606 matches
-
lăsat fosta provincie fără structura politică. S-au păstrat forme de organizare politică că obștiile sătești. Până în 313, creștinismul a pătruns în Dacia și Moesia, răspândit de misionari creștini, contribuind la strângerea legăturilor daco-romanilor cu romanitatea sud-dunăreană și la continuarea românizării în regiunile nord-dunărene. Prezența creștinismului pe teritoriul Daciei este dovedit de numeroasele descoperiri: opaițe cu semnul crucii, basilici că cele de la Sucidava din secolul VI, Tomis (secolele IV-VI). Au apărut treptat episcopate că Justiniana Prima sau Tomis. Originea latină
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
gelenii aveau ca rost să împlinească o profeție nescrisă : ”un brâu de colonii care să fie un zid viu de strajă și apărare a gliei scumpe strămoșești” după cum spune părintele Ioan Ursu. Deci, satul a avut rol de protecție, de românizare. Noii proprietari aveau să fie din zone diferite, dar într-un trup și-un suflet de același fel, zone din Munții Apuseni și Maramureș. Și toți s-au înțeles și au lucrat cot la cot, rezultat al strădaniei lor fiind
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
drept financiar. În dosarul său de Securitate se află următoarea mențiune: „Deși urmărit și pus sub control ca fost ministru, R.P. și-a păstrat totuși linia vechilor sale convingeri democratice. Sub urgia legionară a apărat în justiție, înaintea instanțelor de românizare, precum și a Curților de Apel și Casație, pe toți evreii care l-au solicitat. A fost dintre puținii avocați creștini cari au avut curajul unei continue activități publice de acest fel [...] refuzând orice onorariu. [...] Sub regim legionar, în fața instanțelor de
Radu Portocală (politician) () [Corola-website/Science/305819_a_307148]
-
precum și a Curților de Apel și Casație, pe toți evreii care l-au solicitat. A fost dintre puținii avocați creștini cari au avut curajul unei continue activități publice de acest fel [...] refuzând orice onorariu. [...] Sub regim legionar, în fața instanțelor de românizare, el a combătut și învederat în diferite ședințe publice, absurditatea teoriei rasiale, demonstrând lipsa ei de fundament biologic, social și moral. [...] Pentru asemenea atitudini și activitate, a fost amenințat cu radierea din Baroul Ilfov, iar în Baroul Brăila legionarii au
Radu Portocală (politician) () [Corola-website/Science/305819_a_307148]
-
celelalte fuseseră desființate) au inițiat o propagandă foarte intensă împotriva evreilor, masonilor și a „uneltelor” lor. Prin acest termen, „uneltele lor”, legionarii se refereau la Antonescu și oamenii loiali lui. La 18 ianuarie, Antonescu a desființat posturile de "„comisari de românizare”" de pe lângă întreprinderile comerciale și industriale. Legionarii au văzut în acest act un atac direct și au cerut demisia lui Antonescu și crearea unui guvern legionar condus de Horia Sima. La București un agent britanic de origine greacă l-a împușcat
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
legionare, toate celelalte fiind desființate) au declanșat o propagandă intensă împotriva evreilor, masonilor și a „uneltelor” lor. Prin sintagma „uneltele lor”, legionarii se refereau la Antonescu și oamenii loiali lui. La 18 ianuarie, generalul a desființat posturile de "„comisari de românizare”" de pe lângă întreprinderile comerciale și industriale. Legionarii au văzut în aceasta un atac direct și au cerut demisia lui Antonescu și crearea unui guvern legionar condus de Horia Sima. Un incident a fost folosit ca pretext de ambele părți, Antonescu și
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în "Reich"). După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de tătari, turci, greci și bulgari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al țării după ce Anghel Saligny a
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Decizia pare să urmeze lipsei păstoririi arhierești, după încetarea Episcopiei ortodoxe a Vadului și intrării domeniului Chioar în posesia principelui. De altfel, continuându-l pe Gabriel Bethlen, Rákóczieștii au făcut numirile de vlădici ortodocși cu fixarea celor 5 condiții calvine: românizarea slujbei în biserici, predicile și tipăriturile să se facă în limba română (până atunci făcîndu-se în limba slavonă), stârpirea superstițiilor și ascultarea de superintendentul calvin. Dar acceptând aceste condiții, unele de voie, reprezentând un cert progres al vieții religioase, altele
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
1914) - toate la Chișinău. Preot la catedrala arhiepiscopală (1918 - 1919), apoi preot paroh la Năpădeni (1919 - 1932). A publicat numeroase articole in: "Basarabia", "Luminătorul" "Glasul Basarabiei" și alte periodice, toate în Chișinău, militând pentru unirea Basarabiei cu România și pentru "românizarea" vieții culturale și bisericești din această provincie. A publicat o serie de broșuri cu conținut moralizator traduse din rusește.
Grigore D. Constantinescu () [Corola-website/Science/318190_a_319519]
-
a crescut în intensitate odată cu ofensiva anticatolică din teritoriile austro-ungare intrate în componența Regatului Român. Exproprierea Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara în anul 1921, devenită sufragană a Arhiepiscopiei de București, urmată de exilul episcopului Julius Glattfelder, care a acuzat politica de românizare instituită în Banat, a dus la escaladarea conflictului. Între cei care au orchestrat demiterea arhiepiscopului Netzhammer s-a numărat primul nunțiu apostolic la București, viitorul cardinal Francesco Marmaggi. Acesta preconiza întărirea catolicismului în România prin intermediul Bisericii Române Unite cu Roma
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
75), numele provine din limba maghiară "bakó" „călău”. Este vorba cu mai multă probabilitate de o contaminare a ambelor cuvinte, adică de o interpretare umoristică a numelui orașului, prin intermediul cuvântului din limba maghiară. Mareșalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităților din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea orașului Bacău, cu "Gura Bistriței". Menționarea orașului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
așezare). Procesul de maghiarizare forțată care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul Ujhely, de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul Ujhely în românescul Uiheiu. Uiheiul este unul dintre satele de coloniști cele mai noi din Banat. El a fost înființat la 1844, la mai bine de o sută de ani de la începutul colonizărilor
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
marginea orașului, pe drumul Cheii și al Olăneștilor. Este cea mai veche clădire din Râmnicu-Vâlcea, care mai păstrează stilul acestă de construcție curat românesc, cu specificul zonei vâlcene. În activitatea sa de la Episcopie, Anton Pann a avut ca scop principal românizarea și modernizarea muzicii bisericești, dovadă fiind manuscrisele redactate, constând în cântări specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. În același timp, preda lecții de muzică maicilor de la mănăstirile „Dintr-un Lemn” și „Surupatele”. În anul 1830 deschide seria tipăriturilor sale cu
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
limbă străină, care poate fi studiată opțional ; atestarea periodică a cadrelor și conferirea de grade didactice ; trimiterea masivă a tineretului la studii de toate gradele în Țară pe burse oferite de statul român etc. Neocomuniștii (“agrarienii”) l-au acuzat de “românizare” a învățământului din Republica Moldova, de “reetnizare” (alias românizare) a tinerilor generații de moldoveni. În 1994, când au venit la putere, l-au demis, ostracizat pentru așa-zisa românizare, lăsându-l fără loc de muncă, îngrădindu-i revenirea în învățământ, căruia
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
periodică a cadrelor și conferirea de grade didactice ; trimiterea masivă a tineretului la studii de toate gradele în Țară pe burse oferite de statul român etc. Neocomuniștii (“agrarienii”) l-au acuzat de “românizare” a învățământului din Republica Moldova, de “reetnizare” (alias românizare) a tinerilor generații de moldoveni. În 1994, când au venit la putere, l-au demis, ostracizat pentru așa-zisa românizare, lăsându-l fără loc de muncă, îngrădindu-i revenirea în învățământ, căruia îi consacrase peste 30 de ani, forțându-l
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
burse oferite de statul român etc. Neocomuniștii (“agrarienii”) l-au acuzat de “românizare” a învățământului din Republica Moldova, de “reetnizare” (alias românizare) a tinerilor generații de moldoveni. În 1994, când au venit la putere, l-au demis, ostracizat pentru așa-zisa românizare, lăsându-l fără loc de muncă, îngrădindu-i revenirea în învățământ, căruia îi consacrase peste 30 de ani, forțându-l să se autoexileze în Țara-mamă. Timp de 13 ani, până la pensionare (2007), a activat ca expert la Direcția Relații Internaționale
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
romană în 271/272. Acest fapt ar contribui la facilitarea muncii de explicare a „tracismului" mult mai pronunțat al dialectului român septentrional (așa-numita „daco-română") în lexic, față de dialectele sudice, din Peninsula Balcanică, precum și la înțelegerea fenomenului de „romanizare" (sau „românizare", de expansiune a romanității, a elementului românofon) în teritoriile de la nord, vest și est de hotarele vremelnice ale provinciei Dacia Traiana. Prin zdrobirea lor militară și subjugarea politică cu exploatarea economică în sec. II-III, conștiința etnic-socială a geto-dacilor nu a
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
raporturilor cu populația maghiară sunt un model de cercetare științifică statistică. El a sesizat tendința de creștere a ponderii populației românești, ca o consecință directă a fertilității mai ridicate decât cea a minoritarilor, maghiari și germani. De asemenea, procesul de românizare a centrelor urbane. Sabin Manuilă a făcut parte din delegația română la Conferința de la Turnu Severin, pentru tratative cu reprezentanții guvernului ungar în chestiunea Transilvaniei și apoi din delegația participantă la "arbitrajul" de la Viena. El este cel care a propus
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Mineelor”" (1776 -1780), întâia ediție a "„Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii românești”" a lui Ienăchiță Văcărescu (1787) și multe altele. Alt important cărturar al Râmnicului, episcopul "Damaschin", reușește tot în această perioadă să contribuie la "românizarea aproape a tuturor cărților", traducând aproape întreaga literatură a timpului. În urma sinodului din 28 noiembrie 1719 ținut la mănăstirea Horezu (sau Hurezi), episcopul Damaschin propune înființarea a două școli: una românească la Râmnic și una latinească la Craiova. Tot la
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Râșca este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Râșca (reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate. Râul Râșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
și magaziner, după care s-a angajat ca secretar al Casei de Ajutor Reciproc a C.F.R., încheindu-și activitatea la vârsta de 78. A murit în 1972 la vârsta de 88 ani. Mama, Cristina Vrăgneanu, de origine sârbă (Vrăgneanu este românizarea numelui sârb Vrgović) s-a născut în comuna Vârciorova și a fost ucisă în bombardamentul american din 4 aprilie 1944, la vârsta de 49 ani. Chiar și înainte de moartea mamei, Ion Popescu - Lac nu avut o viață ușoară, dar norocul
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
Rosen”, felul în care s-au transformat și au evoluat procesele de locuire urbană în context local: ▬ reflectarea clivajului între clasele sociale în diferențele dintre locuințe, precaritatea și lipsa utilităților de bază în unele locuințe cu chirie, în perioada interbelică; ▬ românizarea, evacuările și oprimarea în timpul războiului; ▬ locuitul forțat la comun în casele naționalizate la începutul perioadei socialiste; ▬ condițiile de trai pe șantierele anilor 1960; ▬ etapa locuințelor la bloc, proprietate privată, după 1965; ▬ locuirea precară în perioada socialistă târzie și ▬ experiențele traumatice
Domiciliu Instabil la Macaz () [Corola-website/Science/296129_a_297458]
-
fost transferat în RSS Moldovenească în calitate de comisar al poporului pentru afaceri interne. În această calitate, a ordonat arestări în masă pe teritoriul Basarabiei anexate la URSS. El a insistat asupra soluționării problemelor provocate de "elementele vechi" - adepți ai așa-zisei "românizari" a populației basarabene, fiind vizați foștii oameni politici, în special din Sfatul Țării, care votaseră în 1918 Unirea Basarabiei cu România, foștii ofițeri din armatele țaristă și albă, funcționarii statului român, oamenii avuți, indiferent de naționalitate și religie. Potrivit informațiilor
Nicolae Sazîkin () [Corola-website/Science/307690_a_309019]
-
în ultimii ani, a formării omului nou, au implicat două seturi de măsuri: 1. măsuri dedicate etnicilor români cu scopul de a le forma un anumit tip de identitate națională greu de distins de xenofobie și 2. un proces de românizare prin care se urmărea ștergerea memoriei diversității etnice și culturale din conștiința etnicilor români și o integrare a celorlalte grupuri etnice din România. Efectele acestor măsuri sunt observabile și după căderea regimului comunist atât în ultimul deceniu al secolului XX
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
limbile grupurilor etnice minoritare. Schimbarea numelor localităților și interzicerea prenumelor în limbile etniilor minoritare nu reprezintă doar o tentativă de schimbare a memoriei românilor, ci este și un aspect al procesului de „omogenizare” a societății și de integrare forțată, de „românizare” a celorlalte grupuri etnice. Fiind foarte complex și continuând în multe privințe asimilarea forțată din perioada interbelică, procesul de integrare și românizare derulat de regimul comunist viza multiple paliere ale vieții sociale. Începând cu sfârșitul anilor '50, politicile de integrare
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]