521,664 matches
-
murit de timpuriu. Ceilalți s-au îngrijit însă de bunăstarea lui postumă, făcând o reuniune Monty Python în cadrul căreia i-au turnat ceai în urnă. John Cleese a scris un alt serial de succes pentru BBC, aflat la dispoziția cinefililor români, Fawlty Towers, Michael Palin a scris o carte, Terry Jones, cărți pentru copii, plus e "gazdă" de documentare, iar Eric Idle a ajuns pe la Hollywood. Dar înainte de toate acestea, a fost Monty Python, un grup format din cinci britanici educați
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
bunul meu prieten Haralampy, va trebui să ajungem acolo încât materia noastră cenușie să aibă culoarea și consistența rumegușului de brad... În acest sens și scop, Vacanța Mare, cu ajutorul televiziunii amintite, a avut și are un rol inestimabil asupra telespectatorului român. Profundă analiză - nu-i așa ? Dar, în general, nu sunt de acord cu Dvs. Mai reveniți, după ce vedeți filmul care, declară protagonistul Mugur Mihăescu, ,nu mai este vorba despre o comedie cu un puternic accent românesc și cu un puternic
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
nu mai este vorba despre o comedie cu un puternic accent românesc și cu un puternic comic de limbaj. - ,Puternic comic de limbaj"?, țipă Haralampy. Deci asta era... Ai văzut? CĂRȚI NOI ANUNȚATE LA TV, RUBRICA ,SPORT " Dumitru Dragomir, parlamentar român: Matolirea la români, prefață, comentarii și adaptare pentru televiziune Gigi Becali. Mona Muscă, parlamentar european: Iată de ce am demisionat din funcția de ministru... Cuvânt după, de C.P. Tăriceanu. Emil Boc, Primar Cluj-Napoca: Viață de navetist; vol. I. Cu o prefață
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
pentru consemnarea propriilor experiențe interioare și exterioare. Așa s-a născut primul ei volum de însemnări din emigrație, care a fost imediat un bestseller, urmat anul acesta de cel de-al doilea, Postscriptum. însemnări 1997-2002, apărut la Editura Institutului Cultural Român din București. în acest nou volum, poate mai mult decât în cel precedent, Vera Călin, autoarea, intelectuală hrănită la cultura europeană ne apare - și își apare - ca o mare neadaptată la modul de viață american și civilizația secolului XXI, inadaptare
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
să uite acest lucru și acele vremuri. În sfîrșit, merită subliniată participarea sufletească a autoarei la problematica și suferințele de zi cu zi ale Israelului și cetățenilor săi, analizate lucid și afectiv în același timp; de asemenea, paginile dedicate alialei române și activităților sale literar-artistice, inclusiv aceea a unor publicații de prestigiu precum ,Minimum".
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
nicăieri. Cu cît timpul se accelerează, distanța se dilată înspăimîntător - ce era înainte un secol a devenit un mileniu. Inaccesibilitatea unui anumit tip de retorică nu se datorează numai unor incompatibilități de programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce pun forma la zid, de ce grația, eleganța, surdina au devenit păpuși împăiate și lumea e o latrină plină cu vomă, scîrnă și spermă și strigă peste tot: asta
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
de 35 de ani, cărțile sale au fost distinse cu importante premii literare, iar cronicarii i-au fost mai totdeauna favorabili, este limpede că prozatorul nu a reușit încă să-și ocupe locul pe care îl merită în tabloul literaturii române de azi. Atunci cînd se vorbește despre starea actuală a prozei românești sau se fac diferite sinteze ori clasamente de sfîrșit de an, cărțile lui Gheorghe Schwartz sînt, cu regularitate, uitate. Paradoxul este cu atît mai mare cu cît aceleași
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
noștri cei mai dotați? Nu cred că simplul fapt că scriitorul locuiește în provincie poate fi o justificare convingătoare a acestor repetate omisiuni. O posibilă explicație ceva mai plauzibilă a absenței lui Gheorghe Schwartz din poza de grup a prozatorilor români de azi ar fi cea întemeiată pe caracterul mai puțin convențional al romanelor sale. În ultimii ani, prozatorul și-a focalizat energiile literare în realizarea unui foarte ambițios proiect romanesc, Cei o sută. Acesta se dorește a fi o istorie
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
în genere neglijată, din motive statistice și ideologice: considerîndu-se probabil că interesații din afară sînt în număr nesemnificativ, iar cei din interior (minoritățile) trebuie să se descurce singuri, prin simplă adaptare la mediu. O abordare contrastivă orientată spre utilizarea limbii române ar servi totuși și descrierii generale a acesteia. Într-o astfel de abordare, devin evidente multe lucruri imposibil de dedus din dicționare sau din gramaticile curente; de pildă, faptul că verbele afective esențiale, extreme - a iubi și a urî - nu
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
de stări, procese, acțiuni - iubește viața, adevărul, cititul, mersul pe jos etc. - sau atunci cînd e posibilă o anume personificare, o implicită asimilare a entității în cauză cu o țintă a afectelor și nu cu un produs de consum: în română e mult mai firesc să se spună ,Iubesc marea" decît ,Iubesc prăjitura cu mere". Pentru verbul a urî, distincția nu mai este atît de netă: pot fi urîte deopotrivă persoane, obiecte personificate, sau obiecte prezentate ca atare, în materialitatea lor
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
sau obiecte prezentate ca atare, în materialitatea lor. Și mai nefirească în româna actuală este construcția lui a iubi cu un al doilea verb, la conjunctiv sau la infinitiv: iubește să doarmă, iubește a dormi. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, coordonat de Sextil Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte după fr. aimer ŕ)". Exemplele cele mai vechi nu conțin însă nici verbe la conjunctiv
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
urăsc să trișez la jocuri" (gamecraft.ro); ,urăsc să îmi pierd timpul (...) și la fel de mult urăsc să mi se spună ce să fac" (scenario.ro) etc. În mod surprinzător, construcția cu verb la conjunctiv nu este ilustrată în Dicționarul limbii române (Litera U), în care există doar un subsens în care complementul desemnează obiecte inanimate, mai ales abstracte: a urî trufia, lumea, fabulele, mîndria, scrisorile etc. Desigur, analogia contribuie la întărirea poziției în limbă a unei forme sau construcții: normalitatea îmbinării
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
p. 19). Structura studiului evidențiază organizarea judicioasă a obiectivelor, a observațiilor și a ideilor în trei secțiuni: o morfologie generală, o tipologie paradigmatică, exemplificată de William Blake, și, în al treilea rând, ca aplicație, o tipologie derivată, decelată în literatura română în patru variante distincte, grupate câte două: o diadă a vizionarismului primar, cu tipul mitic eminescian și tipul religios arghezian, și o diadă a vizionarismului secundar, cu tipul barochizant Macedonski și tipul social Octavian Goga (mai multe disocieri la p.
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
High și alții), Primary Troule: An Anthology of Contemporary American Poetry (cu Leonard Schwartz și Joseph Donahue), The World in Time and Space: Towards a History of Innovative Poetry in Our Time (cu Joseph Donahue), Contemporary American Poetry (în limba română, cu Leonard Schwartz) Editor: Cummington Poems: Postmodern Poetry, Stuart Merrill: Selected Works, Decadents, Symbolists and Aesthetes in America, Poetry and Poetics in a New Millennium. Luminița Voina-Răuț - Domnule Edward Foster, sunteți editor, poet, eseist, critic și profesor universitar în America
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
dar ați trăit mult timp și în Europa. Sunteți pentru prima oară invitat al Festivalului Zile și nopți de literatură de la Neptun? Edward Foster - Sunt pentru prima oară în România, dar de mulți ani am o relație specială cu Ambasada Română de la New York, iar pe Carmen Firan o cunosc foarte bine. LVR - Am înțeles că editura pe care ați fondat-o, Talisman, a publicat o antologie de poezie rusească. Ulterior s-au editat și alte antologii, de poeți turci și greci
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
Rodica Bin România literară a publicat în premieră absolută cîteva din poemele colaje ale Hertei Müller, ,croite" direct în limba română, extrase din volumul Este sau nu este Ion, realizat de editura Polirom unde a apărut în traducerea lui Al.Șahighian și culegerea de eseuri Regele se înclină și ucide. Prezența autoarei în România cu acel prilej a fost intens mediatizată
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
și pe care mulți au resimțit-o încă la lectura scrierilor în proză: cea a poetei Herta Müller. La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de a o auzi pe autoare recitîndu-și la Centrul Cultural German din Timișoara, în română, cîteva din cele peste 80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion. Timbrul inconfundabil al vocii, deturnarea inflexiunilor grave prin imprevizibilele nuanțe ludice, ritmarea sonoră a poemelor, cu totul diferită de ,croiala" lecturii vizuale, lineare, a
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
al doilea volum de poeme colaj ale Hertei Müller. Primul se intitula In Haarknoten wohnt eine Dame . El a făcut deja obiectul unui experiment unic de ,translație": Herta Müller și Nora Iuga au lucrat împreună la transpunerea poemelor în limba română. Nu este exclus ca atunci să i se fi trezit autoarei pofta de a face direct în română aceste poeme colaj... Din păcate tipărirea ,doamnei care locuiește în coc" este încă neîmplinită, din regretabile și încurcate neînțelegeri. Am însoțit-o
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
Ion. În cronologia , realizării" acestui volum figurează ca o foarte discretă notă de subsol și dialogul pe care l-am avut cu Herta Müller la Timișoara, după seara în care o auzisem pentru prima dată citindu-și poemele în limba română. Am început prin a o întreba pe autoarea ale cărei cărți sunt traduse în peste 20 de limbi,cum ,simte" cartea ei de eseuri ,Regele se înclină și ucide, , în românește... H.M: Nu știu dacă o , simt" dar știu
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
a o întreba pe autoarea ale cărei cărți sunt traduse în peste 20 de limbi,cum ,simte" cartea ei de eseuri ,Regele se înclină și ucide, , în românește... H.M: Nu știu dacă o , simt" dar știu destul de bine limba română pentru ca să pot să-mi dau seama cum este tradusă o chestie sau alta; de multe ori cînd m-am uitat în text - româna mea cred că nu ajunge - nu am putut să-mi dau seama cum se poate rezolva o
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
rezolvat Șahighian și am constatat că au fost soluționate extraordinar de bine! De multe ori trebuia să și inventeze alte exemple, să schimbe lucrurile în așa fel încît să mențină ideea dar și să se potrivească toate cu structura limbii române. I-a reușit totul, pînă și ritmul ... și, am avut impresia, pînă și amănuntele psihice. A știut pînă la ultimul milimetru în ce direcție merge originalul... am fost foarte, foarte surprinsă. Nu am văzut cum s-au petrecut lucrurile în
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
să facă o traducere bună. Dar cred că nu strică dacă cineva are cunoștințe biografice despre textul cu care lucrează. R.B.: Să ne oprim asupra poemelor colaj - pe care le-ați făcut și în germană și acum iată, și în română.Cum funcționează mecanismul elaborării lor în cele două limbi? H.M: Funcționează așa cum funcționează mecanismul scrisului. Diferența este următoarea: cuvintele sunt tăiate din reviste și ele ,există" ca material, nu vin ,din cap" ci le am în fața ochilor. Dar pînă
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
la un moment dat interesante, dar rămase pe dinafară pe parcurs, cuvinte cu care textul nici nu mai vrea să aibă de-a face și care pînă la urmă sunt toate, în jurul meu. Dar metoda de scris este aceeași. In română pot să fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
textul nici nu mai vrea să aibă de-a face și care pînă la urmă sunt toate, în jurul meu. Dar metoda de scris este aceeași. In română pot să fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu n-aș putea să scriu în limba română dar, cu cuvintele ,de-a gata
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu n-aș putea să scriu în limba română dar, cu cuvintele ,de-a gata", merge... R.B.: Ați reușit de minune, a fost pentru toți o mare surpriză . Acest joc literar în care textul ,își face uneori de cap" o ,ia razna" înseamnă și o relaxare literară sau dimpotrivă
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]