65,705 matches
-
codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică!), românul de-acum, deci, înțelege să scoată bani chiar și din piatră seacă, fără să-i pese de morală, legi, semeni, ori de ce va urma. Așa că, pretutindeni în România pădurile sunt măcelărite, căci pretutindeni gaterele făr' de număr lucrează zi și
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
președintele țării este câinele iar primul ministru pisica. Poate fi și viceversa. Oricum se comportă ca aceste animale, nici măcar îmblânzite. Precum circul cu injurii dintre ei tot așa este deliberat menținută ura, îndârjirea intre avuți și săraci, între țigani și români sau între vorbitorii de maghiară și cei cu dialect moldovean sau valah. Țară așa zis unitară ruptă de cultura regională. Este ore cultura chiar un mijloc de îndârjire sau un pretins pretext? Cultura, de fapt nu mai există demult. Cutumele
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând din anul 1959, a consacrat câte un articol datării fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
scrierii moldave, cercetarea ulterioară va trebui să descopere scrierea copiștilor anteriori. Și tocmai de aceea constata cu amărăciune Sorin Ullea că bulgarii au scos o ediție de lux, tipărită în străinătate, a Tetraevanghelului lui Ivan Alexandru din 1356 iar noi românii n-am fost în stare să avem o astfel de reproducere a atât de importantului Tetraevanghel al lui Uric!! Ne facem singuri rău, nu ne preocupă să fie cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
de inferioritate, de biată țară răsăriteană aflată în calea răutăților și mulțumită să-și apere ce? Prosperitatea materială și dezvoltarea spirituală? Nu. Să-și apere sărăcia și nevoile și neamul. Așadar: o mentalitate fatalistă ce nu i-a împins pe românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
nu i-a împins pe românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
întregul, nu dispunem de „analize de sinteză”, idee reluată mai precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista Claudia Tița: „La ora actuală, care credeți că ar fi prioritățile noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în această direcție: ne trebuie o sinteză în care să apărem și noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
RAFET, Rm. Sărat, 2013 Lacrima cu multe c(k)arate, poezii, mai 2014, Editura Inspirescu, locul II la concursul de poezie al grupului facebook - Cervantes (publicare gratuită). În antologie: Cu epigrama la asalt - epigrame - 1998 Pledoarie pentru Epigramă - 2000 Epigramiști români contemporani - 2002 Capricii efemere - site literar Cleopatra - 2011 Amprente în versuri - 2012 - (poeți din I.P.J. Buzău) - Fundația Amprenta Meridiane Lirice - Antologie universală a poeziei românești contemporane - 124 Poeți contemporani, Editura Armonii Culturale - 2012, coordonator George Stroia Fântâni de gând prin
GINA ZAHARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gina_Zaharia.html [Corola-blog/BlogPost/351453_a_352782]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > DOINA DRĂGUȚ - DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU - UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII Autor: Doina Drăguț Publicat în: Ediția nr. 956 din 13 august 2013 Toate Articolele Autorului Un mare (laborios, estet) sinolog al românilor este Constantin Lupeanu, cu aproape trei duzini de cărți de literatură și filosofie chineză, traduse și publicate în principalele edituri ale țării. Și-a început activitatea de traducere în anii revoluției culturale, o mișcare politică de anvergură, care trimitea flăcărilor
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
își așteaptă editorul pentru ediții de masă în zeci de mii de exemplare. Doina DRĂGUȚ: Ai vorbit doar de traduceri din chineză în română, dar din română în chineză, cu editare în China, nu te-ai preocupat? Interesul nostru, al românilor, pentru literatura și, într-un sens mai larg, pentru cultura chineză este dintre cele mai mari. Se poate spune același lucru și despre interesul chinezilor pentru valorile spirituale românești? De exemplu versurile lui Eminescu au și în chineză acea muzicalitate
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
cât de active sunt ambasadele și centrele culturale românești, de felul în care noi și traducătorii străini prezentăm lucrările respective, de nivelul sponsorilor etc. În ultimii ani începe să i se dea dreptate lui Nicolae Densușianu, din nefericire nu de către români, noi cel mai adesea ne minimalizăm unii pe alții, ci de către străini, și anume că limba română este mama limbii latine sau măcar soră bună cu aceasta. Va trebui să folosim acest trend. Oficial. Pornind de la autorități. Eu am fost
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
aș fi acceptat ca să o facă cineva vreodată alăturându-mă astfel sufletește bravilor mei strămoși care n-au ezitat ca să-și jertfească viața pentru Sfânta noastră Românie. Dar nu se poate ca să greșesc! Ceva rău s-a petrecut în sufletul românilor mei, ceva care asemenea unui virus dușmănos le-a ros și continuă să le roadă demnitatea, dragostea de Patrie și de neam, acel ceva care le-a modificat firea, caracterul și gândirea, care i-a potopit sub povara unei nepăsări
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
din 10 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului * Crez Sunt român dar mă tratez monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele ( * Am văzut Limba Română ca pe-o mireasă: intangibil de fatală! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Condamnat să fiu român, pledez vinovat! Costel Zăgan în Retorica lui Dracula * Mioritici din tată-n fiu Zău românul relativ n-are niciun motiv iar românul absolut încă nu s-a născut poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote * Să nu mai fiu
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
Costel Zăgan din Universuri paralele ( * Am văzut Limba Română ca pe-o mireasă: intangibil de fatală! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Condamnat să fiu român, pledez vinovat! Costel Zăgan în Retorica lui Dracula * Mioritici din tată-n fiu Zău românul relativ n-are niciun motiv iar românul absolut încă nu s-a născut poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote * Să nu mai fiu român? Dar nu mă pot abține! Costel Zăgan în Haz de necaz * Femeia: poezia românilor
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
Limba Română ca pe-o mireasă: intangibil de fatală! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Condamnat să fiu român, pledez vinovat! Costel Zăgan în Retorica lui Dracula * Mioritici din tată-n fiu Zău românul relativ n-are niciun motiv iar românul absolut încă nu s-a născut poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote * Să nu mai fiu român? Dar nu mă pot abține! Costel Zăgan în Haz de necaz * Femeia: poezia românilor cea de pe urmă! aforism de Costel Zăgan
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
Tândală: Get-beget, Păcală? Păcală: Geto-dac, domnule! replici din Brașovisme de Costel Zăgan * Urmuz este scriitorul român cel mai dens: o bucată de Urmuz cântărește cât jumătate din Istoria Literaturii Române! definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * Nedumeririle unui român din România Bine voi chiar asta vreți ca să fug din țara mea să-mi las fete și băieți și să umblu brambura Zău să fug din țara mea crucea s-o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a dracu decât a voastră, pe fața pământului, s-ar zice că nu-i! - De, eu știu, dar și la mine în sat Paștile e Paști
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
multă lume știe că maestrul Pavel Bălan n-a rezistat tentației de a-și converti abilitățile profesionale într-un folos care slujește inimii sale de bun român, de băștinaș sortit să trăiască sub rânduială străină. Crescut într-o familie de români bine înrădăcinați în matricea neamului, care au pus mai presus de cele omenești Cerul, lăcașul Celui care a creat omul și Neamul în sânul căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
trăiască sub rânduială străină. Crescut într-o familie de români bine înrădăcinați în matricea neamului, care au pus mai presus de cele omenești Cerul, lăcașul Celui care a creat omul și Neamul în sânul căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
încununarea desăvârșirii în cel mai înalt grad a misiei asumate de dl. Pavel Bălan pe acest tărâm al cunoașterii prin intermediul imaginii fotografice. Cu câteva luni înainte primisem în dar capodopera osârdiei domnului V. Soimaru în același domeniu, respectiv albumul fotoetnografic “Românii din jurul României”, vol II, distins cu Premiul Academiei Române pentru contribuții sociologice. Așa se face că acum mă pot considera proprietarul a două valori patrimoniale românești de cea mai înaltă ținută culturală, care mă împovărează cu temerea că aș putea fi
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
ca un trezorier de ocazie ce am devenit, va trebui să însăilez aici inventarul averii dobândite. Opera la care fac referire încununează aspirația unei vieți de om. E o împlinire a sufletului lui Pavel Bălan și a conștiinței sale de român aflat în rezistență față de amenințarea ruperii definitive a neamului său de rădăcinile strămoșești, implicit despărțirii de Dumnezeu, rana cea mai oblintită a acestui năzuitor la dreptate. Albumul acesta include în el “ani buni de căutări, neliniști și zbucium sufletesc”, ne
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Doamna Elena Armenescu i-a salutat pe toți cei prezenți și, în mod deosebit, pe cei veniți de la distanță, precum Puiu Răducan, reîntors recent de la Chișinău unde a lansat 6 antologii al căror coordonator este, George Roca, sufletul legăturii dintre românii de aici și cei din diaspora, familia Oana și Răzvan Popescu, veniți din Australia, Marian Bărăscu de la Drăgășani, familia Elena și Ioan Trifan, de la Ploiești. A menționat că această activitate constituie cea de-a unsprezecea întâlnire a scriitorilor în cadrul Mișcării
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
mare de mărețul fluviu. Dar Delta, monument al naturii, atracție ce nu poate fi descrisă în cuvinte ?! Prin 1929, Ismail era deja un port important în drumul spre mare, cu o populație de cca. 30.000 de suflete, din care românii reprezentau cam 30%, alături de o structură etnică eterogenă: ruși, bulgari, găgăuzi, lipoveni, evrei, germani - într-o armonie etnică greu de înțeles astăzi. Așa ceva n-am mai întâlnit decât în Banat, după refugiu. Când vine vorba de amintiri din copilărie, împart
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
departe Care-o muști pe nedreptate; Ai ales să -nduri de toate, Și-ai lăsat părinți și frate. La mulți ani, românătate! Limba să ți -o prețuiești, Să o lași la fii(ce) poate... Și tradiții românești. La mulți ani, români uniți, Mila, pacea și ... Citește mai mult La mulți ani, românătate! De prin cele patru zări,Cei plecați așa departe,Cei de peste mări și țări.La mulți ani, românătate! Înecați de dor și jale; Am dat scumpa libertate,Unde-i
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Unde-i Horia să se scoale!La mulți ani, românătate!Osândiți până la moarte;De la fiică scumpă, frate...Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate!Cei cu inima românăDe pământ legați și poate...Mai iubesc glia străbună.La mulți ani, români departeCare-o muști pe nedreptate;Ai ales să -nduri de toate,Și-ai lăsat părinți și frate.La mulți ani, românătate!Limba să ți -o prețuiești,Să o lași la fii(ce) poate...Și tradiții românești.La mulți ani, români
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]