79 matches
-
descoperit unele noi. Examinând sărurile din apă minerală evaporata, Kirchhoff și Bunsen au detectat o linie spectrala albastră; ea aparținea unui element pe care cei doi l-au botezat cesiu. Studiind lepidolitele, Bunsen a descoperit în 1862 un element denumit rubidiu, element folosit astăzi la ceasurile atomice de precizie. Cu ajutorul spectroscopiei au fost descoperite până la sfârșitul secolului încă alte 10 elemente noi, iar domeniul s-a extins considerabil. Între 1900 și 1912, H.G.J. Kayser și-a publicat “Handbuch der Spectroscopie”, în
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
hidroxizilor de sodiu și potasiu, ce-și are originile în limba arabă al-kaljum ce înseamnă cenușă vegetală. În grupa I A se regăsesc următoarele elemente: 3 7 Li (litiu), 11 23 Na (sodiu), 19 39 Li (potasiu), 37 85 Rb (rubidiu), 55 133 Cs (cesiu), 87 223 Fr (franciu). Elementele din grupa a IIa A se numesc alcalino pământoase, deoarece sunt situate între elementele alcaline din grupa I A și elementele din grupa a III-a A, denumite și pământuri . În
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
în zonele de profunzime ale planetei nu se găsesc deloc. Sodiul, potasiul, calciul și magneziul ocupă locurile 4 ÷ 7 între elemente din punct de vedere al abundenței, celelalte elemente de tip s se găsesc în cantități mici, iar metalele radioactive; rubidiul, cesiul și radiul au o viață foarte scurtă. Metalele de tip s se obțin prin electroliza halogenurilor lor anhidre în stare topită, iar când electroliza se face în soluție folosindu-se catod de mercur se obține amalgamul metalului. Proprietăți fizice
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Einstein-Bose, teoretizată în anul 1925 de Albert Einstein și Satyendranath Bose și realizată pentru prima oară practic în anul 1995 de către Eric Cornell și Carl Wieman, în anul 1995, la laboratoarele Boulder NIST-JILA de la Universitatea din Colorado, folosind atomi de rubidiu răciți la 170 nanoKelvin. Pentru această realizare Eric Cornell, Carl Wieman și Wolfgang Ketterle de la Institutul Tehnologic din Massachusetts aveau să primească premiul Nobel pentru fizică în anul 2001. Spuneam că fizica nu poate înțelege pe deplin, dar nici nu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de noi elemente care erau prevăzute în tabelul periodic al lui Mendeleev. Astfel, pe baza dezvoltării experimentale a aparaturii ultrasensibile de spectroscopie X, Hulubei a trecut la cercetarea prezenței elementului cu numărul atomic 87, mai întâi în compușii comerciali de rubidiu și de cesiu. Din nefericire, Hulubei nu a dispus de cantități de polucit (un mineral) mai mari de 10-15 kg, pentru a putea aduce o confirmare definitivă a prezenței elementului 87. El a studiat, însă, un mare număr de minerale
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de 60%. 5. STUDIUL ELEMENTELOR CHIMICE CU CARACTER METALIC 5.1 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL ns 5.1.1 Grupa 1 a sistemului periodic (Metalele alcaline) Considerații teoretice Metalele alcaline (litiul Li, sodiul Na, potasiul K, rubidiul Rb, cesiul Cs și franciul Fr), având configurația ns1, cedează cu ușurință electronul de pe ultimul strat, formând ioni monopozitivi cu configurația ultimului strat electronic identică cu cea a gazului rar care le precede în sistemul periodic. Ca urmare a marii
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sistemul periodic. Ca urmare a marii reactivități a acestor elemente chimice, nu se găsesc în natură în stare liberă, ci numai sub formă de combinații. Prepararea metalelor foarte active se realizează doar prin electroliza halogenurilor sau hidroxizilor în stare topită. Rubidiul și cesiul se pot obține și prin metoda metalotermică (prin reducere cu calciu sau magneziu). Franciul se prepară pe cale artificială, prin metode radioactive. Din punct de vedere al proprietăților pe care le prezintă aceste metale, aceasta este grupa în care
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
permite exprimarea masei atomice a metalului AM în funcție de numărul de atomi de oxigen x din molecula de oxid: AM = 21,375x Prin încercări repetate, se constată că soluția convenabilă este x = 4, respectiv AM = 85,500, adică metalul M este rubidiul, iar oxidul este superoxidul de rubidiu, RbO2. b) Se notează cu a masa rubidiului din 100 g amestec și cu b masa superoxidului de rubidiu din 100 g amestec (exprimate în grame). Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
AM în funcție de numărul de atomi de oxigen x din molecula de oxid: AM = 21,375x Prin încercări repetate, se constată că soluția convenabilă este x = 4, respectiv AM = 85,500, adică metalul M este rubidiul, iar oxidul este superoxidul de rubidiu, RbO2. b) Se notează cu a masa rubidiului din 100 g amestec și cu b masa superoxidului de rubidiu din 100 g amestec (exprimate în grame). Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100 g Reacțiile care au loc la
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
din molecula de oxid: AM = 21,375x Prin încercări repetate, se constată că soluția convenabilă este x = 4, respectiv AM = 85,500, adică metalul M este rubidiul, iar oxidul este superoxidul de rubidiu, RbO2. b) Se notează cu a masa rubidiului din 100 g amestec și cu b masa superoxidului de rubidiu din 100 g amestec (exprimate în grame). Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100 g Reacțiile care au loc la tratarea cu apă a amestecului sunt: 2 Rb
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
constată că soluția convenabilă este x = 4, respectiv AM = 85,500, adică metalul M este rubidiul, iar oxidul este superoxidul de rubidiu, RbO2. b) Se notează cu a masa rubidiului din 100 g amestec și cu b masa superoxidului de rubidiu din 100 g amestec (exprimate în grame). Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100 g Reacțiile care au loc la tratarea cu apă a amestecului sunt: 2 Rb + 2 H2O = 2 RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100 g Reacțiile care au loc la tratarea cu apă a amestecului sunt: 2 Rb + 2 H2O = 2 RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH + H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
g Reacțiile care au loc la tratarea cu apă a amestecului sunt: 2 Rb + 2 H2O = 2 RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH + H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
2 H2O = 2 RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH + H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH + H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g), la hidroliza rubidiului
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g), la hidroliza rubidiului se consumă: = 0,211a iar pentru reacția cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g), la hidroliza rubidiului se consumă: = 0,211a iar pentru reacția cu superoxidul de rubidiu este necesară
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g), la hidroliza rubidiului se consumă: = 0,211a iar pentru reacția cu superoxidul de rubidiu este necesară cantitatea: astfel încât cantitatea de apă reacționată în total este: = 15,3 + 0,058a Din
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g), la hidroliza rubidiului se consumă: = 0,211a iar pentru reacția cu superoxidul de rubidiu este necesară cantitatea: astfel încât cantitatea de apă reacționată în total este: = 15,3 + 0,058a Din acest motiv, masa de apă rămasă la sfârșitul reacției este: = 184,7 0
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
superoxidul de rubidiu: se obțin două ecuații care conduc la următoarea cantitate totală de hidroxid de rubidiu rezultată din reacție: Din cantitatea inițială de apă (200 g), la hidroliza rubidiului se consumă: = 0,211a iar pentru reacția cu superoxidul de rubidiu este necesară cantitatea: astfel încât cantitatea de apă reacționată în total este: = 15,3 + 0,058a Din acest motiv, masa de apă rămasă la sfârșitul reacției este: = 184,7 0,058a Cu aceste date, concentrația soluției de hidroxid de rubidiu care
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de rubidiu este necesară cantitatea: astfel încât cantitatea de apă reacționată în total este: = 15,3 + 0,058a Din acest motiv, masa de apă rămasă la sfârșitul reacției este: = 184,7 0,058a Cu aceste date, concentrația soluției de hidroxid de rubidiu care se formează se exprimă astfel: de unde se obțin următoarele soluții: a = 59,251%Rb (masic) b= 40,749%RbO2 (masic) Raportând la masele atomice/molare, se obțin următoarele cantități de substanțe: nRb = 0,693 moli, nRbO2 = 0,347 moli
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
se obțin următoarele cantități de substanțe: nRb = 0,693 moli, nRbO2 = 0,347 moli adică numărul de moli de substanțe din amestec este: = 1,04 moli ceea ce înseamnă următoarea compoziție procentuală (raportată molar): = 66,635% (moli) = 33,365% (moli) c) Rubidiul se poate obține din hidroxidul său în urma reacției cu magneziul astfel: 2 RbOH + Mg = Mg(OH)2 + 2 Rb Ținând cont de calculele anterioare, masa de hidroxid de rubidiu formată este: = 185,13 g Cantitatea de magneziu necesară este următoarea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
compoziție procentuală (raportată molar): = 66,635% (moli) = 33,365% (moli) c) Rubidiul se poate obține din hidroxidul său în urma reacției cu magneziul astfel: 2 RbOH + Mg = Mg(OH)2 + 2 Rb Ținând cont de calculele anterioare, masa de hidroxid de rubidiu formată este: = 185,13 g Cantitatea de magneziu necesară este următoarea: = 21,674 g 2 O cantitate necunoscută de potasiu se adaugă la 605 g soluție de hidroxid de potasiu cu concentrația 10% și se obține o soluție de concentrație
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
reacție. 6 La tratarea cu apă a 300 g amalgam de sodiu rezultă 100,8 L hidrogen (în condiții normale de presiune și temperatură). Să se calculeze compoziția procentuală a aliajului. 7 Se supun acțiunii apei 12 g aliaj al rubidiului cu un alt metal alcalin, în al cărui spectru nu se regăsește culoarea roșie. Știind că se degajă 2,8 L de hidrogen (măsurat în condiții normale), se cer: a) identitatea celuilalt metal alcalin aflat în compoziția aliajului; b) compoziția
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
roșie. Știind că se degajă 2,8 L de hidrogen (măsurat în condiții normale), se cer: a) identitatea celuilalt metal alcalin aflat în compoziția aliajului; b) compoziția procentuală a aliajului. 8 La tratarea cu apă a 16 g amalgam de rubidiu se obține o soluție alcalină care se neutralizează cu 15 g soluție de acid sulfuric de concentrație 49%. Să se determine: a) compoziția procentuală a amalgamului; b) cantitatea de apă necesară reacției, dacă se folosește un volum de 10 ori
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]