în sala de concert și pe disc. Prin anii '60 aceste inițiative punctuale au rodit, declanșând o adevărată maree de descoperiri: mai întâi un repertoriu uitat și instrumente puțin folosite, apoi preocuparea pentru citirea operelor cunoscute într-o manieră diferită radical de cea care se perpetuase din secolul trecut. Bach, dar și alți compozitori ai
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
țară în Uniunea Europeană, eforturi care au convins U.E. să includă România între candidatele la aderare și să pregătească bani mulți în acest scop, bani care în parte au și venit, în timpul "țapului", vor fi, aceste eforturi care au început să rodească, îngropate de un vot resentimentar și prost chitit. Cei care l-au crezut pe C.V. Tudor, că România e buricul Europei, dar că trebuie să vină el la putere pentru a dovedi acest lucru, vor avea prilejul să constate că
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
cea de pe pământ, Se schimbă ora firii din cuvinte, Tu nu uita, ceasornicul ce sunt, Să-i dai dar minutarele înainte... Să ne culcăm, iubito, mai devreme, O să ne fie noaptea prea puțină, În Cartea mea ne-scrisă de poeme Rodească bucurie din lumină! Veacul în care suntem amândoi, Măcar el în urmă să rămână, Sporească veșnicia dintre noi, Ea să ne fie singura stăpână. Vremelnicia mea nu mai contează, Se schimbă vremea, cea de pe pământ, Aș vrea să te întreb
SE SCHIMBĂ ORA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382687_a_384016]
-
albe flori de măr. Sigur că așa gătită, Cu culori împodobită, Voi fi cea mai mândră-n rochia Pusă-n ciuda Babei Dochia. Când cocorii m-or peți, Soarelui vor povesti, Iar căldura-i feciorească Fi-va-n mine să rodească, Ce s-o coace-apoi în vară, Pentru toamna-surioară. Iarnă, nu fii-ngrijorată ! Eu, așa îmbujorată, Mă voi descurca prin vreme ! Du-te, și nu te mai teme ! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Sfadă între surori
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
delectare, Ascultând și împlinind-o, primim binecuvântare, Legea și Profeții spune să-ți iubești aproapele Și vei fii precum copacul ce îl udă apele. Rădăcina ta hrănită de Izvorul Vieții Sfinte, Îți va da îndestulare...Peste veacuri, ca sorginte, Vei rodi. Fructul credinței este rod al ascultării, Stai pe calea strâmtă, Domnul, nu te va lăsa uitării! 18/05/12, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Binecuvântat e omul / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017
BINECUVÂNTAT E OMUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382808_a_384137]
-
a venit pe lume nepotul bunicilor din partea mamei: Tranquilina Iguarán Cortés și colonelul Nicolás Ricardo Márquez, în a căror casă plină de mister și-a petrecut primii zece ani de viață. Copilăria, bogată în trăiri și experiențe ce aveau să rodească prodigios într-o operă cu destin unic, i-a fost dominată de povești, mai cu seamă de legendele, credințele, superstițiile, întâmplările depănate de bunica și de slujitoarele indiene, și de amintirile din război ale bunicului, într-o sensibilă comuniune cu
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
Foarte substanțial, dincolo de câteva pânze, superb reproduse în carte, dincolo de revoluția pe care o declanșează în stilul lui Tonitza și de câteva, mult mai modeste, consemnări literare, nu este filonul artistic de la Balcic. Dar nu neapărat după roade („marea ce rodește/ În umbră și lumină, doar cu spume”, va scrie Ion Pillat) se cunoaște locul bun. E altceva, o lentoare orientală, topită de soare și de atotputernicia unei filosofii profunde, neschimbate, o zăbavă vindecătoare, o foșgăială bizantină înălțată, totuși, de o
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
spunea călugărul, scriitorul Nicolae Steinhardt. Cu toții am simțit bunătatea, acest sentiment nobil care înaltă spiritul uman și-l hrănește, după cum am putut simți că avem un sâmbure de răutate. Și ce-am făcut cu el? L-am lăsat acolo să rodească în suflet sau am căutat să-l anihilăm? Și cum se poate anihila decât făcând loc bunătății să pătrundă în suflet? Am ținut cont de aspectul practic al bunătății, vreun act filantropic, renunțând la ceea ce este al nostru - bani, bunuri
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
boboci florile-n glastre Și vom avea ve privi prin fereastra-nserării. Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele, Să mai facem poteci prin muții noștri frumoși, Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi chele, Să poată rodi glia, stropita cu seva bravilor noștri străbuni Luați-vă tot ce-ați furat, cu trâmbiți cu tot, si plecați! Vrem să trăim pe pământul țării noastre curați. THE DEȘIRE FOR MUSIC The deșire for music and its absence Leads you
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
subțiri,Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă,Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri...... XXI. ÎN AURIUL ASFINȚIT, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016. În auriul asfințit al frunzei Băjenia începe să rodească Și toamna rece ca sărutul Iudei Va face aripile morții iar să crească. Voi aștepta din nou, amar, ca vântul, c-un Recviem, să-i cearnă risipirea, în trupul său va suspina pământul și-n mine iar va sângera iubirea
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
de-atât rod bătrânele-mi livezi tocmai când soarta țese-n jur zăpezi și își ascute cu gând rău securea, când resemnat sfârșitul îl aștept înțelegând că n-am mers pe-un drum drept și că prea des am tot rodit aiurea. Gem de-atât rod pe care în zadar pe umeri obosiți de-o viață-îl car, că prea puțini sunt cei ce mi-l admiră și-mi cer din el o parte să le dau, când la răscrucea vieții singur
GEM DE-ATÂT ROD de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381825_a_383154]
-
mai suntem mânunchi de dileme împarte-mă în porții de postate poeme citește-mă în zori până seara mă uită nu te întoarce fugi de orice ispită lanul acela de maci înfloriți e o vagă tristețe a câmpiei de spice rodiți în dogorile verii când așteptatele ploi se opresc în vedenii când pașii tăi nu mai ajung unde au plecat când dorul nălucă te îmbracă în formă de mac mâna mea culegător de forme astrale îți mângâie franjurii vorbei și îți
BUNĂ DIMINEAŢA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384286_a_385615]
-
aseamănă anotimpurile pământului care se rotește în jurul soarelui, cu trăirile oamenilor, mici planete care gravitează în jurul lui Iisus Hristos, Soarele dreptății: „Pe măsură ce traiectoria vieții noastre se apropie de Iisus Hristos, în suflet este primăvară, este vară, toate virtuțile înfloresc și rodesc. Sufletul iradiază lumină și căldură din căldura primită de la Hristos. Dimpotrivă, dacă ne îndepărtăm de Iisus Hristos, în suflet vine iarna și frigul. Sufletul moare, iar omul nu poate face nimănui vreo bucurie, nici chiar lui însuși. Aceasta-i tragedia
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
Scăldate în lumina, Pictate cu azur. Am pus în fir, Iubire Si-aleasa gingășie, Iar palmele ce-nsira, Sunt palme de om bun. Am pus în stropii ploii, Durerea și nelimisti, Să curățească, gândul, De nori și vijelii. Pământul să rodească Curată armonie, Copaci înalți Și falnici, Cu frunțile în cer. Referință Bibliografica: Din lacrima / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate
DIN LACRIMA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380107_a_381436]
-
16 Aprilie 2016 Când stau cu gândul lângă tine, El singur niciodată nu-i, Simt inspirația cum vine Ca lumina pe Mormântul Lui! De mi se umple sufletul deodată Și se revarsă-n liniște șuvoi, Câtă pace binecuvântată Începe să rodească peste noi! Zidindu-te încet între cuvinte, Ele niciodată nu te dor-, Știi că te scriu și taci cuminte Cu ochii mistuiți de Dor... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Zidirea în cuvânt... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZIDIREA ÎN CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380161_a_381490]
-
stil revelator, așa cum numai marii scriitori sunt în stare să o facă. Un mare teolog și un strălucit scriitor, afirmat ca poet, eseist și memorialist, a fost Nichifor Crainic. În plus, calitatea sa de mentor literar al revistei Gândirea a rodit puternic în evoluția artei cuvântului în literatura și cultura noastră. Și Nae Ionescu a influențat discursul Domnului Profesor Mihail Diaconescu. În special capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei este semnificativ pentru modul și felul în care Domnul Mihail Diaconescu
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Ioan „Cuvântul s-a făcut trup“. Primele cuvinte scrise încărcate de credință și adevăr au apărut în Biblie. Scrise de jurnaliști în presa creștină trebuie să vizeze: cognitivul, eticul uneori și esteticul, ele trebuie să transmită un mesaj clar, să rodească în sufletul cititorului, altfel care le este rostul??? Servind, ca jurnalist, presa creștină, înseamnă a-ți face datoria față de neamul căruia îi aparții, a rezona, a te păstra în tonalitatea unui popor care frecventează Sfintele Liturghii, care înalță troițe (coloane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii urcând peste case, florile nerodind, apa fântânilor seci, vremea iubirilor arse... E tăcerea, ori tu, mirosind a ninsori îmbătrânind, îmbătrânind?... Bun rămas, eu mă duc să colind!... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Bun rămas / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]