84 matches
-
Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională, anterior definită aproape în întregime de originea romană, a fost pe deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea originii), reușitele politice ale românilor îi fac pe aceștia să se identifice din ce în ce mai mult cu românitatea contemporană. Originea. În calitatea sa de structură de rezistență mitică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ani, strâns într-un coc ca o căpiță ușor țuguiată, vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima generație românizată și căsătorită cu un câmpulungean, coana Zitta vorbea o română impecabilă, iar limba etniei sale, germana, o folosea rar, doar atunci când se întâlnea cu câteva cunoștințe și rude, descendente și ele ale unor familii de coloniști printre care era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
extremi" ai acestei teorii. În accepțiunea sa, este clar că "elementul alogen" din interiorul PCR este responsabil de ororile post-revoluționar leniniste petrecute în România. După ce încearcă să ne convingă că, pe lângă Ana Pauker (evreică) și Vasile Luca (maghiar cu nume românizat), Teohari Georgescu era de asemenea "alogen" (ceea ce este fals), Cosma afirmă că ponderea decizională a lui Gheorghiu-Dej era minoritară în raport cu hotărârile concertate ale acestora, orientate înspre subordonarea României marelui vecin de la răsărit. "Oricât ar fi fost Gheorghiu-Dej de român", scrie
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Iași pentru autoritățile rusești. Ascendența Arghiropolilor cuprinde nobili și poate chiar și membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat căsătorii mixte cu români și românce și au devenit pînă într-atît de românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar ceilalți membri ai familiei Arghiropol și-au menținut statutul. Gheorghe Arghiropol s-a însurat cu Elena Drăghici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mormînt. Era moldovean, ca și Iorga, născut la Huși în 1899, ca fiu al camaradului de arme al lui Iorga, Ion Zelea Codreanu, cu care (împreună cu A. C. Cuza) fondase Partidul Naționalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta românizată a numelui Zelinski, un nume ucrainean. Mama lui Codreanu, Elisabeta Brunner, era de origine germană. Cu toate acestea, atît tatăl cît și fiul au devenit naționaliști români înfocați. Astfel, tatăl și-a românizat numele din Zelinski în Zelea și a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
va fi mai multă lumină. Atunci multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne aplecăm asupra unor fapte - cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar În Moldova rușii și ucrainenii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Presupunând că forța de asimilare a românilor este așa de puternică, de ce nici o minoritate de la noi, venită În ultimii 300 de ani, nu și-a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cu clădirea Universității Lomonosov din Moscova, motiv pentru care nu poate fi agreat și admis de "specialiștii" noștri de teapa Popeștilor, Ioneștilor, Dumitreștilor și mulți alții americanizați, oameni cu vederi superioare neamului nostru ca Tismăneanu, Teokeș sau alții cu nume românizate, dar care nu simt deloc românește. Am citit undeva, că această clădire este lăsată în mod intenționat să se deprecieze, ca să poată fi cumpărată de vreun multimiliardar indian, pachistanez, arab, sau de altă nație, la fel cum s-a întâmplat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sau, cum se spunea în epocă, în termeni consacrați, "rumeni" sau "rumuni") într-un bloc teritorial românesc sau, direct, chiar în afara țării. În continuare, avea în vedere mutarea într-un teritoriu absolut unguresc a vreo 40-45 de mii de maghiari românizați, ai căror străbuni, judecând după nume, fuseseră maghiari - de preferință dincolo de Dunăre (Dunántúl) -, în timp ce, în locul lor, ar fi trebuit împământeniți (în valea Someșului) aproximativ 75 de mii de maghiari aduși din Țara Secuilor, pe pământuri luate de la români, respectiv de la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să menționez un alt termen des utilizat, obiect al uneia dintre cele mai vechi glume din industrie, care li se face multor nou veniți la un moment dat și care supraviețuiește în continuare. Este vorba despre sharf sau varianta sa românizată, șarf, un termen care se referă la claritatea imaginii pe obiectul sau personajul vizat. Să faci șarful unei camere pentru o transmisiune clasică în direct înseamnă, în termeni obișnuiți, să te asiguri că imaginea transmisă este clară și reporterul bine
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
57,6%, maghiarii 29,1%, iar germanii 7,9%. La orașe, românii erau Încă minoritari, deși ponderea lor crescuse după 1918: 35,9%, față de maghiari — 39,8% și germani — 12,7%. Chiar acum, când orașele Transilvaniei sunt În măsură apreciabilă românizate, arhitectura lor lasă să li se Întrevadă originea. Clujul (Kolozsvár) și Târgu Mureș (Marosvásárhely) au fost orașe ungurești, iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
studii (liceeale, bacalaureat, superioare). De exemplu: dacă Beleaev prin românizare a devenit Belu, Dalacov - Dalacu, Hagiculev - Hagiculea, etc, în actele de stare civilă au numele de familie real. Proveniența teritorială Indiferent de numele de familie dacă a fost sau nu românizat, toți absolvenții liceelor bolgrădene, în actele de stare civilă și de studii eliberate de România și-au păstrat identitatea teritorială (județul, localitatea, Basarabia). De exemplu: Hagiculev Nicolae provine din com. Congaz, județul Cahul; Dalacov Petre - din com. Sichirlichitai, județul Izmail
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
bocancii în marea literatură. De ce nu mi-am dat demisia? V-ați pomenit vreodată în situații limită, domnule Paraschivescu? Știți ce înseamnă, la propriu, cuțitul la os? În timpul războiului, tata a fost scos din direcția băncii, făbricuța a fost rechiziționată, românizată, casa ni s-a luat, iar noi am fost mutați într-o locuință mică, la periferia orașului. În toți anii răz boiului, am trăit numai din vânzarea lucrurilor din casă, din vânzarea a ceea ce ar fi trebuit să fie zestrea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și aceeași persoană. Dar să-mi continui ideea. Mama ne vindea comorile din casă ca să poată cumpăra zahăr, ulei, făină și ca să avem ce mânca. După război, ni s-a dat înapoi casa. În scurt timp, fosta casă și făbricuță românizate au fost națio nalizate de comuniști. Mama a murit de inimă, tata nu mai dispunea de nici un fel de venit. A avut loc stabilizarea și a pierdut și bruma de bani pe care-o mai avea. Eu eram proaspăt măritată
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică. Această percepție era destul de răspândită În epocă, astfel Încât nu este de mirare faptul că, la sfârșitul deceniului patru, scriitorul evreu F. Aderca Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea puternice tendințe pro-sovietice, specifice acelor timpuri În care rușii infectaseră cu sâcâitoarea lor prezență toate reședințele de județ, sub forma „comisiilor aliate de control a aplicării Convenției de armistițiu”. Din colectivul de redacție mai făceau parte profesorii Isidor Kremer (românizat: Cremer) și Vasile I. Cataramă, ultimul ajuns În pușcăriile comuniste la sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut pentru niște delicte politice imaginare sau atât de insignifiante Încât, analizate astăzi cu calm și cap limpede, oricine Își poate da seama de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
acțiunea aceea n-a fost nici destul de puternică, nici destul de trainică”. Pentru a-și susține punctul de vedere și pentru a arăta importanța culturii și a instrucției, a dat un exemplu concret, acela a lui Anghel Saligny, fiul unui francez românizat, care a realizat podul de peste Dunăre, dar nu cu români și produse românești, ci cu străini și produse străine. Susținându-și punctul de vedere, declara „eu sunt de părere și acu ca și atunci (1879) de a se da cât
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
clasa boierească e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută în Muntenia, pentru că acum formele noi și-au dat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Universității spre strada Academiei, acolo unde a fost tăiată mai târziu strada Nouă (Edgar Quinet); ea a dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doctorul Alexianu etc.291 magazine: Cine mai poate recunoaște Bucureștiul? Comerțul său a luat cu totul altă înfățișare. Lipscanii, unde astăzi domină aproape exclusiv firmele evreiești, pe acea vreme era al firmelor românești sau al firmelor bulgarilor și ale grecilor românizați. Îmi mai amintesc numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
naționalo-fanariote.306 Fiindcă, dacă, precum am spus, vechile familii boierești din neam băștinaș erau încă puternic reprezentate în înfățișarea de suprafață a Bucureștilor, înalta societate era împănată cu foarte multe familii de origină greacă și fanariotă. Căci nu toți grecii românizați erau fanarioți.307 158 bucureștii de altădată Carlos“ („Cronica interioară“, Pressa, an. X, nr. 1, 23 ianuarie 1877, p. 1). „Alteța-sa regală“, Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid (1848-1909), pretendent rătăcitor la tronul Spaniei, aflat în vizită în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în care se mai găsesc specialiști evrei. 6/. - Obligarea tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. - Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. - Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
luni în urmă, la 13 martie, în Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupându-se de problema Universității maghiare din Cluj în perioada 1945-1959, oferă documente semnificative, dosarele din 1948 ale cadrelor. Numele sunt adesea românizate: pentru a cita doar pe cele mai cunoscute, Gaal Gabor („Gavril”) sau Szabedi Laszlo („Vasile”). Despre pe atunci tânărul Jako Zsigmond se spunea că “își găsește cu greu drumul în aplicarea unei metode științifice mai apropiate de marxism-leninism”. Intervenția sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în care se mai găsesc specialiști evrei. 6/. Obligarea tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]