1,376 matches
-
3. În timpul Revoluției și În perioadă grea imediat următoare Revoluției, au existat români canadieni care au ajutat țara. Se vor acorda deasemenea 20 de puncte pentru candidații eligibili. 4. Au existat și există români canadieni care au făcut mult bine românismului și recunoașterii culturii române În Canada. Li se vor acorda maxim 20 de puncte pentru acest gen de activități. 5. La acest punct, nu mai este nevoie de explicații suplimentare. 6. Prin activitatea profesională În cele mai diferite medii, mulți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de Dumnezeu să-i învețe mereu pe alții cum să treacă sfioși prin această lume. Mircea Muthu face - ceremonios - o pledoarie pentru echilibru (cumpătare) în viața recreată prin literatură și ne convinge, pe urmele atâtor înaintași, că „transilvanii sunt esența românismului”. Este un exemplu de analiză din care reiese cum o regiune istorică nu se contrapune patriei întregi, așa cum și specificul național nu face decât să dea sens universalității. În ipostaza sa permanentă de profesor, Mircea Muthu ne dă lecții de
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
aduceam pe unii dintre studenții merituoși la Colomba Voronca, în mizera ei locuință bogată, ca să cunoască valoarea artei și a culturii românești. Atunci cînd în România lui Ceaușescu nu se putea pătrunde în libertate, apartamentul ei era o oază de românism, semnifica România - cum se spune azi - interbelică. Erau ani grei. în țară bîntuia naționalismul ceaușist al Securității, în străinătate, la Paris, agenții lor. Amnesty International publica liste de torturați, ultragiați, distruși de poliția politică din România. Ea ni le arăta
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
va stăpîni, de altfel, toată viața. La 29 iunie 1869, Cercul literar "Orientul" l-a desemnat pe M. Eminescu ca împreună cu Basarab și V. Dimitrescu (V.D.Păun) să culeagă folclor din Moldova, tînărul poet făcînd atunci parte și din Societatea "Românismul", condusă de B.P. Hasdeu. Deși poseda atestatul de absolvire a liceului, școlile particulare nu aveau aprobarea examenlor de bacalaureat, absolvenții trebuind să se prezinte la comisiile de pe lîngă liceele de stat. Poetul a mai stat puțin timp în București, sprijinit
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
o proteguiască și în anii războiului, după pensionare), specialitatea în care s-a remarcat, urmînd sugestiile acelei Völkerpsihologie germane, a fost determinarea formulei sufletești a românului. Lucrările sale fundamentale, citite cu folos și azi, sînt Personalismul energetic, Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista de Filosofie, de el înființată
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
Această tendință sporește normalul, sentimentalul, prea-umanul, dar blochează monstruosul, ruptura, tragedia și sublimul. Cauza pentru care literatura română n-a dat un Shakespeare este de a nu fi cunoscut hybrisul. Părerea opusă o găsim la părintele D. Stăniloaie care, în Românism și Ortodoxie, a accentuat tocmai pe echilibru ca valoare supremă a sufletului nostru. O va dezvolta N. Steinhardt în faimosul lui eseu despre Secretul "Scrisorii pierdute". Chiar aceasta e ideea lui Steinhardt: că împăcarea din actul al IV-lea al
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
trupa de teatru a lui Mihai Pascaly. Despre prima trecere, prin Giurgiu, ne-a lăsat Caragiale o pagină memorialistică revelatoare, cu un pregnant portret fizic, mereu citat. La București, Eminescu a avut prilejul să întâlnească tineri teleormăneni în societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul unei serioase îndoieli prezența
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
prin naționalitate de eroinele unor romane cu aceeași temă. Isou, însă, face eforturi considerabile să ne-o prezinte ca fiind o persoană excepțională în primul rînd prin faptul că e româncă. De altfel, întreg romanul apelează prea frecvent la tema românismului, ca să-l numesc așa. Isou ar fi putut foarte bine construi o atmosferă românească pornind de la universul micilor orașe de provincie (Botoșani), sau de la cosmopolitanismul colorat balcanic al Bucureștiului. Dar nu o face. Nici măcar aluziile transparente la Mateiu Caragiale și
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
viață unei lumi românești prin definiție. Adorabila româncă este ancorată într-un univers generic, cu bărbați ticăloși și femei-victime, în care succesele apar ca minuni ivite din neant, iar înfrîngerile ca intervenții ale unei divinități fără discernămînt. Orice element de românism, prin urmare, e artificial introdus. La un moment dat este descris Dansul Călușarilor, cu o generozitate de detalii care contrazice flagrant logica episodului în care apare. Trecerea de la planul personal-intim al protagonistei (care tocmai a trecut printr-un episod major
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
distanțeze - după ce inițial îi admiră - de monștri sacri ai literaturii, ca Teilhard de Chardin sau Emil Cioran. Apologia spiritului românesc La fel trebuie înțeleasă elogierea de către N. Steinhardt a românilor, a României, a stilului de viață românesc. Elanul scriitorului-călugăr împinge românismul spre ipostaza lui ideală, îl obligă să fie așa cum ar putea fi, îl inventează plecând de la o esență revelată în momente faste. Frazele lui N. Steinhardt sunt imperative, nu enunțiative: " Fericiți cei ce s-au născut în acest paradis românesc
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
completeze mai vechi scrieri. Pînă la urmă, a biruit, în aceste însemnări, partea jurnalieră, puține revizuiri și adăugiri urmărind să fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
de vedere, de obicei contrare, care, aplicate, duceau spre un tip de societate închistat, opus modelului liberalist occidental. Și asta o face în cîteva texte, reunite, dedicate exclusiv acestei preocupări tematice absorbante. Un prim text ia în discuție conceptul de românism, cu intenția de a ne propune o definiție posibilă. Și asta pentru că, socotește dl Preda, "înainte de comunism, trebuie să luăm în calcul românisul. Iată adevăratul responsabil atît pentru ideea că trecutul nostru național este, ca să zic așa, supus gloriei, cît
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
posibilă. Și asta pentru că, socotește dl Preda, "înainte de comunism, trebuie să luăm în calcul românisul. Iată adevăratul responsabil atît pentru ideea că trecutul nostru național este, ca să zic așa, supus gloriei, cît și pentru sentimentul că prezentul e dezolant". Firește, românismul e un tip de discurs, mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru tradiționalism neaoșist. Începe cu B.P. Hasdeu care, încă în 1870, a întemeiat societatea "Românismul" care, împreună cu alții, a editat și Foaia Societății Românismului
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
cît și pentru sentimentul că prezentul e dezolant". Firește, românismul e un tip de discurs, mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru tradiționalism neaoșist. Începe cu B.P. Hasdeu care, încă în 1870, a întemeiat societatea "Românismul" care, împreună cu alții, a editat și Foaia Societății Românismului. Totul, firește, ca reacție la occidentalizarea structurilor românești, propusă de liberali (cu deosebire I.C. Brătianu și C.A. Rosetti), avînd, așadar, în vedere un model străin de dezvoltare. Puțin abilitat, din
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
românismul e un tip de discurs, mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru tradiționalism neaoșist. Începe cu B.P. Hasdeu care, încă în 1870, a întemeiat societatea "Românismul" care, împreună cu alții, a editat și Foaia Societății Românismului. Totul, firește, ca reacție la occidentalizarea structurilor românești, propusă de liberali (cu deosebire I.C. Brătianu și C.A. Rosetti), avînd, așadar, în vedere un model străin de dezvoltare. Puțin abilitat, din păcate, în materie, dl Preda trece prea repede de la
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
exclusiv agrară și cerînd, chiar patetic, reforma agrară. Dar să admit că acest pas prea mare peste cîteva decenii din istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd tocmai în interbelic, dl Preda consideră că "acum, românismul descrie în primul rînd un tip de naționalism". În definiția propusă de Const. Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
admit că acest pas prea mare peste cîteva decenii din istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd tocmai în interbelic, dl Preda consideră că "acum, românismul descrie în primul rînd un tip de naționalism". În definiția propusă de Const. Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
naționalism". În definiția propusă de Const. Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană" (nazism, fascism), subliniindu-se că Rădulescu-Motru preciza "românismul este spiritualitatea care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și de prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și de prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist (să ne amintim, în treacăt fie spus, că a polemizat și cu Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O notă specifică a sufletului românesc și a manifestărilor lui artistice, unanim remarcată, e simțirea unei legături mistice cu natura animală și vegetală. "Miorița" e
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
vor fi manifestat înțelegere pentru problemele comunității lor". Dl Preda explicitează că această bizară propunere a lui Noica ar reprezenta un ideal pentru orice doctrină politică, anulînd distincțiile dintre democrație, comunism și alte forme de totalitarism, ea fiind tipică pentru românism. Pentru că, precizase Noica, "experimentul nostru devine astfel o contribuție românească la ideea de om". Din suma acestor propuneri, dl Cristian Preda ajunge la o definiție standard a românismului demnă de toată atenția: "Românismul ni se înfățișează ca un discurs a
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
dintre democrație, comunism și alte forme de totalitarism, ea fiind tipică pentru românism. Pentru că, precizase Noica, "experimentul nostru devine astfel o contribuție românească la ideea de om". Din suma acestor propuneri, dl Cristian Preda ajunge la o definiție standard a românismului demnă de toată atenția: "Românismul ni se înfățișează ca un discurs a cărei întemeiere e impură,... un discurs în care textele modernității sînt manipulate în orice sens și în care adversarii sînt concepuți ca absolut opaci; un discurs care clasifică
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
forme de totalitarism, ea fiind tipică pentru românism. Pentru că, precizase Noica, "experimentul nostru devine astfel o contribuție românească la ideea de om". Din suma acestor propuneri, dl Cristian Preda ajunge la o definiție standard a românismului demnă de toată atenția: "Românismul ni se înfățișează ca un discurs a cărei întemeiere e impură,... un discurs în care textele modernității sînt manipulate în orice sens și în care adversarii sînt concepuți ca absolut opaci; un discurs care clasifică pentru a stigmatiza și care
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
un discurs care clasifică pentru a stigmatiza și care tematizează excelența românească plecînd din puncte foarte diverse. Negarea relevanței pe care o au distincțiile ideologice și, la limită, absența oricărei credințe ferme sînt, în fine, trăsăturile cele mai frapante ale românismului." Să trec peste alte cîteva studii și eseuri din sumar (din care aș aminti cel despre "Călători străini și naționalism românesc", efectiv substanțial) pentru a mă opri la cel mai amplu și voit cuprinzător, despre opera filosofului C. Rădulescu-Motru. Acesta
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]