300 matches
-
mult cu cât câțiva dintre ei primeau și porție dublă în zilele când unii colegi din familii mai avute renunțau să hrănească pisicile și câinii vagabonzi, care s-au aciuiat pe la câteva gospodării părăsite de niște oameni care și-au rostuit viața în străinătate, ori să se șprițeze în pauze, din cap și până la picioare, cu laptele ambalat în pungi speciale. Așa mai apucau câte o îmbucătură și cei cărora încă nu le venise sorocul școlii ori al grădiniței, de unde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
niște ținte instinctuale, de peșteră, dar au o consecvență logică a lor. Noi ne-am cantonat doar în spațiul strâmt al unui homo aplaudacus. Avem doar repere de homo aplaudacus. Dar dacă după criteriul volumului aplauzelor agorei trebuie să ne rostuim mereu viața, de ce nu ne cumpărăm fiecare câte un decibelometru să avem mereu un decibelometru oficial la purtător! ca să stabilim chiar și ierarhiile sociale după înregistrările acestuia? Mi-ar fi plăcut să plâng, noaptea târziu, lângă pătuțul unui copil de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a îmbrobodit un batic. Hainele de pe ea le-a băgat într-o traistă pe care și-a pus-o în spinare peste care a aruncat un suman. Și așa i-a apărut o cocoașă de toată frumusețea. În mâini a rostuit un toiag noduros și îndoit, apoi și-a continuat drumul printre spini de salcâm și mulți ciulini. Nu mică i-a fost mirarea când a zărit printre ramurile de salcâm vârful unei colibe. A dat ocol unui gard drămuit din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sărbătorirea anuală, la 19 august, a zilei de naștere a compozitorului. De aceasta, în actuala ediție, am ascultat mai puțină muzică enesciană, dar mai multă muzică pentru Enescu. La Sighișoara, în Biserica din deal, Cele șapte cuvinte... au fost atent rostuite de Cvartetul de coarde "Constantin Silvestri", un grup de tineri muzicieni vienezi, doi originari din România, unul din China, altul din Austria, muzicieni constituiți în ideea poziționării potrivite a creației muzicianului român în contextul internațional al valorilor.
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
se îndrepte atenția dascălilor, a maeștrilor, a tinerilor muzicieni. în prezența autorilor au putut fi audiate opus-uri românești relativ actuale, semnate de compozitorii Adrian Pop și Sabin Păutza. Iar dăruirea și profesionalismul cu care membrii Cvartetului "Arcadia" din Cluj-Napoca rostuiesc spațiul greu de sensuri al domeniului cameral rămân entusias-mante, sunt și acestea exemplare; inclusiv prin extensia stilistică a programului, unul dintre cele mai importante momente ale Festivalului, concert găzduit de lăcașul refăcut al Sinagogii din localitate. Dacă la București, pe
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
de lumină/ către Comarnic trenul zvâcnește/ prin roți și table încinse/ măcinând secundele/ spre adăpostul câmpiei/ ce se diluează câte puțin în spuma/ apelor care nu cunosc decât/ prefacerea noastră fără de sfârșit." Ape de primăvară: "în timp ce aștept tăcută,/ speranțe proaspete/ rostuiesc în aluviuni/ semințele unui posibil mâine/ apele adâncului/ pulsează mai năvalnic/ copacii iar respiră/ cu întreaga aripă/ vântul alb-catifelat/ răvășește picături de ploaie/ care se grăbesc să recadă în cer./ Acum aud limpede/ cum o fereastră cunoscută/ se lasă deschisă
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
Dumitru Avakian " Nu Știu alții cum sunt..." - îmi permit a relua dictonul devenit celebru al unui mare povestitor de la noi pentru că într-o poveste se doresc a fi rostuite rândurile de mai jos - dar eu... Eu când ajung la Philadelphia, pe coasta de Vest a continentului nord-american, consider firesc, de fiecare dată, a face o închinare lui Brâncuși. Muzeul de Artă din capitala Pennsylvaniei - specialiștii cunosc acest lucru - deține
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
Dau un regat pe-o frunză de copac,/ pe-un vânt domol care sărută marea./ Nu mai visez!/ A început plecarea/ Câte-un popas din când în când mai fac". ("Nu mai visez! A început plecarea"). Anotimpurile trec, sonurile se rostuiesc: "începe frigul! Doamne, dă putere/ și liniște pădurii și grădinii./ Ci, mie dă-mi poverile și spinii/ și vântului o aripă de miere.// când în fereastră se înfruntă crinii/ - Cerească milă celui care cere -/ începe frigul! Doamne dă putere/ și
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut această dedicație cu rânduri caracterizante a artei poetice a lui Șerban Foarță: "Poetului Șerban Foarță pentru care limba română e un văzduh al fulgurațiilor astrale. Cu admirație și prietenie, Bartolomeu al Clujului
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
referă însă la verbul refăcut după substantiv, a rosti. Dacă legăm expresia de acesta, sensul ei ne apare întrucâtva diferit: pe de rost vrea să zică, pur și simplu, oral, adică nu citit. Dar mai există și sensul din a rostui, altfel spus, a pune în ordine conform unui rost, unui criteriu. Nu am idee de legătura dintre a rosti și a rostui, dacă există vreuna, și nici de etimonul celui de al doilea cuvânt. De luat în considerare în expresia
Note disparate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4909_a_6234]
-
rost vrea să zică, pur și simplu, oral, adică nu citit. Dar mai există și sensul din a rostui, altfel spus, a pune în ordine conform unui rost, unui criteriu. Nu am idee de legătura dintre a rosti și a rostui, dacă există vreuna, și nici de etimonul celui de al doilea cuvânt. De luat în considerare în expresia pe care o analizez este doar primul sens ori cuvânt. Expresie pe care, la urma urmelor, o găsesc sinonimă în limba noastră
Note disparate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4909_a_6234]
-
dată fiind coerența, experiența matură a comunică rii; sunt naturi muzicale diferite ce acționează în baza unui nedesmințit bun-gust, a câte unui proiect atent pus la punct. Regăsești în ambele cazuri știința pătrunderii textului, căutarea noilor valențe ale acestuia. Programul rostuit de Valentin Radu a fost orientat pe cele două nivele supreme ale artei organistice, anume apogeul Barocului în creația lui Bach, în secolul al XVIII-lea, și apogeul orgii romantice, un secol mai târziu, în creația creatorilor francezi. În mod
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
a venit la Ateneu în prima sâmbătă a lunii, a pierdut un mare spectacol. Un spectacol în plan muzical, auditiv și vizual. Nu ai prilejul să vezi prea des, adunați pe scenă, treizeci și trei de contrabasiști împreună cu instrumentele lor. Instrumentele erau rostuite aidoma unor ființe aparent greoaie ce așteptau răbdător să intre în acțiune. Mânuitorii lor s-au strâns din multe colțuri ale lumii, din Europa, din țările continentului nord-american, din Japonia. S-au strâns pentru a-l sărbători pe maestrul lor
O suită de concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6699_a_8024]
-
încântător și ești mai blând: Bobocii-n mai, vântoasele-i doboară Și-ncheie-arenda vara prea curând: Când prea fierbinte ochiu-aprins în cer e, Când chipul lui de aur mai pălește, Și frumusețea când și când mai piere, După noroc, cum firea rostuiește: Dar vara ta eternă n-o s-apună, Nici n-o să piardă frumusețea ta, Că stai în umbră-i, Moartea n-o să spună, Când tu în vers etern te vei-nălța, Cât respirăm și ochi cât vor vedea, El va trăi
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
aleși, un organism unic în a cărui dinamică se făptuia muzica drept o stare a unei înalte spiritualități. Era mai mult decât un dirijor. Sunt tentat să cred că era un veritabil magician. Sub privirea sa atentă, faptele muzicii se rostuiesc drept prelungire a unei ordini interioare ce se împlinește abia în sunetul cântului coral, drept un ecou al unui dat lăuntric. Unii au fost tentați să facă o apropiere de sunetul unei superbe viori Stradivarius. Nepotrivită comparație. Căci Marin Constantin
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
corul academic al instituției, organism condus de maestrul Cornel Groza, un inimos grup de muzicieni, cei care au cercetat cu minuție, cu exemplară acribie, semnele partiturii, au operat corecturi, au ameliorat orchestrația. Rezultatul? O amplă lucrare vocalsimfonică de inspirație religioasă - rostuită în patru secțiuni, lucrare atașată spiritualității creștine ortodoxe - a fost introdusă în circuitul de concert. Inclin să consider că aspectul documentar este precumpănitor. Inconsecvențele de ordin stilistic țin mai mult de sursele materialului ritmico-melodic, deși relația monodie-polifonie este realizată în
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
mi-e frică de un răspuns afirmativ! Divorțul impus, fără probe concludente, și fără martori cinstiți, prin care componistica românească a fost condamnată la un regim de apartheid, de segregare, nu de către muzica așa-numită clasică, ci de cei ce rostuiesc evenimentele festivalului, poate lesne duce, pe de o parte la dizolvarea interesului (și așa diluat) față de creația autohtonă, iar pe de altă parte la segregarea și ghetoizarea unei muzici mandatate să livreze, ca un copil legitim al trecutului ori ca
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre certe, poetul păcătos...acesta...eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
faci să conviețuiască oameni între 10 ani ( băiatul lui) și 94 de ani ( bunica cumnatului) iată o performanță de care numai el a fost în stare. Ceea ce cred că a contribuit în primul rînd la armonia domestică a fost grădina rostuită cu migală, săpată, udată, cu brazde bine hotărîte, unde numai Manole avea voie să spună ce flori se pun: trandafiri, hortensii, iasomie, tufănele. Asta ca să nu mai vorbesc de primăvăraticile narcise, brîndușe și lalele. Pe urmă mai era nucul, cu
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
care aveau loc, într-o irealitate care le mărturisea substanța. Și toate câte au urmat... sau poate n-au urmat. Așezarea mea, acum, în casa simpaticului meu proprietar și a soției sale, în apropierea grădinii publice de altădată, n-o rostuisem eu, ci intermediarul pe care-l rugasem să-mi caute o locuință într-un cartier mai liniștit al orașului. Alegerea pe care o făcuse și am găsit-o perfectă. Din cauza asta mutarea mea aici o socotii o hotărâre a destinului
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
medicului: Bine, doctore, ai dreptate, îți mulțumesc, vom ține copilul.>> Și-l voi boteza eu!>> - a răspuns medicul. S-a născut copilul, naș i-a fost medicul; au mai venit apoi alți doi copii, și acum toți șase sunt bine rostuiți în viață, iar noi, părinții, ne bucurăm de ei”. Referință Bibliografică: Primăvară, mamă și moarte / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
să-și adape arșița pătimiri la al tămăduirii Izvor. Mugurul suspinului i se desface în ochii de azur ai serii. Flautul brazilor urcă-n chemarea de bucium și-n lacrimile apelor se cumpănesc stihuri. Cântecul de foc plămădește Liturghia comuniunii. Rostuit în gând și faptă deodată și-a ciuntit gorunii tinereții într-o corolă sfântă a Învierii. Plâng trandafirii spre seară și luna lucește-n amvon, iar bolta-nstelată stă în sărbătoare. Tot omul străluce lumină, tot pomul surâde în floare
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
artă de orice fel și își răscolesc rănile și visele... Semn și pentru ele, femeile, că mai avem șansa unei normalități sănătoase, viguroase, românești, spirituale și mentale. Să ne trăiți româncuțelor, oriunde ați fi și vă chinuiți să ne minunățiți rostuindu-ne, suportându-ne... Îmi afișez și eu astăzi, alături de mulți bărbați, respectul și sentimentele pentru femeie, ca simbol, ca făptură la care aspir de o viață fără să o fi aflat în starea de care să mă bucur cât să
... MI RE LA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360266_a_361595]
-
la'nceput de toate, cănd stăpânea genunea, Iar nefirescul însuși cu ea se'mpreuna, Neptun, Uranus, Geea n-au prins a se'nscăuna Și nici Apollo, Febe, nu-și împlineau minunea. Amestecate'n ele și din nimic desprinse, S-au rostuit în vreme cer, aer și pământ, Oglindă forței care, la fel, prin necuvânt A'ndestulat nimicul cu mii de stele'aprinse. S-a săvârșit normalul, natura îmblânzita. Trăirii, zeii înșiși, i-au dat un sens rodirii Perpetuînd prin moarte secretul
METAMORFOZELE DUPĂ OVIDIUS PUBLIUS NASO de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384858_a_386187]
-
care și-a pierdut sau este pe cale să-și piardă reperele duhovnicești. Despre repere cum ar fi Cuvântul lui Dumnezeu, Maica Domnului, Sfinții, Biserica, Credința, etc., ne vorbește Domnul Stelian Gomboș în permanență pe parcursul întregii cărți. Așa regăsim printre cele rostuite în cartea domniei sale exprimări - pline de o percutantă forță constatativă, dar și cu tentă motivantă în același timp, în direcția schimbării/metanoia minții omului de azi - de tipul: „Cea mai mare și mai dureroasă criză a umanității este criza de
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]