6,128 matches
-
bunic) și se căsătorește cu acesta. Renunță la nume, la limba maternă și la trecutul său, considerând că și-a câștigat o nouă identitate, una interculturală. În 2004 primește un e-mail de la un necunoscut și constată că n-a uitat româna, că nu s-a izolat de numele Ana-Cristina și că trecutul pe care-l crezuse scos din viața sa are rădăcini profunde. Se înapoiază în România pentru a-l găsi pe necunoscut (care scrie un roman „Relatare despre moartea mea
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
și în șoaptă, mi-a zis: Știi măcar ce să copii și de unde? ...A căzut cerul pe mine, căci eu eram „elev la seral” pe-atunci, nu copil „la zi”. Dar profesorul continuă: Nu te mai chinui: scoate Cartea de Română pe bancă! Vă rog să scoateți toți Manualele pe bancă și să copiați fiecare de unde știți că trebuie. Aveam subiecte unice. Din acel moment orele noastre de Limbă și Literatură Română s-au transformat în adevărate „cenacluri”. Nu mai aveam
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
și alte lucruri despre el, mai „bărbătești”, cum ar fi „de ce a lăsat el așa brusc studiile din Germania?” Nu voi dezbate acest subiect, căci le-aș lua pâinea jurnaliștilor de la gură, și nu am astfel de scopuri... Orele de Română ale anului ce trecuse, discuții libere și temele acelea „noi”, ...cenzurate, toate la un loc, adunau în noi mari regrete în anul următor când ne-am trezit fără el, mai ales că diriginta săraca, ne-a rugat frumos să fim
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
de către românii cel puțin ai ultimului veac (.încă de la junimiști, ba chiar de la Dumitru al lui Cantemir, din veacul al XVIII-lea, se vedeau mijind dorințele de afirmare biruitoare, a Cugetului Valah, în „concertul” duhurilor expresive europene!): Antologia (bilingvă: în română și în engleză) scriitorilor români contemporani, din întreaga lume/ Contemporary Worldwide Romanian Writers - Anthology. Este vorba de o operă de pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase ale culturii române (și anume, acela de a-i uni
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
noapte. Această vizită la Condurache îi apăruse în minte și nu i-a mai dat pace de cum începuse să-și facă efectul alcoolul consumat în apartamentul Simonei. Ce ocazie mai bună putea să găsească să se răzbune pe profesoara de română, decât să se culce cu iubitul ei? Băuse câteva păhăruțe în plus tocmai pentru a-și face curaj să-și ducă la îndeplinire gândul său nebun de a oferi unui bărbat adevărat, fecioria sa. Simțise că venise timpul s-o
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
se oprește la ele ci, din nou tot atât de documentat, ne prezintă continuitatea revizionismului unguresc, prin orice mijloace, în problema Transilvaniei până în zilele de astăzi. Citiți, meditați, considerați. Fiind vorba de date istorice, documente istorice, puse la dispoziția cititorilor de limbă româna, voi păstra subtitlurile capitolelor folosite de autor, subliniind doar esențialul lor, dar îmi permit să adaug idei și comentarii personale, critic și analitic. Prima campanie transilvaneană 1918-1919(paginile 76 - 86) La început , autorul face o scurtă biografie a evreului ardelean
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
jetoanele cu cap de pisică pe care să se noteze diferiți termeni, ce urmează a fi explicați pe parcursul orei. Consider că ludicul trebuie să abunde predarea- învățarea, căci numai prin joc se poate domestici furtuna ideologică din mintea fragedă. Deseno- româna, astfel va naște o constantă motivație , potențând dezvoltarea gândirii critice și a mecanismelor plástico-literare. Desenând și scriind concomitent, reflectând în grupuri eterogene, poți afirma că te înalți încet, dar sigur spre captarea undelor armoniei universale. O senzație livrescă ingurgitată comprehensibil
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
firești și admiterea cuplului în familia și societatea indiană. Niciunde nu am gasit atât de viguros redata cea mai mare minune a lumii pământene: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtășite și destrămarea ei, precum am descoperit în aceste două române ce au făcut înconjurul pământului. Poate și pentru că ele tratează aceleași fapte în viziunea a doi scriitori care au fost, în același timp, protagoniștii lor. Și nu am avut o asemenea experiență, chiar dacă în literatura universală se mai întâlnesc, spun
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1472579741.html [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > LIMBA ROMÂNĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului LIMBA ROMÂNA În haosul lumii de astăzi limba română a devenit o târfă pe care o tăvălește fiecare cum vrea. Noi, românii, nu am avut catedrale sau castele împărătești ca statele din Vest, catedrala noastră, un fel de catedrală a neamului, a
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
Mexic, Columbia, Canada, S.U.A., Anglia și ... România. Când mă prezint că-s din România ghidul Filander zice că-n 30 de ani n-a avut nici un turist român! Mă-ntreabă ghidul de unde știu spaniolă? Îi spun că se-aseamănă cu româna, limba mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-lumea-unui-paradoxist-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
din România ghidul Filander zice că-n 30 de ani n-a avut nici un turist român! Mă-ntreabă ghidul de unde știu spaniolă? Îi spun că se-aseamănă cu româna, limba mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum ne jucam noi copiii la Bălcești, și trăgeam cu ele în ciori
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-lumea-unui-paradoxist-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
Scriitorul Al. Florin Tene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a 15 ani de trudă acest act colosal. Prin gestul său dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, „că o ladă de zestre” a românilor în contextul globalizării. În continuare dl. Al. Florin Tene dă citire a două poeme, creație proprie, cu mesaj religios „Contemporan
VECHIUL TESTAMENT (Adaptare în versuri) by http://uzp.org.ro/vechiul-testament-adaptare-in-versuri/ [Corola-blog/BlogPost/92697_a_93989]
-
luaseră neveste canadience, doar Titi Filip se orientase spre frumoasa lui grecoaică. Eugen Ștefănescu se căsătorise cu o sârboaică, originară din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o voce frumoasă și cânta în corul unei biserici din Montreal” - își amintește nea Mitică. Cu o atracție deosebită spre strălucirea banului, Zâna - pentru că așa se numește doamna Ștefănescu -, dorea ca Eugen să facă mulți bani, se agita, se
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Ohel Shem, fiindcă am primit normă întreagă la liceul „Kugel" din orașul Holon în care locuiam (și mai locuiesc), am păstrat pe ici pe colo legătura telefonică cu dr. Campus. Am apelat la el când am tradus din ebraică în română un eseu despre tatăl meu, rugându-l să-mi aprecieze traducerea și să-mi sugereze eventuale schimbări sau ameliorări. Și a făcut-o cu plăcere. L-am și vizitat odată, poate chiar cu ocazia acestei traduceri. L-am invitat în
ÎN AMINTIREA LUI IOSEF EUGEN CAMPUS de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1435757660.html [Corola-blog/BlogPost/369769_a_371098]
-
în limba germană, conținând, între altele, felurite basme, povești, istorioare ori simple anecdote. Pentru că fiica mea nu ajunsese încă să studieze la școală limbi străine, trebuia să-mi fac timp și să-i citesc, traducând pe loc din germană în română, toate aceste minunate narațiuni, unele cunoscute deja de mine, altele nu. Așa mi s-a insinuat în cuget ideea să aștern pe hârtie aceste traduceri și să le ofer spre publicare unei edituri interesate de literatura pentru copii. Deși am
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_neobisnuitei_calatorii.html [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
Roni Căciularu a desfășurat o amplă campanie de cultivare a limbii și culturii românești, organizând numeroase manifestări culturale și politice cu sute si mii de evrei originari din România. Și-a continuat, cu succes, activitatea publicistică, în presa de limbă româna din Israel, mai ales la ziarul central de limba română „Viața Noastră”, dar si la presa băcăuană („Deșteptarea”, „Ziarul de Bacău”, „Observator”, „Informația Bacăului”), păstrând legături amicale cu țara de origine, cu orașul natal, precum si cu foștii colegi și prieteni
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
de plante. La 81 de ani, arată ca la 50, pentru că, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tinereții... România este pe primele locuri în lume la... exportul de inteligență. De exemplu, la "Microsoft", a doua limbă vorbită este româna, iar la NASA mulți dintre specialiștii de prim rang sunt tot români... Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite săli de gimnastică din SUA (Manhattan - New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
chiar dealeri. - Domnule Condurache, vă dați seama că nu mă pot afișa cu dumneavoastră într-un local public. Ce s-ar spune despre noi? Cred că sunteți conștient de faptul că vă aflați sub supravegherea continuă a colegei noastre de română, domnișoara Finic, care vă place evident, la care să mai adaug și statutul dumneavoastră de bărbat divorțat... - Mă flatați, doamna Zbihli. Nu știam. - Cum așa? Asta-i bună! Știe toată școala și dumneavoastră nu știți?! - Doamnă, eu sunt un bărbat
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_stan_virgil_1367506685.html [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
pendule din acelea care aveau tamburi muzicali. De ce erau ascunse în podul grajdului și de ce erau așa multe aveam să aflăm de la domnul Bacalu. Noi descoperind pendulele am început să le învârtim tamburii să cânte. Melodia era însă Deșteaptă-te române. Astfel că într-o zi melodia s-a auzit prin curte și domnul Bacalu a venit la noi în pod. Era foarte agitat și ne-a spus să nu mai umblăm acolo. În orice caz bombănea ceva în limba vechilor
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baiat_la_sifonaria_lui_bacalu_mihai_leonte_1339559267.html [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
simțeau românce. Urmila Rani Trika este traducătoarea în sanscrită a Luceafărului eminescian, în prezența noastră. Alexandra-Maria, fiica noastră, elevă la Shanti Niketan School (unde au învățat și fiii Indirei Gandhi, aduși de pandit Nehru) a întrecut orice propagandă imaginabilă a românei, în felul ei de leader. E.Ț.: Aveți fericirea de-a avea alături un redutabil partener: intelectualul și poetul George Anca. Cum v-ați cunoscut? R.A.: Eram în vacanță în Bucegi, la Pârâul Rece, ieșisem la o cafea și o
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1488094983.html [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
fiu ca tine cu gândul doar la lecții ! .. . Phui!... mi-e silă la mate... mâine la geometrie sunt bâtă, de aia nici nu vin la școală. - Viorica: - Cea mai tristă zi pentru mine este aceea zi în care nu am româna. Doar la ora de literatură sunt fericită - Herberh: - iar eu sunt fericit când nu am româna. Hai, fizică, chimie, mate, astea da, materii serioase. - Lăcrămioara : - Hai, lăsați-o naibii de școală că nu am chef în seara asta! - Mariana: - A
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
geometrie sunt bâtă, de aia nici nu vin la școală. - Viorica: - Cea mai tristă zi pentru mine este aceea zi în care nu am româna. Doar la ora de literatură sunt fericită - Herberh: - iar eu sunt fericit când nu am româna. Hai, fizică, chimie, mate, astea da, materii serioase. - Lăcrămioara : - Hai, lăsați-o naibii de școală că nu am chef în seara asta! - Mariana: - A vorbit tocilara ! ( Lăcrămioara se uită supărată la ea ) - Viorica: - - Priviți luna, ne zâmbește ! -Herberth: - Iar cu
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
rău sîntem percepuți noi românii, în afară. A cui e vina? Vina este a noastră. Avem niște trimiși diplomatici trimiși în afară care nu-și fac datoria. Nu fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru ca se ști că româna e o limbă de origine latină. Eu am întîlnit o profesoară de franceză, care absolvise la Sorbona și care nu știa că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sînt cele 10 limbi romanice
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
nu-și fac datoria. Nu fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru ca se ști că româna e o limbă de origine latină. Eu am întîlnit o profesoară de franceză, care absolvise la Sorbona și care nu știa că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sînt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învățase. S-a mirat: „Da, dar e atît de înrudită cu slava!" - „Știți cît e de înrudită cu
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]