85 matches
-
al feeriei citadine, cu desfășurările lor caleidoscopic-spectaculare, face loc rătăcirii însinguratului într-o lume ostilă, în care relațiile altădată tonifiante până la exaltare devin din ce în ce mai labile. Lui Ulise, celui deschis aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul înviind cohortele de îngeri. Fără umbra mea ruptă fărâme ca o scrisoare aruncată vântului, Fără umbra mea care era scara
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la ferestre", indicîndu-se proveniența sa dintr-o denumire comercială. E interesant că motorul Google, bun indicator al frecvențelor relative, găsește numele de marcă Thermopane cam de 100.000 de ori, cu un număr de apariții mult mai redus decât al românizatului termopan. De altfel, denumirea tehnică nu pare să fi avut în alte limbi succesul din română: tipul respectiv de geamuri este descris prin diferite sintagme, perifraze, sinonime (cuprinzînd ideea de ,termoizolant"). Chiar și pe un site românesc specializat (ferestreonline.ro
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
încleștărilor doctrinare, ei reușind de fiecare dată să-și păstreze echidistanța, în speță, verticalitatea. Mai sunt unii care "se dau legați" cu bună știință, care își negociază financiar propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă "independentă", nu la cea partinică, unde câte un Alcibiade, sosit pe pluta paranoiei, ne scrutează cu câte
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja "românizat" în scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care se avansează și varianta bodigard. În unele cazuri - cel mai frapant fiind computer -, vechiul DOOM nu indica pronunțarea unor împrumuturi, ceea ce ar fi implicat adaptarea lor fonetică totală, de fapt nerealizată
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
nu încă separate, în care credințele, numele familiare, aproape șăgalnice, care trag, ca o cataplasmă, din iuțeala bolii, făcînd-o mai acceptabilă, își găsesc loc printre franțuzisme pretențioase, care vor face legea, multă vreme, pînă azi, într-o nomina anatomica niciodată românizată. O carte prietenoasă, enciclopedie practică și culegere de reguli de bună purtare și de autocunoaștere, pînă a nu ajunge la spital, într-o lume care nu știa ce-i acela stil de viață, dar îl propovăduia, venind, iată, din-tr-o tradiție
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
produs comercial destinat integral exportului) și e chiar riscantă: nu cred că toți românii care umplu stadioanele la un meci de fotbal țin morțiș să se exprime în engleză („frate, ce caft a fost aseară pe National Arena!”). Formula parțial românizată Național Arena (în care confuzia între română și engleză pare produsă de scrierea frecventă fără diacritice) ridică două probleme: opțiunea pentru termenul arenă și structura sintactică nefirească. Prima e mai puțin gravă: substantivul arenă se referă la spațiul de întrecere
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]
-
pizzerie, pizzar - păstrează în genere ortografia termenului de bază: "am încercat să deschid o pizzerie" (EZ 2486, 2000, 12); "tânăr 24 ani, caut loc de muncă în următoarele domenii, bucătar, pizzar sau barman" (muresinfo.ro); apar însă și în transcriere românizată: "pițeriile doldora de turiști" (Cultura 22, 2004, 3), "Românul Mario, "pițarul" de la "Casa Albă"" (EZ 2486, 2000, 12). De fapt, dacă pizzerie ar putea fi considerat în mod la fel de justificat formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect celui
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
Geo Vasile Manuc de Victoria Comnea, roman în patru părți și treizeci și patru de capitole, folosește procedeuri, ritmuri și imagini cinematografice, inclusiv modul de a introduce în scenă personajele, fie ele pământeni din Principate, fie venetici românizați, diplomați, militari, aristocrați străini etc. Figura centrală este, bineînțeles, celebrul bei armean de la începutul veacului al XIX-lea, care sare-n ochi, ca să zicem așa, datorită aurei sale de ambiguitate și virilă noblețe, caracterului său eroic, inspirat. Personalitate legendară, ubicuă
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
s-a păstrat, nu cel propus de Pogor. Dl. Pruteanu ar putea medita la acest lucru. Tot așa, unui alt negustor i-a sugerat să pună pe firmă magadzin în loc de magasin, tot un franțuzism. Minus consoana a treia și pronunția românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist și nu dințist, lengerie (scris cu j), nu lingerie etc. Multe cuvinte au luat de la sine forma potrivită cu pronunția românească: lichior (de la liqueur), coafor (de la coiffeur). Legea Pogor, ieșită ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
celui care m-a pregătit pentru admitere: Mircea Brânză. Alura „actuală” o dobîndisem lucrînd la ONT ca ghid, deci practicînd imersiunea în limbajul cotidian; iar hispanizarea emoțională s-a produs în ’88, cînd l-am cunoscut pe spaniolul (între timp românizat) care-mi este, de atunci, alături. În ce privește „Generația de la ’97”, merită, har Domnului, buchisită... Ai avut o relație privilegiată cu Cristina Hăulică, profesoara noastră de spaniolă pe care am iubit-o cu toții. Cum era, dincolo de catedră? Îmi este foarte greu
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
pe care norma actuală le desparte: „a pune pe cineva (în mod oficial) în posesia unei puteri, a unei demnități (dregătorii)” și „a băga, a plasa un capital într-o întreprindere”. Forma a învesti apare ca simplă variantă, „cu prefix românizat”, posibilă pentru toate sensurile verbului; secțiunea etimologică face trimitere și la dubletul a învește (verb vechi, moștenit din latină, cu sensul „a îmbrăca”). Cuvintele din familia lexicală a verbului sunt înregistrate tot cu i- inițial: investire, investiție, investitură. Nu foarte
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
ipoteză. Nu am observat (dar nici nu am verificat toate contribuțiile etimologice publicate în ultimii ani prin reviste și volume de specialitate) să fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a limbii romani). Verbul cu sensul principal "a ști" a pătruns în argoul românesc cu forma a gini și cu sensurile "a înțelege, a descoperi, a observa, a vedea etc.
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
arhaic, formulând critica impactului abrupt al modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în articolul "Reforma așezămintelor noastre", iar Principele Carol își punea legitim întrebări cu privire la consistența regimului nostru constituțional, în cunoscuta scrisoare din 1871, publicată
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
alege pentru prelucrare doar poezii neoclasice, precum Cîntarea dimineții (în Versuri sau Cîntece de stea). Pare alergic la romantism! în realitate, nu alergia la vreun curent literar îi guvernează comportamentul, ci o conștiință cu totul particulară a artei sale. Bulgar românizat, născut la Pleven, autodidact fără nici o diplomă recunoscută, Anton Pann a fost cel dintîi scriitor profesionist al literaturii române. Nu știm aproape nimic despre el pînă la vîrsta de 25 de ani; iar ceea ce știm după aceea este că și-
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
rămasă între fălci, pe când mama povestea veșnicele ei povești, copilăria ei la țară, cu "tătica și mămica" pe care-i visa aproape-n fiecare noapte, cu casa bătrânească, putredă de vechime, de la Tîntava, cu toate ritualurile neamului lor de bulgari românizați, trăind înfășurați în tămâia mistică a ortodoxie și-ntr-o frică străveche, necreștină, vorbind despre Hristos și Fecioară și arhangheli fără să aibă habar de Biblie, cîntîndu-și colindele ca pe niște povești pestrițe, fără să știe cine-a fost Irod
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să menționez un alt termen des utilizat, obiect al uneia dintre cele mai vechi glume din industrie, care li se face multor nou veniți la un moment dat și care supraviețuiește în continuare. Este vorba despre sharf sau varianta sa românizată, șarf, un termen care se referă la claritatea imaginii pe obiectul sau personajul vizat. Să faci șarful unei camere pentru o transmisiune clasică în direct înseamnă, în termeni obișnuiți, să te asiguri că imaginea transmisă este clară și reporterul bine
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
va fi mai multă lumină. Atunci multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne aplecăm asupra unor fapte - cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar În Moldova rușii și ucrainenii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Presupunând că forța de asimilare a românilor este așa de puternică, de ce nici o minoritate de la noi, venită În ultimii 300 de ani, nu și-a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
drăcești!!) și nu era învățată cu nici un fel de polemică sau dispută. Eventual răspundea plecat la întrebări. Dar asta nu înseamnă că nu ardea să vadă o femeie în aprige controverse cu bărbații. Mai târziu a venit un prieten arab românizat al ambasadorului și am început amândoi un ping-pong pe teme politice, țipând ca să ne putem auzi unul pe altul, fiindcă vorbeam din colțurile opuse ale unui salon imens. Ea mă privea în ochi și mă încuraja ca un antrenor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ăsta, ce-i, de fapt? Zăpăcită cu totul, îi pierise glasul. Am apăsat și mai tare pedala. Să n-aud că și doctorul... O fi cumva și doctorul Marga vreun Margulis sau Maimonides? Câți or mai fi, câți? De ce nume românizate, cucoană, de ce? De ce nu scot ăștia puțica la vedere, să-i recunoaștem, o întreb pe leșinată. Vai, tovarășe Toma, cum vorbiți tov Toma? Doar știți, la noi, sexualitatea este atât de, atât de... Nu de sexualitate e vorba, madam, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dintre toți a rămas vecinul. S-a deșirat ochiul satului spre soare și spre lună, nimeni nu mai citește în stele, în apa dusă de paus pentru cei plecați prea de vreme. Strada e goală, au plecat nemții și sârbii românizați au murit demult, casele părăsite se ruinează, ca niște năluci, dislocând străzile, mai că nu zboară. Un nebun le ridică subsuoară și le poartă cu fața urâtă și moartă. Țiganii s-au așezat la margine de sat. Eram mică când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bizantino-slav. Introduși de către conducătorii politici și bisericești slavi, în secolele IX-X, folosirea termenilor respectivi a continuat în toată perioada "slavonismului cultural", adică până în secolul al XVII-lea. După traducerea cărților de slujbă din slavonește în românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Teodor Corbea, fiii unui preot din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise românești, clerici sau mireni. Rezistența ortodoxă și națională a marii majorități a preoților și credincioșilor transilvăneni a fost susținută de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională, anterior definită aproape în întregime de originea romană, a fost pe deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea originii), reușitele politice ale românilor îi fac pe aceștia să se identifice din ce în ce mai mult cu românitatea contemporană. Originea. În calitatea sa de structură de rezistență mitică a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ei bine, ceea ce d-l Coșbuc ne oferă sub anonimul de idile [sunt], În realitate, unele din Extremul Orient, altele germane, iar absoluta lor majoritate au forma, stilul, ideile, spiritul și caracterul poeziilor populare slave și mai cu seamă rutenești, românizate, cu deosebit talent și o perfectă cunoștință a limbagiului poporului nostru (Scridon, 2003, p. 118). După ce Încearcă să dovedească influența slavă (ruteană) În poeziile lui Coșbuc, apoi pe cea anacreontică, În cea de-a treia parte se ocupă „de plagiaturile
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
permanente de copii și tineri ai străzii, considerați a fi în risc mai mare în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală decât cei care își petrec doar ziua pe stradă. Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii declarându-se „romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu în grupa de vârstă 14-18 ani. Prin chestionarea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]