247 matches
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului a început întâi ca un arpegiu cu vântul care tremură prin crengi dezvăluind cum frunze cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378603_a_379932]
-
Autorului Te mai strâng în brațe gânduri Rătăcinde prin destin Și te-așezi ca-n alte rânduri Lângă foi cu tenul fin... Pe biroul tinereții, Cu arome de santal, Anotimpurile vieții Freamătă-n al serii șal. Neuitate toamne-ți cheamă Rodnicia din idei, Dar trec brume, ca o teamă, Peste-mbătrânit condei. Din penița străduinței, Slovele cu pas mărunt Lasă-n albul năzuinței Un rondel cu braț cărunt... Referință Bibliografică: SEARA AMINTIRII / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965
SEARA AMINTIRII de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379837_a_381166]
-
-n astă făcătură - Evropa-i cu asalt luată de neomigratori arabi. Și-această cruciadă musulmană, organizată și dușmană cu tot ce stă sub semnul crucii (nici Roșa Cruce nu-i ferită!) are ca scop să cucerească în chip aparte Europa prin rodnicia femeiască, astfel ca-ntregul continent în timp s-ajungă califat și creștinismul tot mai firav în el să fie tolerat. Epilog Preacreștinesc Părinte, acuma c-ai luat cârmacilor gândirea, de-au burdușit Evropa cu-atâția musulmani fanatizați și inumani, aibi
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
califat și creștinismul tot mai firav în el să fie tolerat. Epilog Preacreștinesc Părinte, acuma c-ai luat cârmacilor gândirea, de-au burdușit Evropa cu-atâția musulmani fanatizați și inumani, aibi milă de noi cei mulți reducându-le fanatismul și rodnicia pântecului. Amin. BALADA ZEULUI AMOR De când mă știu am azvârlit săgeți de-amor la întâmplare spre zei și inimi omenești ce doruri vor îmbătătoare. Și ținta n-am greșit nicicând cu arcul meu de soartă-ntins - lumină și căldură viul
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
muchie de lumină unde numai sentimentele pure veșnicesc prin poezia din ele.... XIII. POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA ÎI, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016. POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA ÎI Mit, pentru poetul credinței tale, rodnicia inspirației harice este indiscutabil legată de cugetarea poetica a devotamentului sau față de realitatea afectiva pe care tu o trăiești. Așadar, gândirea să poetica îți păstrează imaginea în miezul tainic al ființei sale aflată într-un spațiu spiritual dominat de mitologia
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
sufletul său. Și dacă vei voi să-ți apleci privirea pe poezia lui și să faci din ea legea destinului sau artistic, va trebui să accepți imperativele spirituale ale ... Citește mai mult POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREAIIMit,pentru poetul credinței tale, rodnicia inspirației harice este indiscutabil legată de cugetarea poetica a devotamentului sau față de realitatea afectiva pe care tu o trăiești. Așadar, gândirea să poetica îți păstrează imaginea în miezul tainic al ființei sale aflată într-un spațiu spiritual dominat de mitologia
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
2014 Toate Articolele Autorului Toamna gândurilor mele cu tristețe și răcoare, du-mi în zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii
TOAMNA GÂNDURILOR MELE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373821_a_375150]
-
Autorului TOAMNA GÂNDURILOR MELE Toamna gândurilor mele cu tristețe și răcoare, du-mi în zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
și păcat greu. Să nu-ți trimiți în infern, suflet pentru timp etern! Comoară în altă lume îți vor fi faptele bune! Că nimic nu folosești din ce aduni, cât trăiești! Lumii lasă moștenire, mlădițe de viețuire! Că-n al rodniciei dar, stă al veșniciei har. Eu, ca pelerin prin vreme, las tradiții în poeme. Lume Nouă spre a ști, cum este, creștin să fii! Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Tradiții de Sărbători
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
pe o comoară a respirului Dintr-o dată, în mijlocul mirării Lângă șoaptă ierburilor Auzi cum cântă Pământul Sub pașii tăi Cerul plecat se întoarce acasă Padurile-si multiplică ecoul În explozie de bucurie Somnul trupului se tulbură Exaltând visul Până în vraja rodniciei În serile când tainic Reînfloresc salcâmii Și păsările sunt îndrăgostite! Referință Bibliografica: Când ești îndrăgostit / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 840, Anul III, 19 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CAND ESTI INDRAGOSTIT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345937_a_347266]
-
urechi , în oase Domnului Doamne Flori de măr! Cine sunt și cui rămân? Pământ, ape cer, lumini Nepieritoare Domnului Doamne! Cine străbate nepierdut, neînvins Vremea Cine-o răsucește? Cu mâinile împreunate Cine se apleaă să culeagă din Înalt Supliciul sau rodnicia pentru Noul An? El-călugărul, el-poetul El-profetul, visătorul Vizionarul, rugătorul Neistovit, smerit Cu brațele spre cer Neîncovoiat de chemarea țărânii Pulberii care-l dorește Fruct desfătării. El, la miezul nopții În puterea întunericului Înfruntă chipul nimicului Monoton. La miezonoptică Printre clarviziuni
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
în urmă. Poate și faptul că aceste pământuri se învecinau cu o largă zonă împădurită, care se întindea mult, până aproape de Galați, îi făcea pe oamenii noștri să creadă că și aici fusese nu demult pădure și pe seama ei atribuiau rodnicia solului. Fratele meu Ion, cel mai mare dintre băieții familiei, al treilea în ordinea nașterii celor opt copii care eram în viață, a primit și el două hectare de pământ din fosta moșie de „după deal”, a lui Dinopol. După
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
La rădăcina fiecăreia din ideile sale se gă¬sește o rană. Fie că și a consacrat viața științei, fie că și a în¬chinat o artei, și una, și alta îi amintesc de rana care a în¬sem¬nat începutul rodniciei. De toate acestea să fie oare de vină hormonii? La această întrebare doctorul Mircea Pavel Morariu a găsit un răspuns: „Întotdeauna m am întrebat care este codul cifrat hor¬mo¬nal care te pune pe jar și ți aprinde toate
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
colectiv al poporănilor folosind texte ale lui Mihail Sadoveanu, Aurel George Stino și Grigore Ilisei. De altfel, scriitorul Grigore Ilisei este cel ce ne invită la sărbătoarea cărților Arhimandritului, garantând prin semnătură intrarea, ieșirea și rămânerea în acest spațiu de rodnicie spirituală și materială. Acuarelele Constanței Rodica Dan și desenele lui Dan Hatmanu precum și fotografia artistică și inspirată slujesc cu mare forță sugestivă intenția și sentimentul autorului ce se înfioară și se mângâie de atâta frumusețe, completându-se cu aspecte culturale
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
frumoasă decât cuvintele prin care țara le fusese descrisă în mod profetic. După patruzeci de zile iscoadele s-au întors aducând cu ei din roadele țării. Mulțimea i-a înconjurat așteptând raportul lor, iscoadele au început să descrie frumusețea și rodnicia țării, spunând că este o țară unde curge lapte și miere. Entuziasmul creștea, dorința de a pune mâna pe țară era la intensitatea maximă. Dar zece dintre iscoade au început să spună că acolo sunt națiuni puternice și că acolo
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
rouă În foșnet de lumină să te îmbraci cu zori. Zidind iubirii vaste catedrale printre nori. Eu te aștept demult, în Valea trandafirilor S-aprindem ritualic, lumini împlinirilor. BINECUVÂNTAT NAUFRAGIU Cum semințele perpetuu zidesc veșnicia Sacrificate, topite-n lut lăstăresc rodnicia Tot astfel, sevă crudă ne colindă, ne hrănește Până ne umple de trăiri, ne înțelepțește Deodată, harpa secretă sigiliul a rupt Ca o geometrie vie, a echilibrului sfânt Cântece zămislitoare noi straie -mi țes Si mă trezesc ca într-o
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului a început întâi ca un arpegiu cu vântul care tremură prin crengi dezvăluind cum frunze cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377074_a_378403]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LA CULESUL VIILOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când natura freamătă în livadă și-n vie, viața e îmbelsugată de-a Toamnei rodnicie. Vine-o vreme când se-ntrec gospodarii satelor, în muncă și în cântec. La culesul viilor. Drumul la mustărie, cu dus-întors, repetat, din orice podgorie răsună de rod bogat. Soarele-și toarce raze în fire de mătase și își țese
LA CULESUL VIILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377900_a_379229]
-
o ofere tinerilor, copiilor, acest element vegetal păstrând un rol apotropaic, pentru cine îl avea, dar pentru ca acesta să nu își piardă din proprietățile benefice trebuia însă ținut ascuns . Deși în general această floare a fost utilizată pentru a citi rodnicia anului, noi credem că această planta Arum Alpinum- Rodul Pământului, care făcea parte din repertoriul mitologic al dacilor , dar și a altor popoare europene, într-o formă mult stilizată apare ca element decorativ și pe un ciupag din colecția de
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
la pungă ușor sau greu, ori flămând, ori ghiftuit, peste an vei fi mereu. De-o fi voios ori posac, primul musafir sosit, vesel, bogat sau sărac, asemeni lui ți-e sortit! 1 Ianuarie © Maria Filipoiu Predicții despre vreme și rodnicia pământului Interpretări mitice din fantezia lumii, pe-a timpului răscruce revin cu starea vremii. Cum e vremea-n prima zi, uscată ori ploioasă, se spune că-n an va fi la fel, capricioasă. Ziua de Sfânt' Vasile de e bogată
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
înverzire! Privesc Toamna cu Cer plângând peste visul de iubire, când dorul legănat de vânt, îl ferecă-n amintire! Privesc Toamna ce pătrunde cu viscoliri de vânturi reci în suflet, spre a-mi ascunde norocul cu speranțe seci! Privesc Toamna rodniciei din renașterea naturii, să-mi las gândul nostalgiei scris sub streașina pădurii! Privesc Toamna cum în ceață îmbrățișează văzduhul și întunecă speranță, moartea să-i răpească duhul! Privesc Toamna regăsirii, cu viața-n același destin, pe cărarea împlinirii, din Pământ
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam de geamul luminat, de lampa așezată special în cadrul ferestrei, și cântam: Lămâiță portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica Domnului ne-ajută La
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
cere o clipă de a mai participa la „carnavalul cetății” prin cuvintele ei, prin poezia ei, ca o ultimă închinăciune, ca „zeiță a frumuseții și a sacrificiului”. Se simte un oarecare pesimism, deoarece poeta își simte „trupul uscat de atâta rodnicie”, dar n-ar fi cazul, căci viața triumfă totdeauna, din trupul uscat ivindu-se lăstari puternici, în stare să supraviețuiască și să rodească la rândul lor. De altfel, însăși poeta revine și speră într-un nou timp din care va
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
Manet?; dar primul insurgent Monet, titularul curentului? 5. Cézanne, rigurosul tandru; dar "diletantul" Gauguin?; dar Lautrec?; dar Matisse? 6. Picasso, demonul deconstrucției moderne; dar, de ce nu? mai puțin celebrul Villon? 7. Klee, pseudonaivul savant; dar Utrillo? 8. Arp, abstractul speculînd rodnicia hazardului; dar Mondrian? 9. Modigliani, candidul pervers al lascivelor nuduri. 10. Pollock, suprarealistul gestual, precursorul postmodernismului. Ați observat, mirați poate, absența "diletantului" Van Gogh. Nu întîmplător: puseu psihanalizabil oricum, dacă mi-l atașez "diletantismului" personal, mereu atent să iasă de sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am mai afirmat - de capitalul de recunoștință cuvenit din partea semenilor, pe măsura propriilor investiții făcute de-a lungul anilor. Altminteri, nici n-a pretins și nici nu s-a așteptat vreodată la asemenea gesturi, mulțumindu-se, când era cazul, cu rodnicia altruismului său. Când a renunțat, în favoarea unui mai tânăr coleg de breaslă, să facă parte din delegația istoricilor ieșeni trimisă (în cadrul schimburilor interacademice) la Freiburg, pentru a participa și la lucrările Congresului Internațional de Științe Istorice organizat la Stuttgart (1985
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]