1,470 matches
-
și de fier când e prea târziu și sufletul nu știe încotro s-o ia printre atâtea ziduri și mi-e amar amar CA S| UIT ecou de romanță la tobă și cinele i-ai pus să cânte ecou de romanță la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de amintiri și nu puteau trăi în prezent și viitor nu aveau și
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
s-o trăiesc și s-o mor la nesfârșit cine-a scris pe vânt și pe apă pe nisip și în fiere: Ťah dulceața mea - spânzurată de perdele cu asparagus și țelină psihedelică - ai să dispari într-un "ecou de romanță" fără ecou într-o lume care n-are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
-i pășească pragul un omuleț rotund și îndesat, de pe a cărui mască de paiață suferindă se prelingeau broboane de sudoare... întimidat o clipă de apariția acestei arătări ce nu părea să aibă ceva comun cu Strofele pentru toată lumea și cu Romanțele pentru mai târziu, avusei o clipă de ezitare din care mă scoase deodată o voce precum sunetele sparte ale unui rostogol de pietriș. Elanul pe aripile căruia îmi pregătisem un întreg discurs introductiv mi-a pierit. - "Ce dorești dumneata?" mi
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
ulei de măsline, că pielea să-i lucească diavolește, mustață și-o vopsește cu kohl egiptean, ca gură să-i foarfece nelumește, îi place să momească femeiuști planturoase, cu pîntece vinoase, apoi îi plac poveștile cu iz sărat și aspru, romanțele pîrjolite, zile și nopți întregi ar sta și-ar asculta dacă ar găsi un rostitor cu vorbe bine rînduite. Își spune el însuși Haidoș, fiindcă știe că se trage din os zeiesc, în spatele ochelarilor negri de plastic, privirea i se
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
făcuseră parte din volumele Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca fiind amestecate cu cele din anii ’60, apărute în Aventuri lirice și Nevoia de cercuri, cele mai recente datând din anii ’70 și unul singur din 2002 (excelenta Romanță, la adio, publicată pentru prima oară chiar în România literară). În Addenda se află atât poeme din anii 1939-1941, cât și din anii ’60. Deși Daniel Cristea-Enache vorbește în prefață despre "puternica contextualizare" pe care o cere poezia lui Geo
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
un cor de miniștri, dirijat de șeful guvernului. îmbrățișați, medaliați, decorați. Ca niște eroi. Meritau: cei care scufundă țara sunt niște eroi. Alții nu mai există. Dispun de multe exemple, Spania având mare pe toate părțile. Dar, din respect pentru romanța lui Minulescu, mă opresc la cele trei. Romanțele lui, aduse de la Paris, sunt pline cu corăbii. Unele pornesc, alte sosesc, altele zac în adâncuri. Sunt galerele pe care poetul, transformat în scafandru, coboară și le citește numele de pe pupa: Xeres
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
îmbrățișați, medaliați, decorați. Ca niște eroi. Meritau: cei care scufundă țara sunt niște eroi. Alții nu mai există. Dispun de multe exemple, Spania având mare pe toate părțile. Dar, din respect pentru romanța lui Minulescu, mă opresc la cele trei. Romanțele lui, aduse de la Paris, sunt pline cu corăbii. Unele pornesc, alte sosesc, altele zac în adâncuri. Sunt galerele pe care poetul, transformat în scafandru, coboară și le citește numele de pe pupa: Xeres, Estremadura, Alicante. Premoniții lirice. Precum și cea din Vasul
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
drumul altarelor din Limpeziș am timp destul ca să mai mor o dată prin gerul somnului m-am logodit au humusul natal și ruginit cu luna - o pecingine uscată încuie vere poarta că e ceață că moartea poartă-n ea destulă viață! romanță desuetă vioara mea de antracit cât te-am iubit cât te-am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
din potire... Pâinea și Vinul mirezmele Crinului! afirmarea Destinului Faptul în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci și romanțele de țară Ne vom înmulți ca iarba din pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
același lucru. Caragiale, nu mai încape vorbă, îi purtase noroc. Laurii succesului îi aparțineau în întregime. Respectînd cu strictețe ,linia" partidului, prestația parlamentară a lui Ștefan Cazimir apelează constant la mijloace neconvenționale. El cîntă la microfonul Camerei o strofă a romanței Smaranda, anunțîndu-și în acest mod decizia de a nu adera la nici un grup parlamentar. Altă dată, în cuprinsul unei interpelări, îl invită pe cel vizat la ,o clipă de sinceritate" fredonînd șlagărul Corinei Chiriac. Spre a preveni o reacție ostilă
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Neculce și Iordache Golescu, din Anton Pann și C. Negruzzi, din Cîrlova, Heliade, Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri, din Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coșbuc, din Delavrancea, Macedonski, Topîrceanu, Arghezi, Ion Barbu, din Shakespeare și Napoleon, din Paul Valéry și Freud, din romanțe și cîntece de lume, din imnul regal și O clipă de sinceritate... Citate introduse ,clandestin" în discurs, parodii și parafraze, texte adaptate, transformate, ,desfigurate": De-o fi una, de-o fi Malta... Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
plânsul ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare într-o deplină resemnare. Referință Bibliografică: În toamna frunzelor fecioare / Elena Glodean : Confluențe Literare
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]
-
tonul în alte poezii, într-unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează cu versurile protestatare; poeziile devin elegiace, eufonice, șoptite în „sunetul unui clavir”; „la ceasul unei seri tăcute” - rechemând amintirile plăcute. Însuși limbajul este adecvat elegiilor, romanțelor, madrigalelor, e un limbaj baladesc pe care-l foloseau în vechime, menestreii cu lira lor cântând frumoaselor domnițe, serenade sub balcon: „ceasul de vecernie”; sihăstrie, clavir, elixir, suvenir, amor, ș.a. Aceleași sentimente nostalgice se regăsesc în poeziile: „Am vizitat lumea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
o lume fără milăCând la cârma României e o gașcă infantilăN-așteptăm divinitatea să repudiem escrociiNoi le-am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii-Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte -Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte... XXIII. ECOU ROMANȚEI “CĂTRE NIME”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumate Nu mai vibrează coarde de piane Tristețea a născut singurătate Dar eu rămân soldat pe bastioane
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii-Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte -Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte... XXIII. ECOU ROMANȚEI “CĂTRE NIME”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumate Nu mai vibrează coarde de piane Tristețea a născut singurătate Dar eu rămân soldat pe bastioane Nu deslușesc cum de plutesc fantasme Cum nici de-i vis ori doar ignor realul Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
porcii-Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte -Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte... XXIII. ECOU ROMANȚEI “CĂTRE NIME”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumate Nu mai vibrează coarde de piane Tristețea a născut singurătate Dar eu rămân soldat pe bastioane Nu deslușesc cum de plutesc fantasme Cum nici de-i vis ori doar ignor realul Nu am crezut și nici nu cred
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
frământă sufletele nude Nu pot să cred în sentimente sfinte Când înfruntăm puterile zălude. Prefer chemări să-și regăsească sensul Nu amintiri ce nu au fost trăite Când spre tăceri va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Citește mai mult Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumateNu mai vibrează coarde de pianeTristețea a născut singurătateDar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
au fost trăite Când spre tăceri va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Citește mai mult Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumateNu mai vibrează coarde de pianeTristețea a născut singurătateDar eu rămân soldat pe bastioaneNu deslușesc cum de plutesc fantasmeCum nici de-i vis ori doar ignor realulNu am crezut și nici nu cred
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Citește mai mult Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumateNu mai vibrează coarde de pianeTristețea a născut singurătateDar eu rămân soldat pe bastioaneNu deslușesc cum de plutesc fantasmeCum nici de-i vis ori doar ignor realulNu am crezut și nici nu cred în basmeDeși cu fiere, îmi golesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nudeNu pot să cred în sentimente sfinteCând înfruntăm puterile zălude.Prefer chemări să-și regăsească sensulNu amintiri ce nu au fost trăiteCând spre tăceri va trece universulVor defila cohorte de ispiteAm onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecuteși-am respectat fidel suave rimeDar eu detest să scriu din servitute!... XXIV. PICĂTURI DE VIAȚĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. Picături de viață Pentru Platforma Unionista Actiunea 2012
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat „Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
imaginație a scriitorilor dornici de suspans și reclamă a publicațiilor bulevardiere, care au inventat tot felul de întâmplări cu Zavaidoc și Cristian Vasile, desi nici unul nu a fost luat de poliție și interogat. Cum acea țiganca, la rândul ei, cântă romanța Zaraza, cei care au recunoscut-o, neștiindu-i numele adevărat, au declarat că-i „ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]