913 matches
-
Trupa EXTREME promite acrobații cu eșarfe, Nic Mihale este magicianul cu CD-uri, iar Lăură Cupșa, a cărei mobilitate este uluitoare. În prima semifinală s-au calificat asistență medicală cu voce de soprană Gabriela Arsene, mentalistul Vlad Grigorescu și acordeonistul Rotari Ghenadie.
Românii au talent: Cine sunt cei 12 concurenți din a doua semifinală by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64512_a_65837]
-
MIRCEA SAMOILĂ (coautor Irinel Samoilă) - este ediția în limba sârbă a monografiei despre Școala Generală din Alibunar, școală în care procesul de educație și învățământ se desfățoară în același timp în limbile română și sârbă. 4. 2000 KARAKTERA de NEMANJA ROTAR - Scriitorul Nemanja Rotar din Panciova ni se înfățișează ca și critic litear, publicând un volum de critică literară, respectiv eseuri, în care, cu ajutorul a 2000 de caractere, analizează cele mai de seamă opere ale autorilor sârbi sau aparținând literaturii universale
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
Irinel Samoilă) - este ediția în limba sârbă a monografiei despre Școala Generală din Alibunar, școală în care procesul de educație și învățământ se desfățoară în același timp în limbile română și sârbă. 4. 2000 KARAKTERA de NEMANJA ROTAR - Scriitorul Nemanja Rotar din Panciova ni se înfățișează ca și critic litear, publicând un volum de critică literară, respectiv eseuri, în care, cu ajutorul a 2000 de caractere, analizează cele mai de seamă opere ale autorilor sârbi sau aparținând literaturii universale, opere care au
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
al animalelor sau alte produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune Ghiță D. Iacobeanu, hanul-crâșmă deschisă de Rosetti nu a dat rezultate și era concurat de hanul lui Sterian, care avea oameni pricepuți la comerț și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
are puterea să observe... Nu trebuie prea multă logică pentru a înțelege că poezia nu a avut dintotdeauna un tată, mă refer la cel care astăzi își spune poet. Sigur că numele lui vine de la poezie, la fel cum și rotarul și-a luat numele de la roată și nu invers, etc. O fi fost la început un descântec sau un cântec al anonimului cu har, care avea să aibă aceeași soartă la fel că multe alte preocupări sau înclinații si să
PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
-
locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau în preajma Podului Înalt, cu patru veacuri în urmă, cele trebuincioase oastei voievodului Ștefan. Și tot cu boi ca aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
cu asistența. Rar am trăit o asemenea manifestare plină de căldură, de bucurie, de apropriere sufletească! A doua zi, la Blaj, mica noastră delegație (Nicolae Băciuț, Emilia Amărie, Mircea Dorin Istrate) a fost primită de primarul Blajului, domnul Gheorghe Valentin Rotar, pentru a ne cunoaște și a ne ură un sincer: ,,Bun venit!”. Până la ora lansării cărților am fost invitați de către domnul primar să participăm, alături de delegațiile venite din tot Ardealul, la depunerile de coroane ce au urmat. Menționez că la
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369025_a_370354]
-
lui la târg. Mihai SRL Miercurea-Ciuc, județul Harghita, produce obiecte din sticlă suflată manual, arsă la 250 de grade, pictată manual cu pensula, în tente de roșu, maro, mov, combinație de portocaliu cu maro și cu vișiniu, negru și alb. Rotar Alexandru, meșter sticlar, din Târgu Mureș, descendent al unor familii de vechi glăjari (sticlari) din Ardeal, membru al Asociației Artiștilor Plastici Mureș, susținut de Centrul de Creație și Conservarea Artei Populare Mureș, vine la târg îmbrăcat în costum de nobil
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Ardeal, cuptorul de topit sticlă cu două țevi încrucișate, de fasonare a sticlei, mâna care controlează focul, soarele ce simbolizează lumina care este deasupra tuturor și călăuzește sticlarii, lupul, simbolul Ordinului cavaleresc care avea grijă de convoaiele de neguțători. Domnul Rotar Alexandru posedă foarte multe secrete de obținere a sticlei și dorința dumnealui este de a le face cunoscute, mai ales, tinerilor pentru a transmite mai departe meșteșugul care, în era materialului plastic, a început să își piardă din importanță. Dumnealui
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Uricariu, Dorin Tudoran, Echim Vancea, George G. Asztalos, Gheorghe Grigurcu, Igor Ursenco, Ion Cristofor, Ionel Ciupureanu, Leo Butnaru, Liviu Ioan Stoiciu, Menuț Maximinian, Mihai Curtean, Mihail Gălățanu, Mihail Vakulovski, Nicolae Coande, Nicolae Sava, Nicolae Silade, Ofelia Prodan, Paul Vinicius, Petronela Rotar, Ștefan Doru Dăncuș și Vlad A. Gheorghiu. Aurora Cristea Cele mai frumoase proze ale anului 1: În Cele mai frumoase proze ale anului sunt antologați: Alină Nedelea, Ana Barton, - click aici , Bogdan Munteanu, Cezar Pârlog, Cristina Nemerovschi, Doina Ruști, George
CELE MAI FRUMOASE PROZE ALE ANULUI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368114_a_369443]
-
principatul Moldova, imperiul Austro Ungar, Rusia Țaristă, Ucraina sovietică socialistă, Ucraina de azi. Odată cu trecerile satului, cu locuitorii ei cu tot, din țară în țară și din regim în regim, chiar și numele artistei a trecut prin forme de adaptare: Rotari, în loc de Rotaru, Sòfiya, în loc de Sofia. Și acum, drumurile prăfoase din jurul Cernăuțiului îi simt urmele picioarelor desculțe, și azi lumina însăși se usucă de dor și de iubire, pentru că Bucovina nu a avut și nu va avea pe cine să îndrăgească
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
fi chemat-o pe străbunica, nu am prea multă cunoștință în acest sens. În monografia cărturarului Gheorghe Pârnuță, om de valoare al satului, numele de Oancea este pomenit din vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărișor, despre drumurile lui peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
în familie, văduva acestuia, Lenca, și-a dat fiul, pe Nelu MARTINOVICI, ca ucenic la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist care însă nu făcea decât lucrări mai simple, ocazionale pentru gospodarii satului. Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roți pentru căruțele sătenilor și ocazional tâmplărie pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
prudent acum, poate să apară cu cine știe câți săteni, iar eu nu vreau să mă expun la asemenea spectacol. Nici nu terminase bine să-i spună temerile lui, că auzi cabrioleta cum îi păcăneau bucelele: toc-poc, toc-pac-pac, toc-poc-toc!... (în care meșterul rotar fixase o limbă de oțel care, atunci când lovea un opritor de pe șină, scotea sunete sacadate, asemănătoare unor copite de cai ce calcă rimic pe drumul pietruit), și după circa un minut zări pe capra pe administratorul Cobrescu Ilie care șfichiuia
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața urgiei
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
bordei. - Mare minune, om bun, zise gazda! De nu te-aducea D-zeu eram să îmbătrînesc cărând soarele cu oborocul. Drumețul plecă. A doua zi ajunse într-un sat; din întîmplare, se opri la un om; omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase în casă, în toată întregimea lui, ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap din răsputeri, dar carul nu ieșea. Știți pentru ce? - Așa; ușile erau mai strâmte decât carul. Noroc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrări edilitare în orașe, cu mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele specialități noi în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul parchetării. În Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată de specificul materiei prime pe care o folosește meșteșugarul, de necesitățile predominante ale regiunii, de tradițiile meșteșugului etc. În „Statisticeștile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mediului sătesc meșteșugarul era înainte de toate un țăran clăcaș agricultor. El profesa meseria de lemnar numai după ce achita obligațiile și datoriile față de proprietar sau după ce termina muncile agricole la propriul său pământ. Ion Ionescu de la Brad scria în 1866 că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a carelor, și aceasta în timpul cel pierdut al anului și fără a abandona lucrarea pămîntului”. În „Statisticeștile științi”, întocmite în deceniile V și VI ale secolului trecut, se subliniază că sătenii se ocupă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși, un rol important în lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]