236 matches
-
înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia") sau măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
este un promotor al artei erotice (pe care însuși o numește pornografică), explicându-și afilierea ca nevoia de a parcurge un capitol al istoriei artei până de curând neglijat în România. A făcut parte, alături de Nicolae Comănescu, din grupul artistic Rostopasca.
Dumitru Gorzo () [Corola-website/Science/311892_a_313221]
-
care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Rostopasca (nume științific "Chelidonium majus L."), cunoscută și sub denumirea populară de "iarbă de negi" sau negelariță, este o plantă erbacee ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă. Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se culege partea aeriană a
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
principiilor active). Se culege partea aeriană a plantei (tulpina, frunzele și florile), cu grijă pentru a nu dezrădăcina planta, care va da apoi alte tulpini. Planta este bogată în alcaloizi. Studii in vitro au demonstrat faptul că extractul alcoolic din rostopască are proprietăți antivirale (35 μg/ml) și virucidă asupra virusului Herpes simplex. Alcaloizii benzofenantridinici și protoberberinici au fost testați pentru inhibarea reverstranscriptazei, activității ARN-ului virușilor tumorali. Inhibarea activității revers transcriptazei a fost corelată cu structura și activitatea antileucemică a
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
împotriva virușilor ARN tumorali. Chelidonina prezintă o activitate inhibitoare scăzută asupra revers transcriptaza virusului imunodeficienței dobândite de tip I (IC50 aproximativ 200 µg/ml) în timp ce berberina prezintă o activitate moderată împotriva aceleiași enzime(IC50 aproximativ 100 µg/ml). Extractul de rostopasca a prezentat o acțiune antivirală și într-un studiu in vivo realizat pe șoareci infectați cu virus gripal, însă numai în cazul în care cantitatea de virus administrată a fost una redusă. Efectul potențial antiploriferativ al extractului de rostopasca a
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
de rostopasca a prezentat o acțiune antivirală și într-un studiu in vivo realizat pe șoareci infectați cu virus gripal, însă numai în cazul în care cantitatea de virus administrată a fost una redusă. Efectul potențial antiploriferativ al extractului de rostopasca a fost supus unui studiu in vitro pe linii de celule keratocite (celule HaCaT) cu înmulțire rapidă. O concentrație de 0,68 % alcaloid, estimat în chelidonina a inhibat creșterea celulelor HaCaT cu o valoare IC50 de 1,9µmol/l. sanguinarina
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
de celule HeLa observându-se o acțiune inhibitoare semnificativă. Efectul antitumoral a fost demonstrate in vivo și pe linii de celule sarcom 180 și carcinom Erlich, observându-se o ușoară activitate inhibitoare. A fost demonstrat faptul că un extract din rostopasca conținând chelidonina are proprietatea de a anula în cazul mai multor linii celulare canceroase, proprietatea celulelor maligne de a-și dezvolta o rezistență la tratamentul medicamentos, prin interactiunea cu: transportorii ABC, CYP3A4 și GST, prin inducerea apoptozei și efectele citotoxice
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
activitatea telomeraza a fost redusă semnificativ după administrarea unor doze foarte mici de chelidonina. Tratarea repetată a celulelor cu doze foarte mici de chelidonina a cauzat o scădere a ratei de creștere de patru săptămâni. Acțiunea analgezică a extractului de rostopască implica mecanismele GABA-ergice din sistemul nervos și a receptorilor pentru glicină. Acnee, afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni digestive, afecțiuni intestinale, afecțiunile splinei, angină pectorală, angiocolite, artrită, astm bronhic, arterioscleroză cerebrală, atonie vezicală, bătături, blefarită, boli de ficat, boli de piele persistente, cataractă
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
intestinale,tahicardie, tuberculoză, tumori exteriorizate, tuse spastică sau convulsivă, ulcer duodenal, ulcer varicos (plăgi atone, vechi), ulcerații cronice ale ochilor, vegetații veneriene. Supradozarea poate provoca gastroenterita, tuse, probleme respiratorii, spasme digestive. Dozele mari pot provoca paralizie temporară și tulburări cardiace. Rostopasca (Chelidonium majus) sau preparatele care conțin această plantă pot interacționa cu medicamentele. Această plantă nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care alăptează.
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
morio") sau bujor, sânzâienele galbene ("galium verum"), năpraznica ("Geranium robertianum"), măcrișul de pădure ("Oxalis acetosella") cunoscută și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
tunel, iar înspre partea orașului cobora din ce în ce, până la pasajul de nivel de lângă gară. Continuau să cadă stropi rari de ploaie și părintele Bernard observă picături strălucitoare perlând petalele primulelor, ierburile agățătoare, tufișurile spinoase de păducel, frunzele de rostopască și dantelatul hasmațuchi, rugii de mure și tufele de măceș. Deodată se auzi un zgomot târșâit, prăvălit, de parcă un tren fantomă ar fi apărut din tunel sau de parcă unul dintre demonii lui John Robert i-ar fi asaltat sub forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
precizat că în zonă crește o floare „de gîrlă“ de culoare galbenă numită călcadză (cu o formă dialectală). V. Frățilă identifică această floare cu planta numită popular calce, calcea calului, bulbuc, bulbucel, capră nemțească, scalce. Sursele lexicografice indică sinonimiile calce-mare = rostopască, calce-mică = untișor și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor, bolboci, bulbucă, bulbuci, bulbuci de baltă, canjană
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, precum și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI VEZICĂ BILIARĂ: - gențiană (rădăcină) - yin - gura lupului (partea aeriană) - yin - rostopască (p. aeriană) - yang - cicoare (radacină) -yang - gălbenele (flori) - yang - frasin (frunzele) - fumariță (partea aeriană) - mentă (frunzele) - pelin - rocoină (partea aeriană) - scoarță de dracilă Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
MERIDIANULUI FICAT: - vâsc (frunze) - yin - levanțică (flori) - yin - roiniță (frunze) - yin - anghinare (frunze) - yang - sunătoare (flori) - yang - armurariu (semințe) - yang - afin (frunzele) - coada șoricelului - gălbenele (florile) - gențiană (rădăcina) - ghințură - măceș (rădăcină) - orz (semințe germinate) - patlagină (partea aeriană) - peliniță (partea aeriană) - rostopască - revent (rădăcina) - șofran Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic al acestui meridian: afecțiuni hepatice, tumori abdominale, rigiditatea coloanei, dureri lombare
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor cu sucul portocaliu de rostopască. Astfel a apărut fitoterapia ca procedură sigură și Îndelung verificată de prevenire, ameliorare și vindecare a multor afecțiuni maladive. În decursul timpului, terapia naturistă a evoluat paralel cu medicina științifică, având ca origine aceleași surse de inspirație și de fundamentare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]