63 matches
-
S-a schimonosit, fiindcă cicatricea s-a încrețit și ochii au clipit de mai multe ori, căpătând strălucite culori, pe care nu le aveau prea deseori. A oprit concursul. L-a considerat încheiat. L-a privit îndelung pe artistul cu rubașcă și cu șapcă și l-a întrebat: Ei, dumitale, te rog să-mi spui, cine ești? ... Nikolai Nikolaevici, artist al poporului... De unde vii? Din țara socialismului victorios. Din U.R.S.S. Apropie-te! Vino, nu-ți fie teamă! Și Timur Lenk
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tren. Scriitorii dau târcoale orchestrei. Cehii, în special, sunt foarte activi. Miroslav Hule (zis și „pescarul”, pentru aerul lui frust și pentru poveștile pe care ni le-a înșirat despre zona rustică de unde provine) îl îmbrățișează pe șeful orchestrei, în rubașcă și el, cu efuziune slavă. Celălalt ceh, Pavel Verner, care ne reproșase, la Paris, că nu am convins masele din Moldova asupra beneficiilor libertății, vorbește la mobil cu Praga. Îi relatează interlocutorului său nevăzut, dar auzit de el, secvența pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu mâncărurile și poamele de pe la noi. Au mâncat fructe din mărul nostru și le-a plăcut dar când au dat cu ochii de nuci și văzându -le verzi și frumoase, au crezut că-s cine știe ce bunătăți și și-au umplut rubăștile. Dar când a încercat unul dintre ei să muște o nucă și i s-a făcut gura pungă de amărală, a scuipat cu ciudă și toți și-au deșertat rubăștile, dând drumul pe jos nucilor verzi. Eu și frate-miu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au crezut că-s cine știe ce bunătăți și și-au umplut rubăștile. Dar când a încercat unul dintre ei să muște o nucă și i s-a făcut gura pungă de amărală, a scuipat cu ciudă și toți și-au deșertat rubăștile, dând drumul pe jos nucilor verzi. Eu și frate-miu Vasile am văzut întâmplarea și am făcut haz pe ascuns de neștiința lor și de cum s-au păcălit. într-o zi s-a întâmplat ceva care i-a făcut pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
roșiatic. După o noapte umedă, terenul căpăta un luciu maroniu și liniile albe erau revopsite cu cretă lichidă, dintr-o găleată verde, de către Dmitri, cel mai scund și mai bătrân grădinar al nostru, un pitic blajin, cu cizme negre și rubașcă roșie, care se retrăgea Încet, Încovoiat de spate, În timp ce trasa linia cu pensula. Un gard viu din tufe de mazăre siberiană („acacia galbenă“ din nordul Rusiei), cu o deschidere În mijloc, care corespundea cu paravanul terenului, se desfășura paralel cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și rudă de sânge cu ceilalți Cozaru. Să fi fost aproape de amiază, după ce a plecat trenul ce venise de la Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și rudă de sânge cu ceilalți Cozaru. Să fi fost aproape de amiază, după ce a plecat trenul ce venise de la Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
primească oaspeții, în casa sa din Bîrlad, „pus la ținută” (frac), pregătit să le citească din versurile proprii. Persistența sa în vechi habitudini îl singulariza nu numai între cetățenii urbei, ci și în rîndurile tagmei, trecută acum, în majoritate, la rubașcă și la realismul socialist. Clare au fost, apoi, și amintirile despre „maestrul Eftimiu”, pe care l-a însoțit de mai multe ori la șezătorile literare din regiunea și județul Bacău, pentru a organiza vitrine și expoziții cu cărțile sale. Chiar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bidonul, o pătură în bandulieră etc. După cîteva minute am pornit - cu cîntec! - către Corbu de Sus, un sat aflat la o distanță de peste 10 km. Era tocmai în dricul amiezii. Bonetele nu ne protejau decît foarte puțin capetele, iar rubăștile - pe care apăreau tot mai multe pete albe de transpirație evaporată - au început să ne ardă. Jilăvite și cocoloșite, obielele ne provocau eroziuni. Ni s-a interzis să părăsim coloana pentru a le reînfășura cum trebuie. șchiopătînd, am ajuns la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
avansați sublocotenenți și trecuți în rezervă. Ținînd seama de situația noastră materială (veniți în școală direct din liceele militare, unii încă nu aveam „costumul civil”), ni se dădeau, gratuit, cu dreptul de a le purta, uniforma de vară (cea cu rubașcă, nu cea cu veston) și cizmele; beneficiam apoi de solda cuvenită gradului pe o lună și de biletul de călătorie pînă acasă. Deși îmi displăceau destule lucruri din viața militară - severă, rigidă și, nu o dată, ilogică -, îmi părea rău că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
născut doamna Mocanu, la Păcuri, Mocnesc pe culmile Patriei mele aceleași neadormite focuri Și încă într-o seamă de mai tăcute locuri. Data trecută, norocul pe care nimeni n-a mai putut să-l împiedice A venit pe tancuri purtând rubașca trupelor sovietice - Toată Istoria Românilor este opera paradoxală a nenorocirilor miraculoase - Vom pune iarăși câteva mii de barili în motorul luptei de clasă Și-o să-i vezi pe ăștia din Elite Rescriindu-și autobiografiile, angajamentele, anii și opera pe sărite
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
din Leningrad. Sub presiunea doctrinei oficiale, Malevici revine la arta figurativă, se străduiește, totuși, prin intermediul ei să dea glas convingerilor sale fundamentale. Tabloul intitulat în mod semnificativ ""O presimțire rea"" respiră o neliniște profundă, personajul unui țăran îmbrăcat în tradițională rubașcă rusească are o înfățișare rigidă, ca o păpușă așezată într-un peisaj plat. Chipul lui redus la un simplu oval este lipsit de ochi. La fel de oarbă este și casa care nu are nici măcar o singură ferestră. Artistul nu pictează chipuri
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
să aibă astfel un palmares. Ei trec granița fără pașapoarte pentru că Nea Mielu îi mituiește pe grănicerii sovietici cu țuică de prune de la Văleni (poreclită în film „ochii lui Dobrin”). Ajunși în Crimeea, Nea Mielu face bișniță cu blugi și rubaște și strânge astfel bani. Ei participă la o lansare de modă de haine de blană (în care fetele apar în majoritate cu sânii goi) și o întâlnesc pe frumoasa Stela din Chișinău. Cei patru (Costel, Tina, Nea Mielu și Janbart
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]