605 matches
-
zone diferite, ceea ce a condus, pe de o parte, la punerea în circulație a unor elemente regionale diferite, pe de alta, la clarificarea și unificarea limbii, la creșterea fluidității și expresivității acesteia. Acțiunea tenace a lui C. de a determina românizarea culturii religioase se datorează și contextului istoric general al Reformei, în special calvinismului (unele traduceri au fost făcute chiar după originale aparținând acestui curent), dar principalul motiv rămâne convingerea sa că editarea de cărți românești și folosirea lor tot mai
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
a fost arestat și întemnițat nu se știe încă. Se zice cu toate astea că el însuși ar fi provocat arestarea și întemnițarea sa, pentru a amăgi cu mai multă dibăcie încă pe acei români cari, din București, visează la românizarea greco - românilor (?! ) din Macedonia și pentru a obține alte sume de bani. Se adaogă asemenea că se așteaptă trimiterea a sume mari din București, cari vor servi să cumpere autoritățile otomane pentru ca ele să elibereze pe acest cavaler de industrie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc" (Noica, 1991: 27). Sunt relevante de asemenea cuvintele rostite de Vasile Pârvan la inaugurarea Universității românești din Cluj în 1919: Nu românizarea noastră feroce întru vegetativul etnografic, ci continua noastră umanizare întru sublimul uman va crea cultura românească" (Noica, 1991: 32). Dar maniera în care privește Blaga satul românesc este dincolo de orice catalogare. Comparația dintre concepțiile arhitectonice săsească respectiv românească este revelatoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Argumente similare care susțineau nevoia de a proteja bunăstarea națiunii și a statului s-au dezvoltat ulterior Într-o manieră mult mai agresivă. În august 1940, sub dictatura lui Carol al II-lea, au fost discutate și adoptate măsuri de „românizare” a vieții economice, printre care cea de desființare a dreptului la proprietate al evreilor. Aceste măsuri au fost puse În aplicare În timpul războiului, sub regimul Antonescu. Finanțarea statului și biopoliticatc " Finanțarea statului și biopolitica" Moldovan propunea o manieră de-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puternică pentru „salvarea neamului”), „Între cei doi conducători [Horia Sima și Ion Antonescu, n.n.] era un consens perfect În ceea ce privește convingerea că evreii trebuie eliminați din societatea românească” (p. 28). După rebeliunea legionară, conducătorul statului, Ion Antonescu, a continuat „opera” de românizare, care Însemna În fapt restructurarea etnică a societății românești. Luările de cuvînt din cadrul ședințelor Consiliului de Miniștri demonstrează concepția rasistă a mareșalului, precum și intenția de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mitropolitului Varlaam peste Țara Moldovei, animat permanent de necesitatea naționalizării scrisului, pentru care a depus o muncă elaborată, finalizată cu tipărituri de cărți religioase în limba română, una apropiată de cea orală, pe înțelesul tuturor. Continuator și credincios ideii de românizare a scrierilor, momentul Dosoftei reprezintă apogeul operei culturale începute de Varlaam și atingerea unui nivel fără precedent în cultura medievală românească, încununat de tipărirea traducerii Psaltirii în versuri, la 1673, precum și a altor lucrări de factură religioasă și istorică traduse
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de nașteri, care permit comparații cu perioada anterioară. grecești erau angrenate profund în viața economică și politică a țării 4. Naturalizarea juridică era dublată, la nivelul individului, de o românizare eficientă. Pentru grecii mai vechi sau pentru noii veniți, atrași de posibilitățile economice oferite de România, considerăm că românizarea devenea în unele cazuri aproape totală și efectivă în două-trei generații după Unire, când erau întrunite condițiile necesare acestui proces 5
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grecești erau angrenate profund în viața economică și politică a țării 4. Naturalizarea juridică era dublată, la nivelul individului, de o românizare eficientă. Pentru grecii mai vechi sau pentru noii veniți, atrași de posibilitățile economice oferite de România, considerăm că românizarea devenea în unele cazuri aproape totală și efectivă în două-trei generații după Unire, când erau întrunite condițiile necesare acestui proces 5. Apariția statului grec, după 1830, conduce la topirea elenismului ca formă culturală în Răsăritul european, fapt pentru care N.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cișmelei din dealul Filaretului. Încolțit de boală, dar și de intrigile boierilor ce-i obstrucționau faptele, neînțeles de noul domn Alexandru Moruzi, va face paretesis (demisia) în septembrie 1793. Se stingea curând, la 52 de ani. F. a contribuit la românizarea serviciului religios prin vasta lucrare de tipărire a cărților de ritual bisericesc (peste douăzeci și cinci la număr). Și-a tipărit propriile traduceri din grecește, din „cuvintele”, adică învățăturile de filosofie creștină ale sfinților Dorotei și Teodor Studitul, dar și gramatica lui
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
ROMÂNIZAREA, publicație apărută la București, bilunar, între 6 aprilie 1935 și 20 aprilie 1941, având ca girant responsabil pe D. Mihăilă. Subtitlul „Organ naționalist independent” se modifică în câteva rânduri, din 1938 fiind „Ziar de atitudine și îndrumare românească”. De la numărul
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
decât alte periodice similare din epocă, R. susține un naționalism așa-numit „creator”, menit să ducă la o renaștere morală și spirituală a țării, chiar cu prețul renunțării la orice principiu democratic. Într-un articol doctrinar intitulat Programul național al „Românizării” se arată că prin „românizare” se înțelege „crearea unui suflet românesc unitar și indestructibil”. Această orientare se face simțită întrucâtva și în „Pagina culturală”, în rubricile ce o compun de-a lungul anilor: „Vitrina literară”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Puncte de
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
epocă, R. susține un naționalism așa-numit „creator”, menit să ducă la o renaștere morală și spirituală a țării, chiar cu prețul renunțării la orice principiu democratic. Într-un articol doctrinar intitulat Programul național al „Românizării” se arată că prin „românizare” se înțelege „crearea unui suflet românesc unitar și indestructibil”. Această orientare se face simțită întrucâtva și în „Pagina culturală”, în rubricile ce o compun de-a lungul anilor: „Vitrina literară”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Puncte de lumină”, „Actualități literare”, „Cărți și
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
până și soarta zeilor: prescrierea destinelor individuale și chiar predestinarea societăților! Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Grafia corectă, respectând normele limbii latine, ar fi aceea de curriculi; acest genitiv latin a fost abandonat prin anglo-saxonizarea și românizarea termenului în discuție. Din păcate, literatura pedagogică (de la noi și de aiurea) nu se mai sinchisește de atare exigențe. Un autor care stăpânește relativ bine latina clasică, precum cel care scrie aceste rânduri, se va simți mereu stânjenit de această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se posedă cu adevărat numai ceea ce se poate renunța”. L.A.: Ultima întrebare: cum ai perceput prelucrarea și modul în care noi ne-am despărțit de comunism? D.G.: Am citit Paradigma feminină a României și sunt de acord cu „românismele sau românizarea”, dar și cu feminizarea caracterului național demonstrată de tine - însă nu cred că neapărat o „masculinizare” prost înțeleasă este soluția. Până și comunismul era „românesc”, iar despărțirea, declanșată prin pseudoprocesul din decembrie, a urmat felul nostru aparte de a rezolva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
târziu se angajează ca redactor la ziarele „Universul” (1935-1937) și „Cuvântul” (1937). Referent la Ministerul Propagandei (1942), impiegat la Ministerul Culturii Naționale, de la sfârșitul anului 1943 până în primăvara lui 1945 este șef de serviciu la Președinția Consiliului de Miniștri, Subsecretariatul Românizării. Rămas cinci ani fără slujbă, va fi angajat abia în 1951 bibliotecar-șef și apoi referent tehnic la Muzeul Militar Central din București. Pensionat în 1956, se reîncadrează bibliograf-șef la Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în martie 1958, când se
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
până în martie 1938, cu o periodicitate neregulată, având ca director pe Gh. Târnăveanu, iar ca redactor pe G. Belea. Ultimul număr iese cu titlul „Reînvierea românească”. Publicația se autodefinește, într-un apel, drept „Tribună liberă de luptă antirevizionistă și de românizare a românilor secuizați.” Articolul-program, aparținând lui G. Belea, militează pentru „sufletul românismului”, împotriva „indiferentismului politic”, pentru „replantarea vlăstarelor românești pe ogoarele părinților noștri”. Cea mai mare parte a paginilor este consacrată publicisticii, ilustrată de Gh. Târnăveanu, Ion Banu, G. Popa-Lisseanu
REINVIEREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
PALIA DE LA ORĂȘTIE, prima traducere românească a cărților Geneza și Exodul din Vechiul Testament, apărută în 1582. A fost tipărită de diecii Șerban Coresi și Marien. Din predoslovie se înțelege că lucrarea este o urmare a mișcării generale de românizare a cultului, ce caracterizează secolul al XVI-lea, dar și a intensei propagande calvine. Autorii traducerii - Mihail Tordași, episcop al Ardealului, Ștefan Herce, „propovăduitorul Evangheliei” în Sebeș, Efrem Zacan, dascăl în Sebeș, Moise Peștișel, „propăvăduitorul Evangheliei” în Lugoj, și Archirie
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
Theodosie ar fi un exemplu -, cercetează literatura marilor cronicari moldoveni - cu studii exemplare asupra textelor, însoțite ulterior de ediții realizate cu acribie -, se ocupă de relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori), a trebuințelor lăuntrice în
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
clasă de specialiști, instruiți În timpul erei comuniste și, astfel, mai dispuși să accepte țelurile comuniste și să pună umărul În cursa pentru industrializare. Disputa cu Uniunea Sovietică despre locul economiei românești În CAER de la Începutul anilor ’60 și, mai ales, „românizarea” ulterioară a politicii, au jucat, de asemenea, un rol major În această deschidere către intelectualitate. Această deschidere a continuat cel puțin până la sfârșitul anilor ’60, adică mult după moartea lui Gheorghiu-Dej și instalarea lui Nicolae Ceaușescu ca lider suprem. Aceasta
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
emigranți de la Moscova, a făcut „front comun” cu Ana Pauker și Vasile Luca Împotriva lui Gheorghiu-Dej. El nu fusese membru al „grupului din emigrație”, dar Dej nu putea uita că, În 1940, Cominternul sugerase numele lui Georgescu ca soluție pentru românizarea elitei peceriste prin numirea lui ca Secretar General. Teohari Georgescu refuzase numirea, Însă Dej nu putea să subestimeze riscul ca Kremlinul să Îl folosească (oricând) drept o carte Împotriva lui. Alte două exemple, care nu confirmau presupusa dihotomie dintre cei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
amăgirilor ș.a.). Revista publică materiale de specialitate privitoare la librari și edituri (Regulamentul editorilor, Librarul, Librăriile), aspecte și instantanee de la Zilele cărții, premiile literare etc. Cele mai multe materiale sunt scrise de directorul Editurii Delafras, Petre C. Georgescu-Delafras (mai interesante, între ele: Românizarea întreprinderilor de editură și librărie, Este comunismul viabil?, Crima de a fi editor-cenzura legionară etc.). Tot el semnează fragmente din lucrările Tari și slabi, Cum am cucerit viața, Problema evreiască în România, Omul de mâine ori este protagonistul unor polemici
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
scopul nici măcar pe departe nu este atins, iar în unele privințe s-a ajuns la rezultate tocmai contrare de acelea spre care s-a țintuit"1749. Eșecul politicilor administrative ale guvernelor în Dobrogea era ilustrat prin faptul că "în direcția românizării satelor și orașelor puterea geniului limbii române n-a fost ajutată prin nicio dispozițiune administrativă"1750. Referindu-se la prevederile legii de organizare a Dobrogei din 1880 privitoare la cetățenie, se sublinia faptul că aceasta stipula că "devin cetățeni români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de patria română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea îndatoririlor"1775. Având în vedere toate acestea, semnatarii memoriului solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a orașelor ce administrează"2030. În ciuda tuturor acestor disfuncționalități administrative "românii (...) se dezvoltă (...) se înmulțesc și prosperă (...) dar, să se știe, fără concursul administrațiunei"2031. În opinia jurnaliștilor constănțeni administrația din Dobrogea "n-a pus până acum un deget pentru românizarea acestei provincii", fapt ilustrat prin aceea că funcționarii, "pătura cea mai cultă a localității", erau ținuți departe de urnele electorale care "trebuie să ne dea pe capii administrațiilor comunale"2032. În încheierea acestui articol critic la adresa guvernului de la București, jurnaliștii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
General al județului Constanța a fost declarată închisă 2119. La 23 noiembrie 1897 apărea în săptămânalul Constanța, sub semnătura lui Petre Grigorescu, un articol critic la adresa "primarilor de până acum" ai orașului Constanța, care "din temere sau interes (...) au tergiversat (...) românizarea orașului și dezvoltarea lui teritorială"2120. În cuprinsul articolului se preciza că "prin septembrie 1894 s-a decis, de unanimitatea consiliului comunal, formarea unui cartier, la marginea orașului, unde să se dea românilor locuri de case cu prețuri fixe (...) ieftine
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]