89 matches
-
ține premieră. Iată deci, o mână de oameni inimoși din sânul comunității românești din Auckland constituiți în Asociația Doina, dar și cei care au răspuns chemărilor, au depus și depun eforturi pentru a aduce în sânul lor un crâmpei de romanism. Atât Claudiu Bleonț, cât și cei care ne-au invitat și cei care lucrează alături de noi suntem mândri că le putem oferi câteva clipe de relaxare în compania unor amintiri din locurile natale și speram că vor veni, pe data
FESTIVALUL ROMÂNESC DE ARTE „DOINA 2013” – AUCKLAND, NOUA ZEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343509_a_344838]
-
dreptate”, ”nu mai aștepta nimic”,etc.. Îmi amintesc de anii 85-86-87, când în urmă mișcărilor din ianuarie, din fața bustului lui Mihai Eminescu /eu, Fidel Galaicu, Ion Ștefănescu../, apar un șir de îndrăzneți, pentru schimbare, pentru cultură, pentru dreptate, pentru noutate, romanism - Silviu-Silvian Fusu, Andrei Mudrea, Iurie Roșca, Mihai Fusu, Lorina Bălteanu, Sergiu Cucuetu, Sergiu Câșlaru, Anatol Șalaru, Ghenadie Ciobanu, Anatol Rurac, Petru Vutcarău etc.. Și iată, în această formulă ne ... Citește mai mult Noi stim să fim bine în poze, la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
dreptate”, ”nu mai aștepta nimic”,etc.. Îmi amintesc de anii 85-86-87, când în urmă mișcărilor din ianuarie, din fața bustului lui Mihai Eminescu /eu, Fidel Galaicu, Ion Ștefănescu../, apar un șir de îndrăzneți, pentru schimbare, pentru cultură, pentru dreptate, pentru noutate, romanism - Silviu-Silvian Fusu, Andrei Mudrea, Iurie Roșca, Mihai Fusu, Lorina Bălteanu, Sergiu Cucuetu, Sergiu Câșlaru, Anatol Șalaru, Ghenadie Ciobanu, Anatol Rurac, Petru Vutcarău etc.. Și iată, în această formulă ne ... XVI. ȘI DEGETELE MÂINILOR VOR VORBI ÎNTRE ELE, de Lilia Manole
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Lupte,victorii,morminte adesBrăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă,Altarele sfinte-n biserici cuvântăLumina din suflet străluce intens.Limba română dintru vechi răstigniriîși cere obolul din cronici de taină,-Popor de jertfă,prindeți la hainaIarăși mîndria cu imne-n simțiri.Radu Botiș... XXIII. „ROMANISM CREȘTIN-CONCURSUL DE POEZIE ȘI CÂNTECE RELIGIOASE EDIȚIA I-A”, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1699 din 26 august 2015. https://www.facebook.com/events/1096571760360494/ I. Titlul proiectului: „Concursul de poezie și cântece religioase EDIȚIA I-A” ÎI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
În romanul „Tema pentru acasă” profesorul Ulmu este arestat, condamnat și deportat. Motivul deportării este neesențial într-un regim primitiv și răzbunător că cel Sovietic. În realitate, Ulmu este condamnat și trimis la Magadan în nord-estul Siberiei... pentru omenia și romanismul său. Maria, îndrăgostită pasionant de el, pleacă voluntar pe urmele lui în Siberia și îl găsește în închisoarea Zarianka. Aici, se angajează să lucreze și ea în același lagăr și pune la cale o evadare. Libertatea și fericirea lor durează
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
România, iar moderator, scriitorul-publicist Ion Nălbitoru, Redactorul-șef al revistei "Memoria slovelor" Din acest program amintesc doar câteva momente: în ziua de 1 septembrie este programată urcarea pe muntele Cozia și arborarea drapelului național, 10m / 6 m - cu panglică COLUMNA ROMANISMULUI realizat de domnul George Rotaru (precum și diplomele care se vor înmâna la această sărbătoare); în 31 august, cuvântările unor personalități de seamă ale culturii noastre, lansarea revistei literare "Memoria slovelor" a Ligii Scriitorilor Vâlcea, și lansarea a numeroase cărți de către
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
va fi lansarea antologiei "Limba noastră cea Română", volumul al II-lea, apărut sub îngrijirea doamnei Ligya Diaconescu (cu participarea a peste jumătate din scriitorii prezenți în antologie, din țară și diaspora -Canada, UȘA etc) dar și prezentarea Antologiei „Columna Romanismului” realizată de domnul George Rotaru, precum și premierea câștigătorilor concursului internațional de proza scurtă și poezie organizat de redacția revistei "Memoria slovelor" sub conducerea scriitorului Ion Nălbitoru. Putem zâmbi filmării făcută cu sprijinul domnului Gheorghe Udubae (organizatorul festivalului anual de film
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
le trăim. Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...” (ibid. p. 158, 167) Poetul, eseistul și jurnalistul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
de diavol. A strâns cu pasiune, cu grijă de părinte, cu grijă de apostol, toate rândurile scrise de alții-mari oameni dotați și patrioți-publicându-le unde reușea, cu sacrificiul sau material, numai și numai să nu se piardă acele pietre prețioase ale romanismului, ale noastre, ale tuturora și care compuneau patrimoniul sfânt al oamenilor născuți pe aceste meleaguri de peste douăzeci de secole-cunoscând matematic ce va fi în viitor, ca națiunea noastră nu va dispărea și că acesteia trebuie sa-i rămână simbolică avere
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Am văzut casele alea autentice românești, un oraș curat în care se vede clar că este bine gospodărit. Nu știu cine, de cine, nu mă interesează, dar m-am simțit român!” Nu ai cum să nu rezonezi la manifestările acestui îndrăgostit de romanism. Tot ce transmite o face fără niciun travaliu. Poate numai unul interior. Actor și regizor, dar mai presus de toate un călător (știți dumneavoastră ce înseamna călătorul pentru Iorga!), a avut nevoie doar să vadă că să înțeleagă. Diferența dintre
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
ce puteam: organizarea sălilor pentru întruniri, manifestații, iar în ultimii ani administrăm chiar... toate calculatoarele școlii. Știind bine română am participat deseori la diferite manifestări intrașcolare și ale sărbătorilor naționale ale românilor dând dovadă în sufletul meu de un oarecare „romanism”. La România visăm încă din clasa a IX-a! Era vorba să merg să fac liceul în România, dar mama m-a oprit motivând că sunt prea mic și nu voi putea supraviețui singurel în străinătate. Astfel, am continuat liceul
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
sau cu cei din domeniul scrisului? Elenă BUICĂ: Cum am mai spus, eu am plecat lăsând acasă o dată cu trecutul și ceva din sufletul și inima mea. Sosind în canada, nu m-am despărțit de ai mei, am purtat cu mine romanismul în formă și esență lui, în frumosul și limpedele lui grâi și m-am străduit să fac cunoscute cultură, obiceiurile și tradițiile. Port cu mine comorile sufletelor oamenilor din Țigănești și un dor vărsat în mine de Bunul Dumnezeu. Le
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Staniloae „Ctitor de frunte al Filocaliei românești”, prilejuindu-ne reamintirea unui citat din biblie: „Cât de frumoase sunt pe munți picioarele trimisului care vestește pacea, a solului de veste bună, care dă de știre mântuirea.” (Isaia 52, 7) și spiritul romanismului ortodox, prin prezența românilor din diaspora, veniți să celebreze acest eveniment, la invitația doamnei director general al S.C. Starpress SRL și al Revistei internaționale româno-canado-americane “STARPRESS”, membră a Clubului de Presă Transatlantic și fondatoare a AJRP (Asociația Jurnaliștilor Români de
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
încât unii nici n-o observa, iar alții o ignoră. Pe această cale a construit dna Ligya Diaconescu scară pe care să urce cultură și inteligența românească la nivelul la care se află acum, iar manifestările prilejuite de voință transcenderii romanismului poartă amprenta domniei sale și constituie un brand național și internațional, prin participarea multor români din diaspora. Ne-au încântat și delectat cântând și scriitorul, avocatul George Echim, într-un minunat costum popular, actrița Doina Ghițescu, cântărețul Gheorghe Cărbunescu, profesorul Ion
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
ziare din lumea liberă la acest eveniment le dădea prilejul conferențiarilor să se facă cunoscuți în întreaga emigrație. Pentru fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămâna la Câmpul Românesc era o vacanță de vis și o baie de romanism. Aici participanții se regaseau în mediul în care își petrecuseră o parte din viață trăită la baștina, pe meleagul natal.. După 1990, odată cu deschiderea granițelor , la Săptămâna Culturală au început să participe și personalități din România și mai tarziu din
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
și în această ediție a fi una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale ale românilor de pretutindeni. Participanții au rămas cu certitudinea, ca splendidul Câmp Românesc este și va rămâne și pentru tinerele generații care se ridică, un spațiu al romanismului adevărat, păstrător al limbii și tradițiilor neamului nostru. Așteptăm cu mari emoții și nerăbdare Săptămâna Culturală a Românilor din anul viitor...Pregătiți-vă de pe acum, oaspeți dragi, români de pretutindeni: Bucovina, Ardeal, Basarabia, SUA, Germania, Italia, Australia și din toate
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
La secțiunea proza scurtă: PREMIUL I Gabriela Ioniță (Valea Seaca/Iași), PREMIUL ÎI Angela Dina (București), PREMIUL III Elenă Buică (Toronto/Canada), MEMȚIUNE: Mădălina Bărbulescu (Oteșani/Vâlcea) și Emanuel Enache (Răducăneni/Iași). Domnul director George Rotaru a prezentat antologia “COLUMNA ROMANISMULUI” dar a vorbit și despre arborarea drapelului (6/10m) pe 1 septembrie pe vârful COZIA. Au fost rostite alocuțiuni despre această antologie, a fost înmânat câte un exemplar tuturor membrilor prezenți în antologie și fiecare autor a recitat câte o
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
1935, se adăuga mențiunea „Apare sub conducerea Casei Naționale”. De la 1 aprilie 1936 își schimbă titlul, devenind „Nouă gazeta de Vest”. Articolul-program, Pășim cu încredere!, mărturisește intenția editorilor de a face din G. de V. o tribuna de afirmare a romanismului la granița de Apus a țarii. Direcția culturală se manifestă cu precădere în interiorul rubricilor specializate, care se diversifica treptat, de la „Gazeta de Vest culturală” la „Cronicar”, unde apar cronici plastice, si de aici la „Curier literar” și la „Cronică teatrală
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc și pentru România ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au gândit și realizat această oază de romanism pe pamant american. Savuroasele mâncăruri tradiționale românești, prăjiturile alese și voia bună au fost prezente din plin și pe gustul tuturor celor prezenți. Gospodinele comunității noastre în frunte cu d-na preoteasa Diana Acsente și inimoasa noastră Rodica Grigoraș, alături de
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
Ernest Mașek, București, 1975; L’Artiste, Paris, 1957; Amor, Paris, 1958. Repere bibliografice: O.D. [Ovid Densusianu], „Leș Rythmes comme introduction physique à l’esthétique”, „Grâi și suflet”, 1930-1931, fasc. 1; Mihai Musceleanu, „Introduction à une manière d’être”, „Cruciada romanismului”, 1936, 78; Constantin Noica, Gândirea lui Pius Servien, CL, 1937, 8-10; Petru Manoliu, Cazul Servien, TIL, 1943, 2 051; Sandu Tzigara-Samurcaș, „Introduction à une manière d’être”, „Duminică”, 1944, 1; I. G. Dimitriu, „Sagesse et poésie”, „Înșir’te mărgărite”, 1953
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
să... Să ne oprim aici fiindcă aici intervin cele două palme aparținătoare, cum avea să afle din documentarea ulterioară, domnului țăran posesor de grajd Calache Beșleagă, cel care va deveni în paginile următoare Caius AEqvus, exponent strălucit al pan-daco romanismului român contemporan. După ce alungă, cu un gest bine țintit al gumarilor săi uriași javra care conturba peisajul, Calache duse la gura nefericitului corespondent voluntar țâța caldă și virilă a unei sticle cu samahoancă. Parcă era ceva mai primăvară! La redacția
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
basilica), a boteza (baptisare), creștin (christianus), cruce (crux), a cumineca sau a împărtăși (communicare), Dumnezeu (Domine Deo), Florii (Florilia), înger (angelus), Paște (Pascha), Rusalii (Rosalia), păgân (paganus), Sfânt (Sanctus) etc. Creștinismul a reprezentat, în zonele nord-pontice, o importantă fațetă a romanismului contribuind la desăvârșirea unor procese etnice de la mijlocul și din a doua jumătate a primului mileniu. Interesului Imperiului roman, manifestat încă din vechime pentru acest spațiu geografic, în vederea extinderii spre est a limesului din motive strategice, i se adaugă cel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un miracol istoric: poporul român” (1937), în care demonstrează că romanitatea și continuitatea românilor sunt procese reale și nu miracole. o Al. Rosetti „Istoria limbii române”; o Constantin C. Giurescu -„Formarea poporului român și a limbii române” (1973), susținea că „romanismul a biruit în Dacia fiindcă el a câștigat pe autohtoni”; o Nicolae Densușeanu - „Dacia preistorică” (1913); -Pe aceeași poziție s-a situat și un număr important de istorici străini care considerau că românii sunt urmașii daco romanilor și că s-
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cametei în Bucovina. Cel puțin în cestiuni practice am trebui să renunțăm de la fraze ieftene, care aleargă ulițele rostite de toți și nepricepute pe deplin de nimenea. [5 decembrie 1878] DEPUTATUL AVRAM BURĂH Cine este cel mai fierbinte apărător al romanismului? - Jupân Avram sin Moișe. Cine este cel mai nepot dintre toți nepoții divului Traian? - Jupân Avram sin Moișe Leiba. Cine este cel mai mare patriot romîn? - Jupân Avram sin Moișe Leiba Roșu. Cine a făcut rechizitorul și actele de acuzare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
teza exterminării dacilor, prin care aceștia sunt excluși din patrimoniul genetic al românilor, singura lor moștenire fiind cea legată de teritoriu. Și în această materie există un consens total: "Romanii [...] au stricat tot ce a găsit Dacic, spre a introduce Romanismul" (Aaron, 1835, p. 3), lăsând în urma lor un teritoriu "pustiu de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]