129 matches
-
accesul atât de restrâns, încât în 1991 a fost nevoie de o vizită la cel mai înalt nivel - șefi de state - tocmai în China, unul dintre ultimele state comuniste ale lumii, și de apelul la buna tradiție a relațiilor politice româno-chineze edificată de Ceaușescu pentru a obține un credit financiar simbolic de 50 milioane de dolari, care nu putea rezolva nici una dintre multele probleme pe care tranziția le ridica în fața economiei românești. Ceea ce merită subliniat aici este faptul că, oricâtă voință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lucruri greșit înțelese. Din câte știu, în raportul prezentat după vizită la plenara C.C. al P.M.R., nu s-a dorit prezentarea episodului cu trecerea frontierelor indo-chineză și chino-sovietică care urma să fie clarificat și soluționat în timp, prin contacte bilaterale româno-chineze. Am fost numit diplomat și am ajuns la Ambasada română de la Moscova, la nouă luni după vizita din octombrie 1962 și, timp de cinci ani, niciodată și nimeni, nici măcar ambasadorul Nicolae Guină, cu care am avut convorbiri apropiate, nu s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o ură crâncenă imperialiștilor americani. l Premierul israelian, Ehud Olmert, a declarat că Israelul va trasa granițele de stat după consultări cu S.U.A. Luni, 27 martie l Președintele Traian Băsescu, aflat în vizită în China, a participat la Forumul economic româno-chinez de la Shanghai și a avut convorbiri cu primarul Shanghai-ului, Han Zheng. l Cel puțin 30 de persoane au fost ucise de explozia unei bombe în interiorul unei baze comune a forțelor americane și irakiene de la Mosul. l Premierul palestinian desemnat
Agenda2006-13-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284906_a_286235]
-
să-și ocupe locul pentru care are dreptul ce i se cuvine în comunitatea internațională. Victoria Chinei a fost consacrată la 1 octombrie 1949, anul în care a fost recunoscută de numeroase state din lume, între care și România. Relațiile româno-chineze Consider absolut necesar și normal să prezint, în cadrul acestui volum de memorii, și un istoric al relațiilor româno-chineze, care cunosc o tradiție îndelungată, primele contacte datând, potrivit unor aprecieri din secolul al XVII-lea, încă de pe timpul când Nicolae Milescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fost consacrată la 1 octombrie 1949, anul în care a fost recunoscută de numeroase state din lume, între care și România. Relațiile româno-chineze Consider absolut necesar și normal să prezint, în cadrul acestui volum de memorii, și un istoric al relațiilor româno-chineze, care cunosc o tradiție îndelungată, primele contacte datând, potrivit unor aprecieri din secolul al XVII-lea, încă de pe timpul când Nicolae Milescu Spătarul a cutreierat "Imperiul ceresc" din primăvara până în toamna anului 1675, el fiind amintit în arhivele chineze cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
largi publicării articolelor despre China. Între principele Carol I și împăratul Chinei a avut loc, la scurt timp după cucerirea independenței de stat a României, între anii 1880-1881, un schimb de scrisori care poate fi considerat ca începutul relațiilor oficiale româno-chineze. Astfel la 10/22 iulie 1880, din dispoziția ministrului afacerilor străine român, reprezentantul României în Franța, Mihail Kogălniceanu, a remis reprezentantului Chinei la Paris scrisoarea principelui Carol I prin care împăratului Chinei i se notifica cucerirea independenței României și, totodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Lone Liang, aprecia: "China și România dispun de imense bogății naturale care pot și trebuie să servească în mod util, unei baze pentru dezvoltarea comerțului între cele două țări, în vederea creșterii prosperității și completării armonioase a nevoilor reciproce". Schimburile comerciale româno-chineze au fost însă foarte restrânse din cauza distanței mari și greutăților de transport, în publicațiile de specialitate neapărând date concrete cu privire la schimburile comerciale cu China. În trecut, între România și China nu au existat legături culturale directe (acorduri, asociații culturale etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
înaintați din România au urmărit cu interes și simpatie evenimentele din China, așa cum a fost marele marș legendar pentru lupta de eliberare națională și socială. * Relațiile diplomatice între România și China au fost stabilite formal la 5 octombrie 1949, legăturile româno-chineze fiind reluate cu un nou conținut. Republica Populară Română a răspuns la proclamația din 1 octombrie 1949 a președintelui Mao Tze Dun, prin care se anunța crearea Republicii Populare Chineze și instalarea Guvernului Central Popular. La 3 octombrie 1949, ministrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la Pekin și București; primul ambasador al României în R. P. Chineză și-a prezentat scrisorile de acreditare la 10 martie 1950, iar primul ambasador al Republicii Populare Chineze în România, la 11 august 1950. După stabilirea relațiilor diplomatice, relațiile româno-chineze au cunoscut o continuă dezvoltare și diversificare în toate domeniile de activitate: politic, economic, cultural, tehnico-științific, sportiv etc. Cele două state și-au desfășurat relațiile în conformitate cu principiile marxism-leninismului și ale internaționalismului socialist, cu principiile respectării cu strictețe a egalității în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
întrajutorării tovărășești. Pe parcursul deceniilor (1949-1989) de la stabilirea relațiilor diplomatice, între cele două state au avut loc numeroase întâlniri la nivel înalt și schimburi de vizite de partid și guvernamentale, parlamentare, militare, culturale care au constituit momente importante în cronica relațiilor româno-chineze. Contactele româno-chineze la nivel înalt au avut loc, de regulă, cu ocazia efectuării unor vizite pentru adâncirea cunoașterii reciproce și schimb de experiență, trecerea în revistă a problemelor bilaterale, efectuarea unor schimburi de păreri asupra principalelor probleme internaționale, contribuind la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Pe parcursul deceniilor (1949-1989) de la stabilirea relațiilor diplomatice, între cele două state au avut loc numeroase întâlniri la nivel înalt și schimburi de vizite de partid și guvernamentale, parlamentare, militare, culturale care au constituit momente importante în cronica relațiilor româno-chineze. Contactele româno-chineze la nivel înalt au avut loc, de regulă, cu ocazia efectuării unor vizite pentru adâncirea cunoașterii reciproce și schimb de experiență, trecerea în revistă a problemelor bilaterale, efectuarea unor schimburi de păreri asupra principalelor probleme internaționale, contribuind la întărirea prieteniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
întărirea prieteniei dintre cele două state, dintre popoarele român și chinez, s-au dezvoltat continuu relațiile de colaborare în toate domeniile de activitate. S-au extins relațiile economice, politice, culturale, tehnico-științifice. Anul 1970 a marcat o dezvoltare importantă a relațiilor româno-chineze în toate domeniile de activitate, iar în anul 1971 o delegație militară chineză a efectuat o vizită în România, apreciindu-se că relațiile româno-chineze cunosc o evoluție continuu ascendentă atât în domeniul militar, cât și în alte privințe. România a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
au extins relațiile economice, politice, culturale, tehnico-științifice. Anul 1970 a marcat o dezvoltare importantă a relațiilor româno-chineze în toate domeniile de activitate, iar în anul 1971 o delegație militară chineză a efectuat o vizită în România, apreciindu-se că relațiile româno-chineze cunosc o evoluție continuu ascendentă atât în domeniul militar, cât și în alte privințe. România a sprijinit la O.N.U., în noiembrie 1971, repunerea R. P. Chineze în drepturile sale legitime, respingând politica anacronică de izolare a Chinei Populare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
anacronică de izolare a Chinei Populare, pentru ca aceasta să se poată bucura de drepturi egale în viața comunității internaționale. Prin semnarea și încheierea unor acorduri și convenții în domeniile economico-comercial și cultural-științific a fost creat cadrul juridic în vederea dezvoltării relațiilor româno-chineze și în acele domenii de activitate. Schimburile de mărfuri dintre România și R. P. Chineză au început în anul 1951. Primul acord de schimburi de mărfuri și plăți a fost semnat la 30 iulie 1952. Acorduri anuale au fost semnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
până în anul 1955 și în anii 1963 și în 1969, în perioada 1959-1962 relațiile comerciale se desfășurau pe baza Acordului de lungă durată. În anul 1959 a fost încheiat Acordul cu privire la cursul valutelor și plăților necomerciale. Relațiile economice și comerciale româno-chineze au evoluat pe o linie ascendentă, atingând în anul 1960 suma de 341,6 milioane lei valută și în 1966 suma de 395 milioane de lei; în următorii ani au evoluat de asemenea pe o linie ascendentă, respectiv: 435 milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
milioane în 1970, 1132,2 milioane în valută în 1971 și în anul 1972, 1204,1 milioane lei valută 31. În perioada 1966-1970, creșterea a fost de 2,5 ori în 5 ani32. Printre mărfurile care constituiau obiectul schimburilor comerciale româno-chineze figurau: la exportul României produse siderurgice, produse petroliere și chimice, utilaj petrolier, autocamioane și tractoare, nave, mașini-unelte și alte produse ale construcțiilor de mașini. La exportul R. P. Chineze, figurau: metale neferoase, cocs, produse siderurgice și chimice, produse agroalimentare, textile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
figurau: metale neferoase, cocs, produse siderurgice și chimice, produse agroalimentare, textile și alte bunuri de consum. Periodic, în cele două capitale erau organizate expoziții economice, cu prezentarea unor produse industriale, totodată fiind demonstrate posibilitățile de creștere continuă a schimburilor comerciale româno-chineze. Relațiile culturale româno-chineze s-au dezvoltat pe baza Acordului de colaborare culturală din 1951, valabil pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire automată pe 5 ani, și a Acordului din 1966 pe o perioadă lungă, cu planuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cocs, produse siderurgice și chimice, produse agroalimentare, textile și alte bunuri de consum. Periodic, în cele două capitale erau organizate expoziții economice, cu prezentarea unor produse industriale, totodată fiind demonstrate posibilitățile de creștere continuă a schimburilor comerciale româno-chineze. Relațiile culturale româno-chineze s-au dezvoltat pe baza Acordului de colaborare culturală din 1951, valabil pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire automată pe 5 ani, și a Acordului din 1966 pe o perioadă lungă, cu planuri de aplicare anuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și informații, vizite de studii ale specialiștilor, care contribuiau la dezvoltarea economiilor naționale ale României și R. P. Chineze. Prin încheierea și semnarea unor acorduri și convenții în domeniile economico-comercial și cultural-științific a fost creat cadrul juridic pentru dezvoltarea relațiilor româno-chineze și în alte domenii de activitate. Relațiile româno-chineze (1954-1975) În perioada menționată mai sus, au avut loc câteva întâlniri ale conducătorilor celor două țări, un dialog special, la care au participat (1963-1964) Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
contribuiau la dezvoltarea economiilor naționale ale României și R. P. Chineze. Prin încheierea și semnarea unor acorduri și convenții în domeniile economico-comercial și cultural-științific a fost creat cadrul juridic pentru dezvoltarea relațiilor româno-chineze și în alte domenii de activitate. Relațiile româno-chineze (1954-1975) În perioada menționată mai sus, au avut loc câteva întâlniri ale conducătorilor celor două țări, un dialog special, la care au participat (1963-1964) Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș și alții; motivul a constat în preocuparea conducătorilor români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cooperării economice etc. Independența politicii României în acei ani, servind intereselor naționale ale acesteia, ar fi fost dificil de conceput și mai ales de realizat, dacă nu ar fi existat sprijinul și solidaritatea Republicii Populare Chineze. În anul 1968, relațiile româno-chineze au marcat o creștere a schimburilor economico-comerciale ale României cu China; pe plan politic a intervenit acceptarea de către România a reprezentării intereselor Chinei în Indonezia și Ghana. Solidaritatea celor două țări a fost remarcată prin poziția luată de conducerea chineză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lupta dusă de poporul român pentru cauza dreaptă a apărării independenței și suveranității naționale". Între anii 1950 și 1970 ai secolului XX, între România și China se statorniciseră baze solide, relevante pentru independența și suveranitatea României, a fost cultivat dialogul româno-chinez la nivel înalt, România dobândind libertatea de acțiune, inclusiv de deschiderea unor relații rodnice cu toate statele vestice, cu toate statele lumii. Activitatea mea în Ambasada română de la Pekin, în perioada 1965-1968 și a "revoluției culturale", aproape încheiată la plecarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lumii. Activitatea mea în Ambasada română de la Pekin, în perioada 1965-1968 și a "revoluției culturale", aproape încheiată la plecarea mea de la post, a constituit un prilej deosebit în cunoașterea realităților din China și o contribuție însemnată la dezvoltarea relațiilor politice româno-chineze și în alte domenii de activitate (cultural, economic, consular, informativ, etc.). "Revoluția culturală", care s-a întins pe o durată de câțiva ani, a oferit posibilitatea de a analiza relațiile cu U.R.S.S., combătându-se pozițiile acesteia în diverse probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
afectate în acea perioadă, iar China a găsit numeroase modalități și posibilități de a stabili și raporturi cu diverse state ale lumii, dezvoltând în special relațiile economico-financiare, inclusiv cu cele vestice. În ajunul evenimentelor din România din decembrie 1989, relațiile româno-chineze erau dezvoltate în multe domenii, așa cum am arătat mai sus, existând proiecte nenumărate în domeniul economic, în curs de desfășurare în China; se realizau credite pe perioade de ani în șir, acordate României, ceea ce crease o situație de colaborare multiplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
existând proiecte nenumărate în domeniul economic, în curs de desfășurare în China; se realizau credite pe perioade de ani în șir, acordate României, ceea ce crease o situație de colaborare multiplă; la sfârșitul anului 1989 și începutul anului 1990, relațiile comerciale româno-chineze atinseseră pragul de 900 de milioane de dolari. În cursul anilor care au urmat acestor evenimente, s-a constatat o scădere graduală a cifrelor de afaceri, inclusiv a numărului proiectelor în diverse domenii, elaborate, semnate și puse în aplicare, constatându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]