490 matches
-
obiectelor Nodului hidrotehnic nu eliberează partea care le-a construit de răspunderea pentru eventualele vicii ascunse care nu au putut fi descoperite cu prilejul recepției. Articolul 10 1. După expirarea termenului de exploatare temporară a Nodului hidrotehnic, Comisia specială interguvernamentala româno-sovietică prevăzută la articolul 11 al acordului va efectua recepția definitivă a Nodului hidrotehnic, pentru darea în exploatare permanentă. 2. În urmă semnării actului arătat la articolul 11 al acordului, părțile vor trece la folosirea și exploatarea permanentă a Nodului hidrotehnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127951_a_129280]
-
41 din 14 Februarie 1950 , pentru supravegherea, controlul și ordinea navigației maritime și fluviale. Decretul nr. 44 din 15 Februarie 1950 , pentru ratificarea Tratatului între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, asupra regimului frontierei de Stat Româno-Sovietică și a procesului-verbal de încheiere care face parte integrantă din Tratat, semnate la Moscova la 25 Noemvrie 1949. Decretul Nr. 55 din 17 Februarie 1950 , pentru abrogarea Decretului Nr. 198 din 13 August 1948. Decretul Nr. 57 din 18 Februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126331_a_127660]
-
Articolul 1 Prin prezentul protocol se reglementează: 1. Regulile de trecere a frontierei de stat româno-sovietică, denumită în cele ce urmeaza frontieră de stat de către cetățenii români și cetățenii sovietici care participă la exploatarea traversării subacvatice a fluviului Dunărea a conductei pentru livrarea gazelor naturale din Uniunea Sovietică în Republică Populară Bulgaria. 2. Controlul de frontieră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132258_a_133587]
-
liniei frontierei de stat Articolul 1 Frontiera de stat dintre România și Ucraina trece pe teren astfel cum este definită și descrisă în Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră, semnat la București la 27 februarie 1961, precum și în toate documentele de demarcare corespunzătoare, hărțile frontierei de stat între fostele Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, procesele-verbale ale semnelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157273_a_158602]
-
traseului frontierei de stat, elaborează anexele și completările la documentele de demarcare în vigoare, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, precum și ale art. 1-4 din Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborare și asistență mutuală pe probleme de frontieră, semnat la București la 27 februarie 1961, ale Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997, și ale Acordului conex acestuia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157273_a_158602]
-
și să înceapă execuția în anul 1973. Articolul 7 În scopul îndeplinirii prevederilor din acord și a protocoalelor la acestă și pentru asigurarea coordonării acțiunilor generale și rezolvarea problemelor privind execuția și exploatarea Nodului hidrotehnic, părțile vor crea Comisia mixtă româno-sovietică pentru Nodul hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe rîul Prut, denumită în cele ce urmeaza Comisia mixtă. Organizarea și funcționarea Comisiei mixte și a organelor acesteia se reglementează printr-un statut, ce se va elabora de părți, în termen de 6 luni de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
Accesul și rămînerea în "zonă de construcție" a persoanelor și transportul materialelor și utilajelor se vor efectua conform Protocolului privind reglementarea accesului și rămînerii în zona de construcție a Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe rîul Prut și trecerii frontierei de stat româno-sovietice în legătură cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afara zonei de construcție. Articolul 9 În legătură cu realizarea Nodului hidrotehnic părțile au convenit să numească o Comisie specială mixtă româno-sovietică pentru stabilirea și marcarea pe teren a noului traseu al frontierei de stat. La stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
zona de construcție a Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe rîul Prut și trecerii frontierei de stat româno-sovietice în legătură cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afara zonei de construcție. Articolul 9 În legătură cu realizarea Nodului hidrotehnic părțile au convenit să numească o Comisie specială mixtă româno-sovietică pentru stabilirea și marcarea pe teren a noului traseu al frontierei de stat. La stabilirea noului traseu al frontierei pe baraj și lacul de acumulare se va ține seama de soluțiile din Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, avîndu-se în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
și construcțiile realizate pe teritoriul sovietic sînt proprietatea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Fiecare parte are dreptul de proprietate asupra părții din barajul central pînă la intersecția cu linia frontierei de stat. Articolul 11 Părțile vor crea o Comisie specială interguvernamentala româno-sovietică pentru recepția definitivă a Nodului hidrotehnic. Nodul hidrotehnic se va considera dat în exploatare permanentă de la data semnării actului de recepție definitivă de către Comisia specială interguvernamentala româno-sovietică. Articolul 12 Proiectarea, execuția, recepția și decontarea reciprocă a lucrărilor Nodului hidrotehnic se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
linia frontierei de stat. Articolul 11 Părțile vor crea o Comisie specială interguvernamentala româno-sovietică pentru recepția definitivă a Nodului hidrotehnic. Nodul hidrotehnic se va considera dat în exploatare permanentă de la data semnării actului de recepție definitivă de către Comisia specială interguvernamentala româno-sovietică. Articolul 12 Proiectarea, execuția, recepția și decontarea reciprocă a lucrărilor Nodului hidrotehnic se reglementează prin Protocolul privind proiectarea, execuția și decontarea reciprocă a lucrărilor Nodului hidrotehnie Stîncă-Costesti de pe rîul Prut. Articolul 13 Părțile au căzut de acord să folosească la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
a lucrărilor Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe rîul Prut, Protocolul privind exploataraa Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe rîul Prut și Protorolul privind reglementarea accesului și rămînerii în zona de construcție a Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe rîul Prut și trecerii frontierei de stat româno-sovietice în legătură cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afara zonei de construcție, fac parte integrantă din prezentul acord. Articolul 19 Intrarea în vigoare a prezentului acord și protocoalelor la acestă, prevăzute în articolul 18 din acord, nu vor afecta aplicarea în continuare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
acestui Nod hidrotehnic, în afara zonei de construcție, fac parte integrantă din prezentul acord. Articolul 19 Intrarea în vigoare a prezentului acord și protocoalelor la acestă, prevăzute în articolul 18 din acord, nu vor afecta aplicarea în continuare a prevederilor Convenției româno-sovietice cu privire la măsurile de prevenire a inundațiilor și regularizarea regimului apelor rîului Prut, încheiată la 25 decembrie 1952. Articolul 20 Prezentul acord va fi supus ratificării potrivit legislației fiecărei țări și va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
sovietic dorește întrunirea la Moscova a unei comisii mixte. Delegația română condusă de generalul Constantin Sănătescu a avut instrucțiuni de a negocia linia de frontieră așa cum era trasată aceasta pe harta anexă ce însoțise ultimatumul din 26 iunie 1940. Discuțiile româno-sovietice s-au purtat în perioada 6 septembrie - 24 octombrie 1940 și s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietică contesta granița româno-rusă existentă între 1877 și 1918 la gurile Dunării, pe talvegul brațului Chilia. Conducătorul delegației sovietice, generalul
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
externe din cele două țări (Nikolai P. Șutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din București și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar) au semnat chiar la fața locului, la bordul unei șalupe sovietice, un proces-verbal prin care s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe canalul Musura, aflat la vest de Ostrovul Limba și de Brațul Chilia. Aceste documente au fost păstrate mult timp secrete astfel că în martie 1949, căpitanul-comandor Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
permis să se adăpostească pe ostrov, fiind refulați de către grănicerii sovietici. Situația nu a fost oficializată decât odată cu semnarea la București la 27 februarie 1961, a Tratatului încheiat între Guvernul Republicii Populare Romîne și Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei româno-sovietice, de colaborare și asistență mutuală. Documentele din anii 1948-1949 au fost ratificate la data de 20 iunie 1961 la propunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe atunci președinte al Consiliului de Stat) doar de către Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne. Din
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
prietenie dintre România și URSS. Inițiativa de înființare a asociației a aparținut unui grup de intelectuali "de stânga", care se aflau în vizită în casa Prof. Constantin Ion Parhon în seara zilei de 20 octombrie 1944, devenită apoi "Ziua Prieteniei româno-sovietice". Adunarea generală constitutivă care a avut loc pe 12 noiembrie 1944 în localul Facultății de Științe a Universității din București îi avea printre participanții fondatori pe gen. medic Bălănescu, Stroe Botez, Alex. Caratali, Marieta Dragomirescu, prof. Traian Gheorghiu, prof. Constantin
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
750.000 de exemplare. "Editura ARLUS-Cartea Rusă" a funcționat până în 1968. Majoritatea titlurilor publicate au fost broșuri propagandistice. Planul editorial al editurii Cartea Rusă avea următoarele obiective: ARLUS a publicat și o serie de periodice: „Veac Nou“, „Caietele ARLUS“, „Analele Româno-Sovietice”. Revista săptămânală "Veac nou", oficios al asociației, a fost înființată în 10 decembrie 1944, cu scopul expres de a fi „canalul de emisie” a mesajelor propagandistice și pentru a coordona „programul cultural” de transformare a presei românești într-un "organizator
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
în octombrie 1917”"; autor prolific de compoziții omagiale la adresa liderilor, partidului comunist și ideologiei comuniste, între care “Simfonia a III-a, Reconstrucția” (1949), oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbușirea Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie” [româno-sovietică], cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ș.a.
Alfred Mendelsohn () [Corola-website/Science/330841_a_332170]
-
bază informațională cercetările germane de la începutul celui de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1952, în paralel cu activitatea geologică, este demarată exploatarea minieră de uraniu în cariera de la Băită, județul Bihor. În anul 1954 se înființează Societatea Mixtă Româno-Sovietică ”Sov-Rom Cuarțit” ce avea în subordine exploatarea minieră a uraniului Băită precum și activitatea geologică de prospecțiune și explorare. În anul 1960, ca rezultat al activității de cercetare geologică, este conturat și pus în exploatare zăcământul uranifer Avram Iancu, județul Bihor
Radioactiv Mineral () [Corola-website/Science/321177_a_322506]
-
perioade adecvate de recuperare, în caracterizarea lui Prunariu s-a scris: "oarecare lipsă de voință în pregătirea fizică“. La data de 1 ianuarie 1978, erau totuși selecționați trei candidați ca membri ai grupului de pregătire a cosmonauților din cadrul Misiunii Spațiale Româno-Sovietice Intercosmos. Cei trei candidați erau ing. Dumitru-Dorin Prunariu, ing. Cristian Guran și căpitanul ing. Mitică Dediu. Înainte de zborul cosmic lui Dediu i s-a schimbat oficial prenumele din Mitică în Dumitru, iar referitor la Dumitru-Dorin Prunariu s-a decis ca
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
fapt benefic pentru toți, familia având ocazia să-și susțină moral candidatul, să învețe limba și să se integreze mediului de acolo. La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj. Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6". Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
propriu-zisă o serie de teste ale aparaturii și sistemelor navei. La ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format din locotenentul major pilot ing. Dumitru Prunariu și colonelul cosmonaut Leonid Ivanovici Popov. După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
din România, citând pe larg dintr-o lucrare redactată cu ani în urmă de Petre Țuțea, în cadrul Oficiului de Studii al Ministerului Industriei și Comerțului (Economiei Naționale), privind relațiile economice româno-germane din trecut, ca bază de comparație cu relațiile economice româno-sovietice. Suspectat de Siguranță, pentru "consolidarea" dosarului, lui Țuțea i se încredințează de către secretarul general al ministerului, Simon Zeigher, efectuarea unei lucrări privind participarea capitalului străin la dezvoltarea industriei petroliere din România, subiectul fiind considerat foarte tentant pentru "oficinele informative britanice
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
terenului de lucru și de construcție a clădirii aerogării și a celorlalte facilități aeroportuare. 1952 este anul în care se poate considera ca luând ființă Aeroportul Tulcea, acesta dispunând de facilitățile corespunzătoare pentru un aeroport: În 1952 TARS („Transporturile aeriene româno-sovietice”) încep sa opereze și pe Aeroportul Tulcea asigurând cursele regulate pe relațile Tulcea - București - Tulcea, Tulcea - Constanța - București - Tulcea, cu avionul LI-2, iar cursa Tulcea - Galați - Tulcea cu avionul AN-2. Aceste curse transportau pasageri și marfă (pește, icre, raci
Aeroportul Delta Dunării Tulcea () [Corola-website/Science/307857_a_309186]
-
, ortografiat în unele surse și Maria, Mirabela, (în ) este un film româno-sovietic din 1981, regizat de Ion Popescu-Gopo, în care sunt combinate jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]