KorAP: Find »[drukola/base=romașcan & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

108 matches

Corola-blog/BlogPost/366557_a_367886

Muzeul de Artă din Vaslui, - 1996 - Expoziție de pictură, grafică și sculptură cu Cenaclul ,,Pro-Arte” la Galeriile de Artă ,,Lascăr Vorel” din Piatra Neamț, - 1999 - Salonul de primăvară la Muzeul de Artă Roman, - 2005 - Expoziție de pictură, grafică și sculptură ,,Plasticieni Romașcani” la Galeriile de Artă ,,Lascăr Vorel” din Piatra Neamț. - 2005 - Anuala de pictură, sculptură și grafică la Muzeul de Artă Roman, - 2006 - Anuala de pictură, sculptură și grafică la Muzeul de Artă Roman, - 2009 - Anuala de pictură, sculptură și grafică la

MIHAI OLTEANU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_mihai_olte_rodica_elena_lupu_1376532660.html [Corola-blog/BlogPost/366557_a_367886]
Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960

Actualitate > IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub semnul Lovineștilor, datorat în parte familiilor

IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1469169047.html [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
parte familiilor de notorietate: Lovinescu, Tatos, Ghițescu, Gorovei, Sadoveanu, Costăchescu, și altora, a căror bogăție intelectuală a rămas pecetluită în istoria culturii locale și naționale. Prietenia dintre scriitorul Gh. A.M. Ciobanu și Maestrul Irimescu a făcut posibilă alăturarea numelui editurii romașcane Mușatinia lângă acela al marelui sculptor odată cu realizarea volumului Irimescu demiurgul de tăceri, ce constituie o tipăritură de excepție prin tematică și prin implicare în actul editorial - albumul cu reproduceri din opera Maestrului, concepția grafică și prezentarea fiind realizări ale

IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1469169047.html [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
de traducător Mihaela Gheorghe - fapt ce conferă universalitate destinului cărții, volumul putând intra astfel în circuitul cultural mondial. Un sumar și în limba italiană, semnat de pr. Eugen Răchiteanu, întregește abordarea operei irimesciene în lumea culturală internațională. Pentru eseistul nonagenar romașcan Gh. A. M. Ciobanu volumul de față se constituie într-o veritabilă încununare a activităților de critic de artă, având ca materie primă creația unui Ceahlău al sculpturii românești, Maestrul Ion Irimescu. ,,Dl Gheorghe A. M. Ciobanu este un caz unic și

IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1469169047.html [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140

ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > EMILIA ȚUȚUIANU: O LEGENDĂ VIE A CULTURII ROMAȘCANE - GHEORGHE A.M.CIOBANU Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului 25 Martie este ziua când sărbătorim o legendă vie a culturii romașcane: profesorul, eseistul și omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu. Anul

GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
Acasa > Eveniment > Aniversari > EMILIA ȚUȚUIANU: O LEGENDĂ VIE A CULTURII ROMAȘCANE - GHEORGHE A.M.CIOBANU Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului 25 Martie este ziua când sărbătorim o legendă vie a culturii romașcane: profesorul, eseistul și omul de cultură Gh. A.M. Ciobanu. Anul acesta Domnia Sa aniversează 90 de ani de viață, ani dedicați culturii, artei și educației în urbea mușatină a Romanului. În anii studenții mele, prof. univ. dr. Petre Bejan, nu pierdea

GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
posterității de Maestrul Ciobanu cuprinde 16 lucrări dintre care 7 titluri au fost editate la Editura Mușatinia (acum avem în lucru a 8-a lucrare, sub semnătura Domniei Sale) editura având onoarea dar și responsabilitatea editării acestor volume reprezentative pentru cultura romașcană. Personalitatea polivalentă a profesorului Ciobanu a determinat Editura Mușatinia să se aplece cu multă atenție asupra Omului și zidirii sale prin cuvânt. Volumele care poartă pecetea editurii noastre au ajuns să fie cunoscute în țară și diaspora, revista Melidonium mediatizând

GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
Ciucă și Grigore Ilisei, prof.univ. dr. Tudor Ghideanu, artistul plastic Nelu Grădeanu, prof. univ. dr. Sofia David și alții. Pe internet am reușit să realizez un blog al profesorului Gh. A. M. Ciobanu, în care este prezentată activitatea omului de cultură romașcan, operele sale și un important material video de la diferite manifestări. Toată această bogată activitate și colaborare cu distinsul om cultură romașcan Gheorghe A.M. Ciobanu m-a responsabilizat în fața actului de cultură, trecând peste greutățile inerente, din datoria de a prezenta

GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
am reușit să realizez un blog al profesorului Gh. A. M. Ciobanu, în care este prezentată activitatea omului de cultură romașcan, operele sale și un important material video de la diferite manifestări. Toată această bogată activitate și colaborare cu distinsul om cultură romașcan Gheorghe A.M. Ciobanu m-a responsabilizat în fața actului de cultură, trecând peste greutățile inerente, din datoria de a prezenta cât mai profesionist creația unui autor. Opera sa, care pentru eternitate rămâne ilustrată în cărțile editate, reprezintă adevărații copii spirituali ai

GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
cu mulțumiri și încredere de a păstori cu același dor de Dumnezeu, acest ținut binecuvântat. La mulți și buni ani domnule Gheorghe A.M. Ciobanu! Emilia Țuțuianu, editura Mușatinia Roman martie 2015 Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu: O legendă vie a culturii romașcane - Gheorghe A.M.Ciobanu / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emilia Țuțuianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947

a lumina cât mai multe conștiințe. Revista tipărită a ajuns la al șaptelea număr prin multă dăruire, muncă și credință în fapte ziditoare pentru comunitate, revista promovând creatori autentici, fie că vorbim de poeți, eseiști sau artiști plastici, din cultura romașcană. Am sărbătorim, anul acesta, și 132 de ani de la înființarea primei biblioteci în orașul Roman, fapt ce îl datorăm donației de carte din anul 1885 a omului de cultură romașcan George Radu Melidon. Societatea Culturală înființată în anul 2009, care

,,CĂRŢILE SUNT AVUŢIA TEZAURIZATĂ A LUMII ŞI MOŞTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAŢII” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492939817.html [Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947]
132 de ani de la înființarea primei biblioteci în orașul Roman, fapt ce îl datorăm donației de carte din anul 1885 a omului de cultură romașcan George Radu Melidon. Societatea Culturală înființată în anul 2009, care poartă cu onoare numele intelectualului romașcan, s-a străduit, în pofida aportului a puțini contributori, să aducă o pată de culoare pe harta culturală a orașului și poate mai mult - prin port drapelul Societății, revista Melidonium Așa cum odinioară fusese numită, de către însuși intelectualul romașcan George Radu Melidon

,,CĂRŢILE SUNT AVUŢIA TEZAURIZATĂ A LUMII ŞI MOŞTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAŢII” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492939817.html [Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947]
spre veșnica pomenire a numelui familiei mele”, revista Melidonium, care îi poartă numele, a ajuns a fi cunoscută prin intermediul internetului tuturor românilor interesați de cultură, arte, tradiții, credință, istorie, educație, împărtășind, astfel, zestrea culturală, trecută și prezentă, a așezării noastre romașcane. Calendarul cultural al evenimentelor anului 2015, realizat și prin contribuția colegelor de la secția adulți a bibliotecii Roman și prezentat, astăzi, în versiunea tipărită. Acest calendar însumează aniversări și comemorări ale creatorilor de artă după ani cu cifre rotunde și alte

,,CĂRŢILE SUNT AVUŢIA TEZAURIZATĂ A LUMII ŞI MOŞTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAŢII” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492939817.html [Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947]
Corola-website/Law/108842_a_110171

Local al municipiului Piatra-Neamt "BISTRIȚA" - Ș.A. "CĂPRIOARA" - Ș.A. "COZIA" - Ș.A. "FORTUNA" - Ș.A. "INDUSTRIAL SERVICE" - Ș.A. "ÎNFĂȚ" "ORION" "PETRODAVA" - Ș.A. "PIETRICICA" - Ș.A. "REPACO" - Ș.A. "TRANSPORT AUTO MARFĂ" PIATRA-NEAMT - Ș.A. "UNIC" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Român "CARERO" - Ș.A. "CASĂ ROMAȘCANA" - Ș.A. "IMROM" - Ș.A. "METEX ROMÂN" - Ș.A. "MOLDOVA" - Ș.A. "PIPS ROMÂN" - Ș.A. "REPARAȚII ȘI PRESTĂRI CONSTRUCȚII" - Ș.A. "S.C. DE CONSTRUCȚII lt; lt;CONSROM gt; gt;" ROMÂN - Ș.A. "SIRET" - Ș.A. "SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU ALIMENTAȚIE PUBLICĂ" "TRANSPORT CĂLĂTORI ȘI MARFĂ" - Sub autoritatea Consiliului

EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108842_a_110171]
Corola-website/Law/128936_a_130265

Ulterior domnul L. Ferrari Bravo, membru supleant, a înlocuit-o pe doamna Palm, aflată în imposibilitate de a participa [art. 24 alin. 5 b) din regulament]. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 12. Ziarist și director al revistei săptămânale locale "Cronică Romașcana", domnul Ionel Dalban a locuit la Român până la moartea sa, survenita la data de 13 martie 1998. 13. La data de 23 septembrie 1992 reclamantul a publicat în nr. 90/1992 al respectivei reviste un articol intitulat " Fraude de zeci

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/128936_a_130265]
subordine. S-a stabilit că multe dintre aceste mărfuri au fost înlocuite cu ce au avut nevoie domnul Smântână și apropiații săi sau pur și simplu au fost transformate în lei, împărțiți apoi frățește. Jaf că în codru! Opinia publică romașcana se întreabă: cum a fost posibil? Poate ne va spune domnul senator R.T., care până în acest an [...] a fost împuternicit al statului la «Fastrom» Român. În această calitate, domnia sa a ridicat pe statele de plată, luna de luna, însumat, sute

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/128936_a_130265]
solicită acordarea sumei de 250 milioane lei românești (ROL) că reparație a prejudiciului moral cauzat de condamnarea care a condus la discreditarea defunctului său soț și a prejudiciului material care ar decurge din pierderile suferite în urmă dispariției revistei "Cronică Romașcana". Ea precizează că "această sumă reprezintă o recompensă minimă, destinată exclusiv reapariției ziarului", si nu o sporire a averii personale. 58. Guvernul subliniază în primul rând absența oricărei legături de cauzalitate între pretențiile formulate și prejudiciul material pretins și consideră

EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/128936_a_130265]
Corola-website/Science/315237_a_316566

Înființarea acestuia s-a datorat eforturilor locale căci, deși Camera Legiuitoare votase întemeierea școlii la 22 ianuarie 1869, ministerul a răspuns în mai multe rânduri nefavorabil cererilor locuitorilor orașului, motivul invocat fiind acela al lipsei fondurilor. Costin Brăescu - sufletul școlii romașcane - va întocmi un memoriu ce cuprindea o serie de propuneri, printre care: - numele gimnaziului să fie „Roman-Vodă”; - deschiderea să fie la 30 septembrie cu solemnitate; - autoritatea comunală să numească deocamdată doi profesori (Gh. Pădure și C.Copăcineanu). Propunerile au primit

Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman (2017) [Corola-website/Science/315237_a_316566]
în anul școlar 1881-1882 activitatea școlară se va desfășura sub auspicii mai bune când întreaga clădire rămâne Gimnaziului și profesor de istorie este numit George Radu Melidon. Acesta, vreme de 28 de ani, a dat strălucire acestui gimnaziu și culturii romașcane în general, ca fiu al urbei, absolvent al Academiei Mihăilene din Iași, om de vocație umanistă și cultură enciclopedică. În 1890, prin închidere, se obține un nou local, iar în 1897 se primește acordul Ministerului pentru construirea unui local propriu

Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman (2017) [Corola-website/Science/315237_a_316566]
școlii a fost reachiziționată. Unii elevi vor pleca, o parte a cadrelor didactice vor fi mobilizate, până în martie 1918, așa încât, anevoie, cursurile se vor ține în aer liber, școala funcționând în turnul și chiliile Episcopiei. Anul 1919 e benefic urbei romașcane, deoarece acum Gimnaziul „Roman-Vodă” devine liceul cu nume voievodal, străveche vatră de cultură a orașului. Schimbându-se statutul școlii și având un grad superior celui de până atunci, intervin transformări profunde pe multiple planuri. În 1933 Ministerul aprobă liceului să

Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman (2017) [Corola-website/Science/315237_a_316566]
ani de reviriment în care calitatea procesului de învățământ și dotarea materială s-au îmbunătățit. După instaurarea regimului comunist, liceul își pierde titulatura de „Roman-Vodă”, devenind „Școala medie de 11 ani”. Cu toate acestea, colectivul didactic și elevii acestui liceu romașcan, prin eforturi deosebite, pasiune și responsabilitate, vor contribui la dezvoltarea școlii lor, înfruntând lipsuri, abuzuri și opreliști. În 1950 liceul dispunea de 35 camere pentru uz didactic. În 1965 se amenajează biblioteca, iar doi ani mai târziu se dă în

Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman (2017) [Corola-website/Science/315237_a_316566]
un an de bilanț și privire retrospectivă a tot ceea ce a jalonat un drum parcurs de la înălțimea unui veac cu împlinirile și umbrele sale, cu miile de elevi și sutele de profesori care au edificat deopotrivă un lăcaș de spiritualitate romașcană de certă valoare, dar și pentru a desprinde concluzii și a întocmit planuri pentru viitorul inaugurat cu ocazia acestui jubileu. Toți cei care au trecut pragul Liceului „Roman-Vodă” în acest secol și-au adus o contribuție demnă de apreciat pe

Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman (2017) [Corola-website/Science/315237_a_316566]
Corola-website/Science/308391_a_309720

dobândind întinse suprafețe de teren. Ca urmare a patentei imperiale din anul 1787, care stabilea împrejurările în care familiilor boierești din Bucovina le puteau fi conferite titluri de noblețe austriacă, unele familii de latifundiari armeni (Antonovici, Bogdanovici, Capri, Petrovici, Pruncul, Romașcan) au dobândit în perioada 1788-1815 titluri nobiliare austriece, în special cele de cavaler (în ). Prin 1790, Ariton, Luca și Cârste Pruncul, fiii lui Grigorie Pruncul, staroste de armeni, erau înnobilați. În vechiul cimitir armenesc al Bisericii "Sf. Simion" se află

Capela Pruncul (2017) [Corola-website/Science/308391_a_309720]
Corola-website/Science/307380_a_308709

ale mănăstirii se distinge în mod deosebit prin densitatea sa picturală și prin atmosfera gravă pe care o degajă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de ani. După redeschiderea mănăstirii în anul 1992, icoana a

Mănăstirea Hadâmbu (2017) [Corola-website/Science/307380_a_308709]
Corola-website/Science/316298_a_317627

toți călătorii pământeni sau veniți de pe alte meleaguri“". În fața hanului, în partea dinspre drumul național, a fost amplasat bustul din piatră al marelui povestitor Mihail Sadoveanu, care a descris în opera sa Hanul Ancuței. Bustul a fost realizat de sculptorul romașcan Florin Zaharescu, dezvelit la 10 noiembrie 2002 în prezența ministrului culturii și cultelor, acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu și sfințit de PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Cu această ocazie, a avut loc o expoziție de produse culinare cu

Hanul Ancuței (2017) [Corola-website/Science/316298_a_317627]