200 matches
-
pregătesc otrava chiar și-n fructul de pe ramuri Cheamă-n ajutor albine, cheamă lupii, cheamă ape Ardă-i focul de nemernici, de vii în pământ să crape! Când nu vrea nici popa prostu’ să scapi de globalizare Alege-ți din românime și guvern, și președinte Cum și cerul și pământul au aspect de închisoare Cheamă-n apărarea țării toți eroii din morminte Cum guverne și partide te-au împins la sărăcie Trage-n țeapă fără milă trădători de Românie Cum în
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
mă înconjurau cu dragoste frățească, între care și Nicolae Dabija, erau tineri în general sub vârsta de 40 de ani. M-am întrebat atunci intrigat, unde erau „bătrânii”? Unde dispăruse o întreagă generație? Unde erau cei care trebuiau să conducă românimea basarabeană în ultimii 20 de ani? Dabija ne răspunde prin această carte; aceștia murise în Siberia pentru că își cunoscuse „Tema pentru acasă.” Ei știau ce sunt. Nu se îndoise nici o clipă că ar fost altceva decât români. Nicolae DIMA Tucson
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
reușit pe deplin, cu vulgaritate și talent foburg, să-și pună mintea, cultura, poziția socială pe altarul Stupidității. Felicitări lor. Într-o dimineață, toată mass-media centrală a lansat: Patapievici și Liiceanu ar trebui împușcați pentru că au atacat neamul românesc !! Toată românimea, cititoare și ascultătoare de cultură post-decembristă a celor doi, a încremenit așteptând să apară pușcașii, să asiste la eveniment, fiindcă nu se spusese nicăieri că este numai folosirea unei vechi zise rumânești ’’ar trebui împușcat’’ sau la plural împușcați, o
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
și redutabil adversar al contraculturii, al produselor intelectuale gust îndoielnic, dar și apărător consacrat al tradițiilor, al datinilor strămoșești și a istoriei reale, nu fabricate, a românilor. O dată cu trecerea sa în neființă în zilele Crăciunului din anul 2004, la New York, românimea pierdea o mare valoare. Ion Măldărescu
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
cognitivă, nu teritorială) care poate fi atinsă de conținuturile elevate ale revistei de biblioteconomie și științe ale informării, publicație editată de Biblioteca Municipală a celei de-a doua metropole a românității - Chișinăul. De atunci, din 2005, prin intermediul notoriului peregrin prin românimea “din jurul României”, universitarul și scriitorul - recent recunoscut în breaslă - Vasile Șoimaru, de câteva ori chiar prin aportul direct al generosului redactor-șef, în medie două numere dintre cele patru anuale ale BiblioPolis-ului ajung în patrimoniul personal sau/și în
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc în timp, de la origini până în prezent, ca o manifestare a sa în spațiul european carpato-ponto-dunărean și universal. e) în al cincilea rând, este cea mai valoroasă sinteză a ideilor literare din întreaga românime din țară și din străinătate. Această carte a cărților culturii noastre este o adevărată Biblie a literaturii române. Totodată, este cea mai amplă și voluminoasă, cea mai reprezentativă, cea mai riguroasă și obiectivă lucrare de sinteză a culturii române tipărită
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
adâncimii, Mimi...! Te adulmec și-ți țin pasul De sub cutele scurtimii Fustei dezvelind compasul Coapselor - pofta prostimii, Mimi. De sub falduri unduioase Aud foșnetul asprimii Dresului tău de mătase Tras pe cutele grăsimii, Mimi! Șoldurile-ți de cadână Parcă-n ciuda românimii, Cer un gest reflex de mână... Ce s-ar mai holba vadimii, Mimi! Treci lipind priviri pe șolduri Și pe sânii tăi, sublimii, Trimițând pe mulți la solduri Cu complexele mărimii, Mimi! Trupu-ți zvelt ca de panteră Ți-l râvnesc
MIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376842_a_378171]
-
cu ceva totuși, în cele aproape cinci luni petrecute în județul Ciuc. În timpul liber am cules folclor din satele românești, publicându-l sub titlul „De la frații noștri din secuime”. Era, pe vreme aceea, prima încercare de acest fel din zona românimii,din acea parte de țară românească. Dacă nu venea „furtuna” cea mare a celui de-al doilea război mondial și nici concentrarea, apoi mobilizarea și frontul, probabil că aș fi continuat activitatea didactică tot acolo. Întâmplător, primarul comunei Lunca de
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
echilibrat al tabloului cultural de la Biblioteca Națională, dar mai ales prin consecința acestui abuz răzeșesc, scuzat doar de faptul că “nelegiuirea” a fost efectul unei “uneltiri” - a unei supralicitări pritenești - puse la cale în cea de-a doua capitală a românimii. Consecința, adică urmarea participării mele conjuncturale la primul salon international de carte, am aflat-o imediat după încheierea evenimentului, printr-un mail care conținea un atașament, mai precis o diplomă, respectiv, Premiului “Dimitrie Gusti”, oferit albumului monografic "Miroslăvești, prin ochiul
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
ca o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc în timp, de la origini până în prezent, ca o manifestare a sa în spațiul european carpato-ponto-dunărean și universal. • În al cincilea rând, este cea mai valoroasă sinteză a ideilor literare din întreaga românime din țară și din străinătate. Această carte a cărților culturii noastre este o adevărată Biblie a literaturii române. Totodată, este cea mai amplă și voluminoasă, cea mai reprezentativă, cea mai riguroasă și obiectivă lucrare de sinteză a culturii române tipărite
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
punea după titlul articolului virgulă. După acesta, un titlu de articol era un fel de scrisoare, tip Facebook, către iubită: „Dragă papushik,”. Ei bine, m-a câștigat la licitație, avea cel mai mic preț ! Vai, România de azi ! Și totuși, românimea în profundul ei îți dă și revelații. Ieșind jignit de la bancă, în piață, vânzătoarea m-a ajutat să bag marfa în geantă și mi-a zis, neprefăcut, „Sărumâna!” iar în cazul broșurii, s-a lăsat în final cu scor egal
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
paralizare a celor buni de a putea, prin acest zgomot de iarmaroc, să demaște acest bal mascat de panglicari și de negustori de vorbe. Merit? Există chiar o medalie "Bene-Merenti", conferită de conservatori unui Alecsandri, celui mai însemnat autor în românime, ea se conferă a doua zi de către liberali unui pamfletar, și nu e de mirare daca, tot pe calea bătută de acest din urmă, un alt pamfletar va soliciat-o asemenea. Toate acestea desigur că nu reiese din spiritul Constituției noastre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în maniera de-a vedea a acestui bărbat. Oare d. baron Erdmann de Hahn este acela din care respiră astăzi un atât de înfocat și pur dinasticism? Odinioară, acum câțiva ani nu mai departe, aceeași pană oțelită care vede idealul românimii în îmbinarea dinastiei cu destinele țării revărsase pe răbdătoarea hârtie apreciații asupra persoanei și tendențelor Domnului pe cari ne sfiim de-a le reproduce. D. Erdmann de Hahn reprezenta alegerea de la 1866 ca o nenorocire pentru țară, susținea că toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a i se impune, iar votul exprimat în forurile internaționale era cel al României. Din toate acestea, se degaja continua preocupare ca o obsesie, de a asigura independența României și a îi apăra interesele, de a argumenta și dovedi identitatea românimii și a clădi o bază de afirmare a demnității noastre ca națiune. Utilitatea acestui efort de reconstituire a faptelor reale și de a le aduce la cunoștința publicului, de redare până la urmă a adevărului, se impunea, mai presus de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Angelino Dulcert din 1339 notează de-a lungul drumului comercial ce trecea prin Moldova, legând Marea Baltică de Marea Neagră, mai multe târguri: Baia, Siret, Suceava. Iorga atribuie și el un rol Maramureșului în constituirea statului est-carpatic: din Maramureșul, populat de o românime numeroasă și dârză, se produce "mișcarea de populare" spre răsărit din care va rezulta a doua țară românească liberă, Moldova. Cea dintâi încercare de a face să pătrundă în părțile est-carpatice o inițiativă apuseană este legătura din 1317 cu misionariatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acesta din urmă prefațându-i de altfel volumul de debut, Cântare din cântare (1993). Sub aspect tematic, sub raportul fondului ideatic și de sentimente, poezia lui B. se caracterizează prin patriotism, paseism, religiozitate, mesianism etnic și misionarism religios creștin. Țara, românimea, strămoșii, voievozii (Mircea, Mihai, Ștefan) sunt convocați frecvent în discursul poetic. Se poate spune, astfel, că poezia lui nu se distinge prin originalitate, fiind, în bună parte, asemănătoare, în pofida distanței în timp, cu o anumită lirică patriotică ori de meditație
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic, ager armăsar, Unde se arată pe Întinsa vale, Prin oștirea noastră Își
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o stâncă de argint Lucind prin veacuri negre, prin moarte mări lucind, Lucind peste morminte cu fața ei senină Și văd că-n lumea asta fui umbra-i de lumină. Acea sublimă stâncă ce stă cu capu-n cer E românimea toată... e visul meu de fier Ce l-am visat o viață făr' să-l pot ridica. Azi sufletu-mi înceată, viața mea se stinge, Dar las-o moștenire ce-am scris-o cu-al meu sânge, Las romînimei toate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
1848 [sau] MOARTEA - MORS (apare din pământ într-o haină simbolică) 2254 Sunat-a moartea aspră... tu-n lume ce aștepți? Au vrei tu ca poporul român să îl deștepți? În van îți e chemarea și cântecul în van: Necată-i românimea pe-a lumei ocean. Cu suflet rece, aspru, sublimul rege Nord Va amorți pe liră-ți românul tău acord Și fiii plini de viață ai Asiei pustii Vor stinge-a lirei tale sublime armonii. Nu vezi că moartea-ntinde umbroasele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tale, De-acolo nu se-ntoarce neci om, neci națiune! Tu stai să-mi stingi suflarea, tu vrei a te opune La spiritul ce-n lume cu aripa-mi l-alung, Ca moartea de puternic, ca secolul de lung? Cânți românimea, care pe calea morții trece Cum se arunc-o steauă în fundul mărei rece? Piei om în a ta umbră! Te risipește-n vînt! (solemn) Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fanariote de la noi, pentru cari patriotismul și naționalitatea sunt niște mărfuri ce se cumpără la mezat prin pensii reversibile, propuse de fanariotul Giani și primite de fanariotul C. A. Rosetti, e o luptă foarte grea și existența acestor dușmani ai românimii, predominarea lor în politica statului include pericolul permanent de-a vedea drepturile noastre pe Dunăre trădate străinului. Dar să sperăm că nu vor mai izbuti a pune la mezat decât virtuțile lor casnice prin coloanele "Pseudo-Romînului". [3 aprilie 1882] [""ROMÎNUL
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de durere vânzarea. Ei bine, toate acestea le-am pus în vederea alegătorilor; le-am spus să nu se uite în gura panglicarului țarigrădean din Strada Doamnei, pentru care și țara aceasta și poporul acesta și interesele materiale și morale ale românimii întregi nu sunt decât o marfă de vânzare, un obiect de speculă pentru a-și îmbogăți rudele și partizanii, un obiect de trafic zilnic și de câștig zilnic. Nu vom zice că nimenea nu ne-a ascultat. Vom constata cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acel popor pacinic n-are alte aspirațiuni în afară decât a păstra ce are și înăuntru de a fi ceva mai puțin jefuit de banda guvernamentală. Acei dar cari în fapt dau Basarabia, dau Dunărea, dar în cuvinte anexează toată românimea de la Nistru până la Tisa comit o îndoită crimă, întîi: de a înstrăina ce avem; al doilea: de a scuza până la un oarecare punct pe vecinii noștri de cotropirile lor, fiindcă le dau pretext prin fanfaronadele lor mișelești, la cari ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când s-a impus definitiv principiul fonetic ca normă a limbii scrise. Cu aceeași ocazie s-a adoptat și înlocuirea lui î cu â în cuvinte precum român, românesc și derivatele lor, „mod de scriere prin care s-a identificat românimea de la renașterea ei modernă încoace”. După 1948, ingerințele statului s-au manifestat și în această direcție, în octombrie 1953 o hotărâre a Consiliului de Miniștri impunând renunțarea la folosirea lui â, ca și a formei sunt. După 1990 i s-
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]