159 matches
-
populației autohtone, aflată în contact direct cu migratorii slavi, ultimele enclave rămase fiind asimilate, datorită însușirii modului de viață sedentar și a ocupațiilor de bază (agricultura, creșterea animalelor, olăritul la roată). Totodată, relațiile cu lumea bizantină a înlesnit transformarea populației romanizate într-o civilizație înfloritoare, care și-a păstrat în ciuda vicisitudinilor, caracterul romanic și a evoluat spiritual și material, pe parcursul veacurilor VIII-IX, iar ulterior, în timpul culturii Dridu, a atins apogeul etno-cultural, dinaintea formării statelor medievale românești. 1.7. Cronologia așezărilor Ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de-a doua linii stilistice în care se înscriu, cronologic, Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais, Don Quijote al lui Cervantes și Tristram Shandy al lui Sterne, ca să exemplificăm numai prin textele de pionierat al genului. Prin parodie, celelalte genuri se "romanizează", ajungându-se, treptat, și la o autocritică pe care, onest sieși, romanul și-o face prin autoparodiere, certificându-și oneroasa devenire. Ajungem astfel la cea de-a doua perspectivă asupra parodiei enunțată de Bahtin, cu ajutorul unei serii de procedee ce
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sonetului nu constituie un gen, adică nu e forma unui ansamblu, ci obiect de reprezentare; aici, sonetul este eroul parodiei (...), mai profund sau mai superficial, în fața noastră nu se află un sonet, ci imaginea sonetului". Prin parodie, celelalte genuri se "romanizează", ajungându-se, treptat, și la o autocritică pe care, onest față de el însuși, romanul și-o va face prin autoparodiere, certificându-și permanenta devenire. Și Victor Șklovski, care urmărește procedee specifice acestui fenomen în romanul clasic englez (cu precădere în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
este atestată în documentele Imperiului Roman de Răsărit 114. Mai târziu, influența slavă nu a făcut decât să urmeze aceeași cale, respectiv religioasă, pentru a intra în limba noastră. A reușit să se impună într-un moment în care populațiile romanizate din Balcani erau total lipsite de structuri clericale, practicând un creștinism popular, după chipul și asemănarea acestor neamuri de țărani simpli. Astfel au pătruns în limba română cuvinte cu specific ecleziastic care, la origine, sunt mai degrabă împrumutate din greacă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru sudul Basarabiei 132). Astfel, prin controlul deținut asupra Gurilor Dunării, Bizanțul s-a vărsat secole îndelungate ca un râu în fluviul latin izvorât pe pământurile noastre în urma cuceririi Daciei de către Traian. Aflată în calea invaziilor, parte consistentă a populației romanizate din zona Dunării de Jos a fost nevoită să se retragă spre Carpați. Numeroase triburi războinice și-au stabilit centrele de putere în această regiune (cu precădere, Bugeacul fiind ales ca sediu de către diverse imperii migratoare). Refugierea autohtonilor a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Jos a fost nevoită să se retragă spre Carpați. Numeroase triburi războinice și-au stabilit centrele de putere în această regiune (cu precădere, Bugeacul fiind ales ca sediu de către diverse imperii migratoare). Refugierea autohtonilor a avut ca rezultat consolidarea elementului romanizat în special din Moldova și Muntenia. Un alt curs latinofon care a alimentat ținuturile noastre a fost cel din Câmpia Panonică. Să nu uităm că Panonia s-a aflat sub influență romană o perioadă mai îndelungată decât Dacia. Din cauza reliefului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
inculcă principiile epicuriene la Atena. Biblioteca lui provine poate din orașul său natal sau din timpul șederii în Grecia. Fapt este că sosirea sa la vila lui Piso îi permite constituirea unui autentic instrument de lucru filosofic. Acest oriental elenizat romanizează o gândire și îi oferă mijloacele de a se metamorfoza păstrând și apoi depășind un anumit număr din învățăturile Magistrului. Traversând lumea mediteraneană de la est la vest, Philodem aclimatizează o gândire plastică, dinamică și vie. El realizează o ajustare în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
romana însemna în primul rând ordine, expansiune a civilizației, cultură activă, așa cum se recomandă aceasta pe cele trei continente care au ascultat de imperium. În Europa, mai ales, creația respectivă a avut urmări hotărâtoare, o bună parte a continentului fiind romanizată în grade și forme diferite. "Sigiliul Romei", pentru a relua expresia lui N. Iorga, nu se recunoaște doar la popoarele neolatine, ci în spații mult mai largi și structurează o întreagă cultură. Renașterea a însemnat nu atât o întoarcere la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că are în vedere teroarea à la Ann Radcliffe sau că noțiunea sa de "art-horror" subîntinde estetica terifiantului gotic și post-gotic). În limbile romanice și în engleză (care, ca rezultat al invaziei normande din secolul al XI-lea, a fost romanizată considerabil), s-a păstrat dubletul latin terror/horror. Ultimul termen a fost substituit, în română, cu unul de origine slavă, groază (provenit din groza), dar care are același sens ca și horror. Terror este un substantiv provenit din verbul terrere
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
CABALLA PAPEI... "] 2292 Caballa papei și totodată a românilor uniți. Ei se pot introduce în toate bisericile bulgare mai ușor daca vor fi români uniți - cari vorbesc bulgărește. Iar daca Papa va stărui a[-i] catoliza, atunci [î]i vom romaniza pe toți în numele ortodoxiei. Papism = ortodoxie ecuație 381 {EminescuOpXV 382} ["LATINA ȘI ROMÎNA PURUREA PARALELE"] 2292 Dar pentru a o asigura pe biserica Romei că nu avem nici o dușmănie în contra-i, vom face pentru limba latină în țară la noi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
În ruinele unei clădiri din epoca romană, s-au descoperit morminte de Înhumație datând din sec. IV. ROMANIZAREA SPAȚIULUI DACO-MOESIAN În primele trei veacuri ale mileniului I, locuitorii din stânga și din dreapta Dunării de Jos Își Însușesc diferențiat, latina populară, se romanizează. Romanizarea spațiului daco-moesian cunoaște Însă o perioadă preliminară, cea a contactelor dinaintea cuceririi. După anii 46 și 106, când Începe romanizarea propriu-zisă În provinciile Moesia și Dacia Traiană, este adoptat modul de viață al cuceritorilor. I. Premisele romanizării spațiului daco
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Rolul cel mai Însemnat, În această etapă preliminară, revine culturii materiale romane, care are o puternică influență asupra celorlalte civilizații antice. Urmează etapele propriu-zise ale romanizării, când toți factorii amintiți acționează laolaltă. Acest proces Începe În epoca Republicii, când sunt romanizate Pen. Italică și insulele limitrofe. Rezultate spectaculoase se Înregistrează o dată cu organizarea Principatului lui Augustus. Cea mai impetuoasă dezvoltare și răspândire a romanității caracterizează Însă sec. al II lea și prima jumătate a veacului următor. Este exact perioada care coincide cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Cercetări cu privire la istoria veche a României”, Leipzig (1871). -Principalele idei ale teoriei imigraționiste: o exterminarea populației de origine dacică de către romani; o dispariția vechii toponimii daco-getice; o imposibilitatea romanizării populației dacice în 165 de ani; o retragerea completă a populației romanizate din provincia Dacia în sec. III d.Hr., odată cu retragerea aureliană; o poporul și limba română s-au format la sud de Dunăre deoarece: lipsesc din limbă elemente de factură germanică; există elemente lexicale comune în limba română și albaneză
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
loc”. -Istoricii și lingviștii români din sec. XIX (M. Kogălniceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu, Gr. Tocilescu), au demonstrat că argumentele lui Roesler nu sunt adevărate, adunând dovezi referitoare la: o populațiile dacice și getice din spațiul carpato-danubiano-pontic; o continuitatea populației romanizate pe teritoriul fostelor provincii Dacia B.P. Hașdeu a fost primul român care a luat atitudine împotriva teoriei imigraționiste, susținând în lucrările sale: supraviețuirea elementelor autohtone geto-dace în urma cuceririi Daciei; continuitatea daco-romanilor și apoi a românilor în tot cursul Evului Mediu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
erau și cei din nordul Dunării, iar romînii, dacă ar fi venit de peste Dunăre, n ar fi adus cu ei de acolo toponimia slavă, ci eventual pe cea romînească. Toponimia contribuie la susținerea continuității populației daco-gete în teritoriul fostei Dacii, romanizate prin cucerirea de către romani, a populației daco-romane după retragerea aureliană, a populației daco-romane și romînești în timpul migrației popoarelor. Romanitatea orientală, pe bază etnică generaldacică, a fost în vechime mai extinsă, dar în comunități discontinue și insuficient concentrate pentru a putea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
constă, se pare, în faptul că natura și durata contactului dintre romani și popoarele germanice au fost diferite în Occident față de Orient. În Occident, contactul dintre cele două populații a durat câteva secole, în decursul cărora populațiile germanice s-au romanizat. În Orient, germanicii au stat mai puțin timp, fiind dizlocați de huni. Cel mai mare grup migrator germanic din Dacia, goții, au stat în această regiune relativ puțin, două-trei secole, fiind împinși spre sud de invazia hunilor. Din timpul cât
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aflată pe o treaptă inferioară ca structură nu a fost consacrată, prin opere orale și mai ales scrise, pentru a servi ca expresie a unei civilizații de largă cuprindere. Romanii i-au cucerit pe greci, dar nu le-au putut romaniza limba, în schimb cucerind spațiul tracic au determinat aici schimbări importante mai cu seamă în sensul gramaticalizării structurilor aglutinante. Filologia comparată și etimologia În timp ce originea limbajului își află în opera lui Zaborowski explicația completă în continuitatea concepției Heraclit - Lucrețiu - De
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limba latină, „mamă bună și adevărată a celei moldovenești”, vorbită de „coloniile romane” aduse și amplasate de Traian cu precădere în zona estică a Daciei, ca scut mai puternic contra sciților barbari. Și pentru că romanii din Moldova ar fi (re)romanizat prin transhumanțele lor celelalte zone, „locuitorii Valahiei și Transilvaniei au aceeași limbă ca și moldovenii”, cu deosebirea că „pronunția lor este mai aspră”, și că „au mai introdus câteva cuvinte necunoscute moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acestei afirmații este Macedonia, ținut și stat balcanic din nordul Tesaliei, nord-estul Epirului și estul Iliriei, despre care Philippide afirmă, în contextul delimitării zonelor de influență greacă și latină, următoarele: „Macedonia și Epirul erau grecizate, Dalmatia și Moesia Superior erau romanizate” (I, 62). Lărgirea spațiului grecizat este argumentată prin faptul că în a doua jumătate a secolului al IV-lea î. Hr., având la cârmă pe Filip al II-lea și apoi pe Alexandru Macedon, Macedonia și-a supus Grecia. Educația grecească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
comunitatea specifică fizică și psihică, baza de articulație și baza psihologică, rasa” (II, 340). Meyer-Lübke vorbea despre netemeinicia concepției psihofizice ca bază a analizei lingvistice: „Lesne-i vine în minte cuiva, spunea el, că diferitele popoare străine, când s-au romanizat, au pronunțat limba latină pe baza articulației lor proprii și că din cauza aceasta a rezultat diversitatea limbilor romanice față de unica limbă latină. Decât numai, dacă te gândești mai adânc, constați că este aproape imposibil să probezi acest lucru prin fapte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
p. 555570) să vorbească de „învățăturile trase din istoria formelor limbii române pentru originea românilor”. Prin aceasta el ajunge din nou la încheierea că fonetica, formele și cuvintele limbii române indică „locul de obârșie al poporului român” care este „teritoriul romanizat din peninsula balcanică”. Cea mai mare greutate în rotunjirea, cum necum, a concepției sale o reprezintă pentru Philippide limba albaneză, principala piedică a limitării spațiului romanizat în favoarea grecizării. Urmărind un scop anume, el modifică istoria evoluțiilor etnolingvistice din Balcani. Mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
numele acestui râu pare să conțină o rădăcină iranică, căreia dacii i-au adăugat o terminație din limba lor”. A doua serie de cuvinte continuă mai întâi împrumuturile iranice și celtice prin alani, iazici și celți, „după ce populația autohtonă se romanizase”. Astfel s-ar explica jupân „care se găsește sub forma zupan și žup la slavii occidentali sudici și la cei nordici, fără să poată fi explicat cu mijloace slave, cuvânt care este, după toată probabilitatea, de origine avară, ca și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țesătura etnică și lingvistică a românității. Influența slavilor, devenită de netăgăduit, este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după "închegarea neamului românesc", astfel că efectul lor a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre; dar firea poporului nostru [...] moștenită dela Traco-Romani nu s-a schimbat" (Constantinescu, 1928, p. 46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]