201 matches
-
ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al Ardealului și a toată țara Moldovei” „Limba este Însăși floarea sufletului etnic al românimii.” (Mihai Eminescu) „Basarabia dintre Nistru și Prut este leagănul autentic al civilizației românești. Fără Basarabia, România nu are trecut, prezent și viitor.” (Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae”; „Cine uită, nu merită.” (Nicolae Iorga); „Limba noastră-i o comoară.../ Limba noastră-i
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
pe bucăți, cu carul, și așezat în catedrală. Icoanele au fost pictate de meșterul Ștefan Tenețchi din Arad în anul 1765. Nicolae Iorga a apreciat acest iconostas (catapeteasmă) ca fiind „desigur cea mai impunătoare prin întindere și bogăție din toată românimea”. În altar se găsesc trei picturi executate de Raicu: Coborârea Sfântului Spirit, în absidă: Botezul lui Isus în Iordan, în partea dreaptă, iar în stânga, la masa proscomidiei, Punerea lui Isus în mormânt. Pe pereții exteriori ai scării amvonului se află
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
o menționează ca fiind incertă și total marginală; orice altă poziție este socotită ca fiind o manifestare a imperialismului cultural românesc, acest punct de vedere fiind confortat de poziția majorității istoricilor români, pentru care "vlahii" sunt doar o ramură a românimii nord-dunărene.” Prima atestare a unei organizări militare românești în Thesalia este dată de răscoala militară a românilor din acestă zonă de la 1066. Nemulțumiți de politica fiscală excesivă practicată de imperiu față de păstori, vlahii organizează o acțiune militară condusă de Niculiță
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Аккерма́н din Ak-Kerman în loc de Cetatea Albă). Desigur toate localitățile noi primeau denumiri rusești, iar cele vechi erau rusificate, precum Kișiniov sau Orgheiev în loc de Chișinău sau Orhei. Totodată populației autohtone i-a fost inculcată sistematic ideea că, spre deosebire românimea din Moldova apuseană, Ardeal, Țara Românească și Dobrogea, moldovenimea basarabeană nu ar fi fost de același neam, românesc, și că limba ei nu poate fi numită „română”. Încă din acea perioadă, Rusia îi impunea populației românofone din Basarabia o identitate
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
aceasta s-au adăugat modernizarea societăților și școlarizarea în altă limbă decât cea maternă. La asimilare a contribuit și faptul că meglenoromânii n-au avut niciodată conștiință națională, ci doar o parte a elitei lor a avut conștiința apartenenței la românime. Azi ei se consideră greci în Grecia, macedoneni sau vlași (împreună cu unii aromâni) în Macedonia, români în România și turci în Turcia. Este adevărat că nici nu au posibilitatea oficială de a se declara meglenoromâni. Idiomul meglenoromân neavând aspect scris
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
județul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica "fără pereche în toată românimea". Biserica este trecută pe lista monumentelor istorice din județul Hunedoara cu codul . a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitate (sec. al IV-lea). De plan pătrat (cca. 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
adevăr nu este limba scrisă și vorbită de clasele culte, ci tocmai dialectele. Deși noi nu avem dialecte în înțelesul strict al cuvântului, totuși plantele reale ale graiului viu sânt tocmai acele moduri de a vorbi din deosebitele părți ale românimii întregi. Aceste dialecte stau în același raport cu limba scrisă ca și mulțimea concretă de ființe organice de acelaș fel, însă totuși deosebite între ele, cu chipul zugrăvit într-un atlante în care caută a se rezuma toate semnele caracteristice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adevăr nu este limba scrisă și vorbită de clasele culte, ci tocmai dialectele. Deși noi nu avem dialecte în înțelesul strict al cuvântului, totuși plantele reale ale graiului viu sânt tocmai acele moduri de a vorbi din deosebitele părți ale românimii întregi. Aceste dialecte stau în același raport cu limba scrisă ca și mulțimea concretă de ființe organice de acelaș fel, însă totuși deosebite între ele, cu chipul zugrăvit într-un atlante în care caută a se rezuma toate semnele caracteristice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sucevei, care, în înțelegere cu Domnii de atunci și cu-n sinod general al bisericei noastre, au întemeiat acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră să fie aceeași, una și nedespărțită în palat, în colibă și-n toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și păstrul limbei, n-o mai înțelege. Dar Varlaam era un prost. În zilele noastre nici membru la Academie n-ar putea să fie. Dar să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu cari apoi au zugrăvit acea icoană măreață din care figura voievodului românesc iese în prosceniu, vitejească și mândră și vrednică de a se coborî din strălucita viță a Basarabilor. Limba lui Bălcescu este totodată culmea la care au ajuns românimea îndeobște de la 1560 începînd și până astăzi, o limbă precum au scris-o Alecsandri, Const. Negruzzi, Donici, și care astăzi e aproape uitată și înlocuită prin "păsăreasca" gazetarilor. Deși Bălcescu se întemeiază pretutindenea pe izvoare și scrierea lui e rezultatul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
româno-maghiare. În ziua în care existența națională a românilor din Ungaria va fi asigurată, cauza maghiară va triumfa neîndoios, căci aflată în mâna românilor, Transilvania va fi de nebiruit". Cum se vede, orizontul politic al pașoptiștilor și unioniștilor cuprindea întreaga românime, ei prefigurând într-un fel marea Unire din 1918. Oarecum în acest sens pledează și Ion Bălăceanu în fața contelui Cavour în timpul campaniei din Italia ( 1859) și a lui Kossuth, unul dintre conducătorii revoluției din Ungaria: "...trebuie rezolvată o problemă prioritară
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
în] o țară în care un grecotei ca C. A. Rosetti stăpânește, nemții pot intra cu droaia, plătindu-li-se până și cheltuielile de drum. Silă ne e uneori de a mai lua pana în mână spre a apăra interesele românimii. Clasele dirigente, în cea mai mare parte străine prin originea lor și ținând minte că părinții vorbeau încă grecește și bulgărește, sunt prinse în mreaja înmiită a funcțiilor create din nou la căile ferate, la tutunuri, la bănci, și, chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
paralizare a celor buni de a putea, prin acest zgomot de iarmaroc, să demaște acest bal mascat de panglicari și de negustori de vorbe. Merit? Există chiar o medalie "Bene-Merenti", conferită de conservatori unui Alecsandri, celui mai însemnat autor în românime, ea se conferă a doua zi de către liberali unui pamfletar, și nu e de mirare daca, tot pe calea bătută de acest din urmă, un alt pamfletar va soliciat-o asemenea. Toate acestea desigur că nu reiese din spiritul Constituției noastre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în maniera de-a vedea a acestui bărbat. Oare d. baron Erdmann de Hahn este acela din care respiră astăzi un atât de înfocat și pur dinasticism? Odinioară, acum câțiva ani nu mai departe, aceeași pană oțelită care vede idealul românimii în îmbinarea dinastiei cu destinele țării revărsase pe răbdătoarea hârtie apreciații asupra persoanei și tendențelor Domnului pe cari ne sfiim de-a le reproduce. D. Erdmann de Hahn reprezenta alegerea de la 1866 ca o nenorocire pentru țară, susținea că toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Această credință, că este dăruit sau încoronat de Dumnezeu, îl face pe domn să se intituleze în 1473: “Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovlahiei”. Nicolae Iorga l-a numit “Puternicul împărat senin al Românimii”, titlu care a mai fost acordat unor domni de origine străină, limitându-l la domeniul cultural și ecleziastic. Titlul de împărat a fost privit cu prudență de ultimul editor al Letopisețului lui Ștefan cel Mare, care a tradus cuvântul țar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
austriace" au arătat cu toții că primirea formelor de cultură ale străinătăței fără bazele economice și cuprinsul ecuivalent se soldează cu mizeria claselor muncitoare. Ne pare bine că aceste cuvinte au ieșit din gura unui barbat atât de popular în toată românimea, că tocmai d. Brăteanu a întrebuințat pentru artificiala stare socială a românilor expresia tropică de comedie tradusă din franțuzește. Deie Domnul ca sistemul privirei pozitive și mai cu samă acela al descărcărei generale să nu vie prea târziu. Reproducem din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cai și bani pentru armată, c-un cuvânt bogatul și saracul dau toți după puterea lor pentru a ușura soarta soldatului nostru, încît se poate spune că astăzi armata este copilul alintat al patriei, precum și trebuie să fie. Străvechea românime pare apresimți o nouă fază în viața sa, o fază în care oștirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pământ ce este al nostru va insufla vecinilor respectul pentru naționalitatea și limba, biserica și istoria noastră. În
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
italiene - și pronunția cea din Țara Românească ridicată azi la gradul de națională. Astfel moldovenii [zic] giudicată, gioc, dzînă, dzău, muntenii din contra judecată, joc, zină, zeu. Calitativmente (musicalmente) vei alege pe cele dentîi logice pe cele de-a doua. Românimea toată zice: șînă, șî, țînă, țîpă, zîuă, zână. Romînenii zic curat și clar: șină, și, ține, țipă, ziuă, zină. Iată puntele în care se mărginește posibilitatea clasif[ic]ărei pronunției. Afară de aceste punte totul e anomalie fonetică care, suferită, într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Putna, Bucovina) cu câteva zile înainte de serbare (27 aug. a. c. ) prin o reprezentantă aleasă din junele țărei respective ori, dacă asta nu se poate nicidecum, prin poștă. 3. Flamurele vor servi la serbare de decorațiune, reprezentând sexul frumos al întregei românimi, iară după serbare junii români vor primi flamurele din mînile junelor române, ca eterne suveniri ai acestei zile mărețe! Dacă toți voim, va fi! Viena, etc. ca mai sus 1. A: cumcă 2. R, A: nota 1: Pe baza raportului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sîntem lipsește 60. R: Grachii 61. R: simțimintele 62. R: nobilul vostru concurs 63. R: ca lipsește 64. R: Maramoroșul 65. R: reprezentațiune 66. R: aceasta 67. R: nicidecum lipsește 68. R: ca 69. R: reprezentând sexul frumos al întregei românimi lipsește 70. R: Dacă toți voim, tot se va tace! 71. R: Viena 14 iunie 1871, Pentru comitatul central: Vice-președinte V. Bumbac, secretariu Ioan Slavici. SERBAREA DE LA PUTNA INTRU MEMORIA LUI ȘTEFAN CEL MARE Orice popor, pentru a se putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trecuse de la împlinirea a 100 de ani de la ceea ce, în mod oficial, s-a numit „alipirea Basarabiei de Rusia“. „Viața Basarabiei contimporane, ale cărei manifestări și evenimente interesează pe toată lumea, • constata Al. Nour - nu corespunde deloc cu interesele și aspirațiile românimei locale, căci tot complexul traiului nostru politico-social și economic se face pe rusește, în formele tradiționale de cultură și administrațiune rusească“26. Dincolo de prezentarea luptei ce se dădea pentru guvernarea Basarabiei între gruparea condusă de Crupenski și cea condusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în străinătate și venitul de pe moșiile sale din Basarabia, în urmă de aproape 300 de mii de lei anual, îl dă pentru cauza sfântă a fraților transilvăneni“29. Alexis Nour își exprima încrederea „că Basarabia e o mare posibilitate pentru românime. Numai că ea e o posibilitate foarte originală și de neimitat, care necesitează cea mai serioasă și specială atențiune. Odată ajunși însă la această cunoștință și convingere, se vor găsi și unele mijloace și pârghii, iarăși originale, pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rezervă de sănătate netrăită, revărsată însă peste o mie de sate românești din Basarabia, rămase în cea mai mare parte neatinse de stricăciunile vremii; sate nevoite să trăiască și capabile să nu se piardă în mijlocul cerințelor străine“. În ultimii ani, românimea basarabeană, „prin singurul fapt al existenței ei, impune celor care zilnic au a face cu ea și îi obligă de a se folosi de graiul românesc și chiar de cuvântul tipărit pe românește“. Ucazurile țarului, diferite măsuri ale guvernului rus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românilor basarabeni, hersoneni și podoleni nu preocupa majoritatea publicului și a politicienilor români și că acest fapt trebuia condamnat cu tărie: „... Devine necesar să se ridice în sfârșit protestul cel mai hotărât în contra crimei de deplină neglijare și uitare a românimii răsăritene, în contra acelei mentalități care, în numele intereselor quasi-supreme ale neamului, răpește și neagă prin presă și discuțiuni, în mod intenționat sau din ignoranță, pur și simplu, toate rosturile și părțile de fapt ale existenței românimii de peste Prut, Nistru și Bug
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deplină neglijare și uitare a românimii răsăritene, în contra acelei mentalități care, în numele intereselor quasi-supreme ale neamului, răpește și neagă prin presă și discuțiuni, în mod intenționat sau din ignoranță, pur și simplu, toate rosturile și părțile de fapt ale existenței românimii de peste Prut, Nistru și Bug“37. Articolul se încheia cu sublinieri deosebit de semnificative referitoare la apartenența Basarabiei la spațiul etno-lingvistic românesc: „Și când veți mai pronunța acest cuvânt, Basarabia, vă rog să nu mai cugetați la un popor abstract și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]