68 matches
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți lucrărilor de intervenții "Consolidare pod pe DN 57B km 57+844, pește Rudăria la Prilipeț", județul Caraș-Severin, din cadrul Proiectului de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea lucrărilor de intervenții menționate la art. 1 se realizează din împrumutul contractat de la Bancă
HOTĂRÂRE nr. 198 din 20 martie 2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii "Consolidare pod pe DN 57B km 57+844, peste Rudaria la Prilipeţ", judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240280_a_241609]
-
transporturilor și infrastructurii, Alexandru Năzare Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Cristian Petrescu Ministrul finanțelor publice, Bogdan Alexandru Drăgoi București, 20 martie 2012. Nr. 198. Anexă INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI aferenți lucrărilor de intervenții "Consolidare pod pe DN 57B km 57+844 peste Rudăria la Prilipeț", județul Caraș-Severin Titular: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Beneficiar: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara Amplasament: județul Caraș-Severin Valoarea totală a investiției: Durată de realizare a investiției: 8 luni --------
HOTĂRÂRE nr. 198 din 20 martie 2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii "Consolidare pod pe DN 57B km 57+844, peste Rudaria la Prilipeţ", judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240280_a_241609]
-
Str. Rene Brasey (fosta Tâmpa) Bl. D. Republicii de la nr. 1-9 și de la nr. 2-12 Bl. D. Revoluției 1989 Bl. D. Revoluției 1989 nr. 12, Clinica ASCAR Bl. D. Revoluției 1989 nr. 6, Clinica O.R.L. Str. Rubinstein Arthur Str. Rudăria Str. Sabin Evuțianu Str. Sălciei Str. Samuil Șagovici (fosta Bărăganului) Str. Sculptor Dimitrie Paciurea Ale. Scurtă Str. Semenic Cal. Sever Bocu (fosta Lipovei) de la 1-43 inclusiv blocurile 46, 47 AB, Al Cal. Sever Bocu (fosta Lipovei) de la nr. 2-44 inclusiv
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management Rezervației Naturale și Sitului Natura 2000 ROSCI 0032 Cheile Rudăriei, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București, 27 iunie 2016. Nr.
ORDIN nr. 1.187 din 27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management al Rezervaţiei Naturale şi Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275792_a_277121]
-
almăjene, având în general întreg teritoriu cuprins între două râuri mari: Nera la nord-vest și Valea Mare (Berzasca) la sud-est. Față de satele cu care se învecinează, Bănia se găsește la o distanță de 7 km față de Bozovici, 6 km față de Rudăria (peste deal) și 3,7 km față de Gîrbovăț (peste deal). Față de principalele căi de comunicație, Bănia este legată prin drumul comunal 42 C, care are o lungime de 4 km și este asfaltat. Acest drum face legătura înspre nord cu
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
din Bozovici), fauna piscicolă, și nu în ultimul rând ospitalitatea almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă paralela de 45 de grade) și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel mai reprezentativ din România și cel mai mare din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul european), barajul și lacul de pe valea pârâului Poneasca, lacul din spatele barajului de pe Valea Minișului, Poiana Gosnei. Pentru străinii care calcă pentru prima dată
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Eftimie Murgu este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Localitatea a fost numită Rudăria până în anul 1970, iar acum poartă numele revoluționarului pașoptist Eftimie Murgu, născut în această localitate. Din punct de vedere geografic, comuna Eftimie Murgu, este situată în SV României,la marginea de SE a județului Caras Severin, în depresiunea Almăjului. Este
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
situată între:44ș54’16’’ lat N la Lunca lu’ Brusu; 44ș43’30’’lat S la Vrapcioanea; 22ș2’29’’ long V; 22ș12’30’’ long E . Localitatea este cunoscută pentru celebrele mori de apă, vechi de sute de ani. Complexul Mulinologic de la Rudăria atrage numeroși turiști din țară și de peste hotare și sunt incluse în Patrimoniul UNESCO. Se învecinează la N cu Prilipeț, la S cu Munții Almăjului, la V cu Bănia, la E cu Prigor. Satul mai este deasemenea situat între dealurile
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton și cristalinul getic, cunoscut sub numele de “Linia Rudăria”, accident tectonic de mare amploare, soldat uneori cu mari inundații așa cum au fost cele din primăvară anilor 1910 și 1941 sau cele din toamnă lui 1827 și 1955 care au provocat mari pagube materiale. Tot aici au fost efectuate cercetări
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
(n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin - d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta. Vine pe lume la 28
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta. Vine pe lume la 28 decembrie 1805, fiu al lui Samu Murgu - ofițer în armata imperială și Cumbria Murgu (născută Pungilă), în casa cu numărul 84 din Rudăria (Caraș-Severin) acelor vremuri și avîndu-l naș pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei și-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniță din Caransebeș. Cursurile primare le începe la școala din
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
1805, fiu al lui Samu Murgu - ofițer în armata imperială și Cumbria Murgu (născută Pungilă), în casa cu numărul 84 din Rudăria (Caraș-Severin) acelor vremuri și avîndu-l naș pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei și-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniță din Caransebeș. Cursurile primare le începe la școala din localitatea natală, Rudăria, avîndu-l ca învățător pe Ion Mazaran; cursurile ținîndu-se în limba slavonă (slava veche). Studiile le continuă
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
vremuri și avîndu-l naș pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei și-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniță din Caransebeș. Cursurile primare le începe la școala din localitatea natală, Rudăria, avîndu-l ca învățător pe Ion Mazaran; cursurile ținîndu-se în limba slavonă (slava veche). Studiile le continuă la Caransebeș, după care urmează facultatea de filosofie din Seghedin, pe care o termină în 1827. În 1830 termină facultatea de drept de la Universitatea
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
cu același număr de turații sau cu viteze diferite. "Moara cu fluid" macină materialul până la granule de 0,001-0,005 mm diametru, care se debitează în ejectoare alimentare cu aer comprimat (4-8 atmosfere) sau cu abur supraîncălzit. În fosta localitate Rudăria (astăzi Eftimie Murgu), lângă localitatea Bozovici, în Banat, există cel mai mare complex munologic din sud-estul Europei. Localitatea este așezată pe pârâul Rudărica, un afluent al Nerei. Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
comprimat (4-8 atmosfere) sau cu abur supraîncălzit. În fosta localitate Rudăria (astăzi Eftimie Murgu), lângă localitatea Bozovici, în Banat, există cel mai mare complex munologic din sud-estul Europei. Localitatea este așezată pe pârâul Rudărica, un afluent al Nerei. Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină. După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse în patrimoniul național și se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra" din Sibiu. Specialiștii de la Sibiu
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
un acord de principiu din partea Ministrului de Externe pe această temă. Deputatul de Caraș-Severin l-a chesionat pe Prim-ministrul Victor Ponta în legătură cu planul de măsuri pe care Guvernul Ponta are de gând să-l adopte pentru salvarea morilor de la Rudăria, aflate în patrimoniul UNESCO. A obținut pentru complexul de mori de apă, afectate grav de inundațiile din septembrie 2014, un ajutor de 170.000 de lei pentru reparații. Cea mai mare parte din numărul total de întrebări și interpelări se
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
Lingurár, Kanalas („lingurar”), Kalányos („lingurar”), Orsós („fusar”). După război, modul lor de viață s-a schimbat mai mult sau mai puțin, în funcție de împrejurări. În general s-au mutat în sate, în cartiere aparte. În Oltenia, un asemenea cartier se numește rudărie. Meseria lor tradițională a început să se piardă din diverse motive. În România au fost parțial încadrați în locuri de muncă salariată, parțial și-au continuat meseria. În Bulgaria, o parte din ei au fost mutați în satele părăsite de
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]