167 matches
-
a fost... inimiciția Grecilor: Aromânii, în special, altădată beneficiari ai culturii grecești, se orientau, acum, spre latinitate! Rezultatul: cei care rămâneau în Peninsula Balcanică erau constrânși să se grecizeze, iar alții, nu puțini, își căutau refugiu în nordul Dunării, (daco)românizându-se. începea astfel - în sec. XIX - exodul (mai ales) al Aromânilor în țările românești din nord. Pe bună dreptate, Max Demeter Peyfuss formula, în 1970, întrebarea: Rom oder Byzanz, vorbind despre �deșteptarea" (termenul este creat în Imperiul austro-ungar) conștiinței �naționale
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton Pann și pe B.P. Mumuleanu. Românizându-și numele, semna și Pedestrășescu. P. a scris versuri în limba greacă, în bulgară (e menționat de istoriografia literară bulgară în legătură cu începuturile poeziei culte), în română și acrostihuri bilingve greco-române. Poeziile în românește sunt, în cea mai mare parte, ocazionale
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
toți trei evrei care aveau să facă mult rău țării noastre în perioada stalinistă). La Moscova, Leonte Tismăneanu a urmat cursurile Facultății de limbi străine. A fost repatriat în România din inițiativa NKVD, în anul 1948, și atunci și-a românizat numele în Tismăneanu (1949). S-a numărat printre "nomenclaturiștii" regimului, oamenii privilegiați din aparatul de stat: în anii 1948-1952 lucrează în aparatul de agitație și propagandă al PMR-ului, apoi îndeplinește funcțiile de director adjunct al Editurii PMR, ulterior Editura
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mici studii de caz asupra imaginii femeilor de tip reviste Cosmopolitan din România. Și că ele, cărțile noi, mă ajută prea puțin să înțeleg femeile între care conviețuiesc fizic, în proximitatea cartierului Berceni. Inserție. La noi până și soft-pornul se românizează. Într-un Playboy dâmbovițean din primăvara lui 2000 a apărut o pagină cu titlul și conținutul „Cum să-ți bați nevasta fără să lași urme”. Specific local, deh! Despre folosirea fundului de lemn aplicat pe ficatul cetățenei, la care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
oameni, proiecte și, în mod fascinant, și trebi foarte personale. Ea a ajuns în America la 17 ani după ce aventurierul său tată fugise din țara noastră, România comunistă, și a reușit să își recupereze familia. Maria a apucat să se românizeze destul și să se americanizeze tot pe atâta. Dacă mai adăugăm ingredientul slav al mamei sale rusoaice și îi privim profilul blond și ochii verzi, de personaj de roman rusesc, avem imaginea acestei femei care a știut să decanteze genele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Manei: foste suflete, slugi, aduse din Rusia, foști rătăcitori prinși, siliți să se fixeze. Ce o intriga pe mama: deși, În majoritate de origine rusă, Mănenii nu știau rusește, bestecăiau câteva cuvinte, expresii, prinse la armată, la târg - Însă... bine românizate; și nu mai multe decât Românii. Și, cu patru-cinci excepții (printre acestea: Moș Iacob și Severin), analfabeți. Mama zicea: «Profund analfabeți». Între Unirea din 1918 și momentul În care părinții mei ajunseseră Învățători În Mana, multe lucruri se schimbaseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și pe mine În altă parte - atunci că tot falsificai hârtii, ai fi putut să ne schimbi și numele... - Aș fi... Unde mergea mia, ar fi mers și... numele. Numai că nu cunosc un singur basarabean care să-și fi românizat, atunci, numele... - Cum, nu? Dar... - Dacă nu mă lași să termin fraza... Spuneam că Basarabenii noștri nu-și românizaseră numele, ci și-l re-românizaseră - fiindcă le fusese rusificat pe timpul țarilor... Dacă aș fi Încercat să-l schimb și pe al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Aș fi... Unde mergea mia, ar fi mers și... numele. Numai că nu cunosc un singur basarabean care să-și fi românizat, atunci, numele... - Cum, nu? Dar... - Dacă nu mă lași să termin fraza... Spuneam că Basarabenii noștri nu-și românizaseră numele, ci și-l re-românizaseră - fiindcă le fusese rusificat pe timpul țarilor... Dacă aș fi Încercat să-l schimb și pe al nostru, aș fi reușit, doar eu mânuiam condeiul... Dar n-am vrut. Ba nu. Drept să-ți spun: nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să insist. Nu știu de ce mă așteptam să fie mai mult, mai spectaculos... poate pentru că sînt contaminat de literatura memorialistică, de atîtea texte stufoase și grele care vorbesc despre păcatele și ororile trecutului. Nu e cazul nostru. Ni s-a românizat numele după ce niște străbuni, constructori de case de lemn, au trecut din Maramureș În Bucovina, cîndva la Începutul secolului. Numele ar putea fi leșesc, prusac sau maghiar, poate, sau tot românesc, nu se știe, tăvălit Încoace și Încolo de momentele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
făcut cîteva observații interesante. Cam pînă în 1984, Ceaușescu vorbise despre "conviețuirea naționalităților". Prin acest concept, el recunoștea minoritățile naționale. Acum se vorbea, însă, despre "românii de diferite limbi", negîndu-se, astfel, etnia. Kiraly era de părere că Bucureștiul vrea să "românizeze" România. Numărul elevilor care frecventau școli în limba etniei din care făceau parte scăzuse în mod dramatic și mai ales numărul tinerilor transilvăneni de la școlile maghiare. Cît despre "Clauza națiunii celei mai favorizate", Kiraly sprijinise, odinioară, reînnoirea anuală a acesteia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și încasau beneficiile. Serviciul Special de Informații era condus de un alt agent sovietic, Emil Bodnăraș. Alexandru Nikolski va deveni general român și unul dintre cei mai temuți șefi ai procesului de distrugere al elitei românești. Ulterior Nikolski și-a românizat numele în Nicolschi. Trebuie remarcată preocuparea acestor oameni de a-și schimba numele, de a se româniza pentru a-și ascunde mai bine identitatea lor reală. Operațiunea de arestare a tuturor acelora care se opuneau sovietizării țării a purtat numele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Nikolski va deveni general român și unul dintre cei mai temuți șefi ai procesului de distrugere al elitei românești. Ulterior Nikolski și-a românizat numele în Nicolschi. Trebuie remarcată preocuparea acestor oameni de a-și schimba numele, de a se româniza pentru a-și ascunde mai bine identitatea lor reală. Operațiunea de arestare a tuturor acelora care se opuneau sovietizării țării a purtat numele de cod de ,,Gayaneh“, denumire dată de Stalin și încredințată generalului Gheorghe Pintilie. Ea a început printr-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și artistică“, vol I, 1910, nr. 8, 28 februarie), cu titlul și personajele dictate de însuși Caragiale, titlul piesei este Titircă, Sotirescu & C-ie, iar eroul se numește Rică Venturianu. Radicalul numelui patronimic a rămas latinizat, dar desinența s-a românizat. Subliniind faptul că toate numele patronimice terminate în -eanu derivă de la nume de localități, Venturianu își păstrează aspectul artificial. În mod particular, la Rică, numele propriu nu sugerează neseriozitatea unui fante de mahala - deoarece el întemeiază o familie -, ci simplitatea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o bună carte despre Voltaire, alături de alte scrieri. Nu era firesc oare să se vorbească și de influența română în Apus? Se va spune mai târziu despre câțiva dintre cărturarii noștri care au scris în limba respectivă că "ei au românizat oarecum Franța". Fără fals orgoliu și dorința de a supralicita însușirile de care ne-am învrednicit în istorie (n-au fost toate bune), trebuie să constatăm o tendință de a se democratiza istoria prin deplasarea interesului de la eveniment și erou
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
proprietarii și arendașii Pentru a afla unele facilități și majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu numai de celelalte. Potrivit raportului lui Abramovici, la adunarea de constituire a participat și „...tovarășa Bety Birănștain, delegata C.C. (al CDE - central, desigur, n.a.)”. Numele acestei tovarășe era, probabil, Birenstein, dar, mai rău ca pe timpul lui Antonescu, evreii își românizau numele, de-acum, în mod voluntar! Conducerea comitetului provizoriu al evreicelor vasluiene fusese încredințată „... Doamnei Moisescu”. Deci, Birănștain era tovarășă, iar președinta de la Vaslui „doamnă”. Motivul? Apartenența politică! La capitolul căruia noi îi vom spune „fapte mărețe rezervate unui viitor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
chiar cea de la vârful piramidei! „Raportul de activitate dela 25 ianuarie la 25 februarie 1947”, fusese scris și semnat de noul responsabil, avocatul Manea Șafer, „doctor în drept”, așa cum se semna la sfârșitul documentelor. După cum se vede și acesta își românizase numele evreiesc Schaffer, pentru a părea cât mai neaoș și loial noilor stăpâni cu stea în frunte ce propovăduiau cu maximă ură „internaționalismul proletar” și „revoluția socialistă mondială”. De altfel, aproape imediat după evenimentele din august 1944, Schaffer fusese „ales
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Sinaia e numită ca într-o comedie ieftină M-me Fromage iar Coșbuc e, pur și simplu, Ghiță. Nu scapă nici marile nume ale artei europene: Brahms e Beethovențel, Maeterlinck (simbolist neagreat de Caragiale) Pontifex Maximus Mauricius Maeterlinckus, Beethoven se românizează în Babacul, Dante e autohtonizat Alighierescu, Haydn e papa Joseph iar Haendel rămîne puișorul săsesc; nu scapă nici compozitorul Caudella numit cu intuiție etimologică maestrul Codiță, în perioada cînd îi era colaborator la Hatmanul Baltag, Iacob Negruzzi e înaintat la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea " Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea nu îmi aduc bine aminte. Avea un păr... de seama ochilor. Avea o guriță... Dar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se depunea prea mult zel. În procesul de maghiarizare s-a ajuns până acolo Încât cei care purtau nume de familie mai ușor de maghiarizat, ca: Suciu, Colcer, Copoț, Vaidaș și altele, să fie considerați maghiari ale căror nume fuseseră românizate forțat În perioada interbelică. Aceștia, spuneau autoritățile maghiare, trebuie să Învețe la școală În limba maghiară. Rezultatul a fost că aceștia nu s-au mai dus la școală. După război, a continuat să funcționeze școala, cea cu clasele I - IV
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
români și pe scriitorii lor, mă tem că era ales chiar și dacă declara că a colaborat! Ilie Merce nu e parlamentar? Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. Dorin Popa: Cât ne-am dorit noi, în tinerețe, să ajungem în Uniunea Scriitorilor, adică, mai exact, să publicăm cărți! Studenților le vine greu să înțeleagă că nu am reușit să public nici o carte înainte de decembrie 1989, iar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
întregi de funduri goale, uneori și prea mari, și mai ales de urlete... Până și știrile au devenit un fel de minispectacole. Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. E un domn Negru care, oricâte emisuni a făcut și oricum s-ar fi numit, în afară de urlete continue și scălâmbăieli penibile, n-a arătat altceva. Ba da, fundurile goale ale animatoarelor! Dorin Popa: Tot pe vremea lui Mircea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
listă neglijabilă, în materie de expirare! Liviu Antonesei: Ah, păi, e un proiect mult mai profesionist decât cel al TVR, care nu a făcut altceva decât să ia un format internațional, de altfel tâmpit și la origini, și să-l "românizeze", deci să-l facă și mai tâmpit, după puterile debile ale lumii noastre audio-vizuale. Cei de la ziar măcar au separat domeniile importante de prezență publică și, o altă calitate, listele lor sunt orientative pentru fiecare domeniu, astfel încât cititorul nu doar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în general. Dacă trecem de la informație unde e uimitor ce rapid un zvon devine știre! -, la programele poreclite de "divertisment", e dezastru total. În genere, au fost preluate formate străine mediocre, pe care d-l Lazarov & His Wife le-au "românizat", făcându-le proaste, iar cei care le pun în operă fac un pas înainte și ele devin foarte proaste. N-o să le enumăr pe cele din zona "plângăcioasă", prea multe, ca și telenovelele, chiar și pentru o masă "simțitoare" ca
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
balcanice de culise / 82 De la d-l Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău... ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! / 87 Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra / 92 La noi, e plin de vipuri și vipițe... Sigur, scriitorul poate încerca și chiar poate deveni VIP, dar mă tem că asta se face cu riscul declasării sale, cu pierdere de sânge propriu / 99 Cred că în
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]