21,085 matches
-
nonguvernamentală (Oxigenul), vă puteți închipui câte eforturi a trebuit să depun ca să devin star al facultății" (Confidența defulării). Debutul lui Anatol Moraru este remarcabil. O prejudecată bine împământenită mă împinge să-mi exprim nerăbdarea de a citi și un viitor roman semnat de prozatorul basarabean. Nu pot face previziuni asupra unei posibile încercări literare de acest gen, prefer însă igiena stilistică a oricărui tip de text literar, mai ales astăzi când scriitorii încredințează tiparului cu nepermisă grabă scrieri pe care ar
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
convertirea lui Pavel pe drumul Damascului (ceea ce a însemnat "zidirea Ierusalimului, Atenei și Romei într-o cetate nouă", "legea și grația"), 843 - Tratatul de la Verdun (schițarea Europei națiunilor, odată cu prăbușirea imperiului Carolingian); 1492 - descoperirea Americii; ("nașterea unei economii globale - "imperiul roman trecut în efeciență economică") 1517 - expunerea tezelor lui Luther (protestantismul, care a dus la afirmarea statelor naționale, a spiritului laic și a umanismului, deschizând calea modernității, spre libertatea individuală și drepturile omului), 1848 etc.; prin locuri simbolice (precum, de exemplu
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
de articole a unui profesor și critic literar francez, apărută anul acesta. Numele nu-mi era cunoscut: Pierre Jourde. Titlul culegerii: La Littérature sans estomac. Adică, lipsită de îndrăzneală. Articolele se referă la cîteva zeci de cărți (în majoritatea lor romane) care au cunoscut un succes de public sau de critică mai mare sau mai mic în ultimul deceniu. E vorba de "literatură adevărată", precizează Pierre Jourde, nu de literatură de consum. Și, în orice caz, de o "literatură la modă
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
Bancarella": Omul care vindeca cu flori (L'uomo che curava con i fiori, PIEMME) de Federico Audisio di Somma. Dincolo de radicala deosebire stilistică și tematică, cele trei cărți au în comun calitatea scriiturii și solidaritatea eșafodajului epic. Raportîndu-le la constantele romanului italian din deceniul trecut, cărțile premiate au fost preferate de jurii tocmai pentru că excelează în cadrul general. Născută la Dublin, stabilită la Roma, Margaret Mazzantini a primit premiul "Selezione Campiello" și "Rapallo-Carige" pentru proza de debut Ligheanul de zinc, 1994. După ce
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
dezbătut la colocvii. Nu avem la acești doi autori nici personaje realizate riguros, nici dialoguri dramatice, nici construcții de sute de pagini... Avem doar niște romane bine scrise, inteligente și care îți oferă o lectură plăcută! Ca și în precedentul roman, Felipe și Margherita, Iolanda Malamen scrie proză pornind de la pictură sau, cel puțin, cu un ochi la pânzele marilor pictori (în acel caz, Vélasquez), inventând un joc inteligent, un omagiu adus atât picturii cât și literaturii. Epicul nu există, abia
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
poezie, cititorul obișnuit cu experimentul literar se așteaptă inevitabil la niște versuri prin care autorul, în căutare de nou și de mai nou, să dizolve canoanele poetice. Nu acest lucru va găsi, însă, în volumul Marinei Dumitrescu, intitulat cuminte Caiet roman. Autoarea practică o poezie de notație intimistă care reactualizează linia tradiționalistă a liricii interbelice, în special prin accentul pe care îl pune pe dihotomia trup-suflet și prin filonul religios care o străbate. Astfel, întâlnim aici o atmosferă senină, apolinică, în
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
față nu se rezumă însă la câteva aluzii textuale; versurile Marinei Dumitrescu sunt însoțite contrapunctic de treisprezece acuarele semnate de acesta. Când și când poeta pășește afară din lumea sa interioară invitând cititorul să-i fie părtaș în "aceste reverberații romane": "Uite, ți-am pregătit/ și un ceai," îl îmbie ea într-o formulare cu ecouri barbiene, formulare care îndreaptă atenția către unul din aspectele inedite ale acestui volum de poezii. Dacă prin refuzul artificiului și al experimentului literar, versurile Marinei
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
schimbată" (p. 539). Tot pe atunci interveneam și noi, în paginile acestei reviste. Bineînțeles, în zadar! În același timp, începeau infatuări latino-patriotice! Intelectuali - de la care s-ar fi putut cere mai multă cunoaștere a istoriei culturii noastre - declarau a fi "romani", ba chiar "latini" fiindcă scriu "cu â din a" și folosesc grafia sunt (altfel scriind, ar fi fost... filo-Ruși!), mai ales fiindcă Francezii scriau în sec. XIX că România este "o insulă latină într-un ocean slav" (uitînd pe Maghiari
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
fantasticului prozelor lui Marius Tupan în finalul deschis al unora dintre ele, în desincronizarea personajelor și materializarea bruscă a amintirilor, dar, în ansamblu, formula prozatorului e una proprie și originală și care ar avea șanse de consacracre într-un eventual roman.
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
volum de versuri al lui Mircea Măluț (născut în 1963, la Beclean) este o inteligentă construcție a unui crepuscul universal. Acesta pogoară mai întîi asupra unui enigmatic imperiu, stigmatizat de-o decadență ce ne-ar putea orienta gîndul către Imperiul roman, dar și de-o intemporalitate în care ne putem regăsi și noi, deslușind în tabloul său întunecat prezentul și - de ce nu? - viitorul erei contemporane, așa cum pare a se configura: "cu asedii prelungi mă întîmpină viitorul" (o durere cu degetele-nfipte în
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
și Curiații, sau istorice, Iulius Caesar, Brutus, Antonius și Cleopatra, se adaugă celor grecești alcătuind o tipologie culturală caracteristică; în chip similar universul cultural se îmbogățește cu toposuri noi, iubirea dintre Enea și Didona, creanga de aur, moartea cosmosului, virtutea romană. Indiferent de curentele și preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
de aur, moartea cosmosului, virtutea romană. Indiferent de curentele și preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii, conștiința romanității a fost o idee forte de-a lungul întregii noastre istorii. La aceste elemente definitorii se vor adăuga atât pentru romani, cât și pentru greci, toposurile prin care
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii, conștiința romanității a fost o idee forte de-a lungul întregii noastre istorii. La aceste elemente definitorii se vor adăuga atât pentru romani, cât și pentru greci, toposurile prin care creștinismul se va impune și în domeniul culturii: patimile Mântuitorului, iubirea creștină, renegarea lui Petru, crucea învingătoare devin și ele elemente constitutive ale universului de cultură greco-latin. Dezvoltându-se în cadrul unității realizate de
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
care face parte din marea familie a popoarelor romanice, ci cel care se așează deliberat pe coordonatele de gândire și de tradiție pe care le-a incorporat cetatea eternă. Poetul german Ștefan George simte cum în vine îi clocotește sângele roman: "Vorbiți de apropierea Sărbătorii, a Împărăției,/ vorbiți de vinul nou în burduf nou/ abia atunci când prin tot sufletul vâscos/ va zvâcni sângele înfocat, suflul meu roman" ( "Mein feurig Blut sich regt, mein romischer Hauch" Maxime Renane). Englezul T. S. Eliot
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
unor rivalități personale și a unor încurcături juridice. Așa se face că au trecut aproape doi ani de la apariția acestui epistolar la editura "Weidle" din Bonn, și probabil va mai trece un timp pînă la tălmăcirea în română a acestui roman epistolar. În toamna anului trecut, Gabriel Liiceanu, în faimosul său jurnal Ușa interzisă, îi consacra scrierii și autoarei mai multe pagini o atenție întru totul justificată. Își afla ecou ( din auzite) în acest segment al cărții lui Liiceanu și scurta
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
clipă. Cred că dumneaei poate confirma această impresie. De fapt, ocazia însăși de a-i întîlni și cunoaște pe membrii familiei lui Emil Cioran, mi s-a părut tulburătoare. R.B.: Nu cumva și melancolică? Fiindcă melancolia dublează în subtext chiar romanul epistolar pe care l-ați publicat... F.T.:Da, am încercat la Rășinari deopotrivă sentimentul melancoliei și al bucuriei. L-am întîlnit pe un nepot de-al lui Cioran, care chiar îi semăna, am cunoscut-o pe cumnata care era evocată
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
vreme cît Simone Boue trăia, aceste scrisori nu aveau voie să vadă lumina tiparului. Doar moartea ei neașteptată m-a determinat, la rugămințile scriitorului Ulrich Horstmann, să scriu această carte, din cuprinsul căreia am exclus intimitățile. În ceea ce privește faptul că lectura romanului epistolar le-a încîntat mai degrabă pe cititoare și mai puțin pe cititorii masculini, aceasta s-ar putea datora, în eventualitatea unor resentimente machiste, superiorității pe care în relația dată, o deține femeia, prin tinerețea ei. Este un fel de
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Welt", în suplimentul literar din 22 martie, în ajunul încheierii Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei de către aviația americană și britanică în timpul celui de-al doilea război mondial), își
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Cum, nici el nu știe. De fapt, de aceea scrie Henry Miller. Ca să afle cum se scrie. Întreaga lui existență, o mărturisește adesea, este un șir de note pe care le ia perpetuu pentru a le introduce într-un viitor roman: Când studiam un obiect, un chip omenesc, o fațadă, le studiam în felul în care urmau să fie redate (mai târziu) într-o carte, alăturându-le adjectivele, adverbele, prepozițiile, parantezele și mai stiu eu ce... Eram o carte ambulantă, vorbitoare
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
cel mai interesant, când, de fapt, cuvântul potrivit este verbul cu care își farmecă insoliții prieteni, iar subiectul cel mai interesant e el însuși, o operă necenzurată, neterminată, în derivă. De la jumătatea anilor '30 încoace, adică de la prima apariție a romanului Tropic of Cancer în Franța, la deja celebra editură Obelisk, și până acum, la peste douăzeci de ani de la moartea scriitorului, numele lui Henry Miller a rămas asociat cu "pornografia" - sau, cu un termen mai delicat, literatura erotică. Războiul de
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
de alta, grăitoare pentru felul cum s-a învățat și se mai învață încă latinește în România ultimelor decenii. Deși mulți (mai cu seamă politicieni) nu pierd azi nici un prilej să se împăuneze cu descendența noastră din Traian, mărețul împărat roman, latina, limba strămoșilor noștri îndepărtați, este pe cale să piară fără urmă din programele de învățământ. Într-o vreme, una din paginile "Academiei Cațavencu" purta (intenționat!) titlul tagma cum laudae, parodie reușită a sintagmei latinești stâlcite de curând în "România literară
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
tuturor, unele peste altele, toate lucrurile din valiză: două perechi de ciorapi lungi, una de șosete, pijamaua, tricourile, pulovărul, basmaua și căciula peste. Chiar și fusta mea elegantă pe care mi-o pregătisem pentru cina de la celebrul restaurant sibian "Împăratul romanilor". Au trecut trei ore, am ajuns în gară la Brașov. Ora 19 și 50 de minute. Un tren tocmai plecase, altul, internațional, de la Budapesta, ar trebui să sosească la 20.30. Se anunță o întîrziere de patruzeci de minute. Mă
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
Întrebăm și noi ca să ne aflăm în treabă. Știm prea bine de unde. * De tot hazul este o observație pe care o face în ACADEMIA CAȚAVENCU dl Cornel Ivanciuc, după ce a citit într-un ziar serios următoarea afirmație: "Dacii falsificau monede romane (după cum arată șase stanțe de fier și bronz de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) folosite pentru confecționarea denarilor romani și șcareț aveau pe ele anii 126 î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
o face în ACADEMIA CAȚAVENCU dl Cornel Ivanciuc, după ce a citit într-un ziar serios următoarea afirmație: "Dacii falsificau monede romane (după cum arată șase stanțe de fier și bronz de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) folosite pentru confecționarea denarilor romani și șcareț aveau pe ele anii 126 î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
literalmente un rol principal, greu de concurat de cei mai mulți dintre actorii din distribuție, cu teme ce aduc și induc o stare răvășitoare, cu un leit-motiv ca o lamentație orientalo-evreiască, un comentariu permanent al crimei, o călăuză a călătoriilor goților și romanilor care antrenează iubiri, interese, pasiuni, trădări și un număr teribil de crime. Un spectacol a cărui miză și tensiune stau în spațiul propus și construit anume, în superba lume a texturilor și costumelor scenografei Maria Miu, gîndite cu meticulozitate pentru
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]