288 matches
-
atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii săi verzi și cositele negre
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii săi verzi și cositele negre ca pana corbului. Copiii îi spuneau de fapt „Bibicu’” lui Cosmin. Nimeni nu știa
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii săi verzi și cositele negre ca pana corbului. Copiii îi spuneau de fapt „Bibicu’” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează din fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să ’’negocieze” ca să o ia de nevastă pe Ana peste 2-3 ani, poate
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
un pieptăn mare din os din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini cu păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele Anei, până a umplut-o și pe ea, încât ajunsă la școală la un control al învățătoarei, care observând mișcările de scărpinare și, cunoscând unde își petrece în general
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
frumoasele sale cosițe negre, deoarece învățătoarea a băgat-o într-o debara și i-a înfipt foarfecul în codițe, retezându-le, lăsând-o cu părul scurtat băiețește.De atunci copilele Fanei nu au mai vizitat casa bunicii și familia de rudari. Pe la vreo unsprezece - doisprezece ani, Ana și Maria au fost duse de Fana prin zona Buzăului să-și petreacă vacanța de primăvară la bunicii paternali. Aici le-au prins și sărbătorile Paștelui, cu tot felul de ritualuri locale, la care
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
a iernii din preajmă. Ici-colo poți zări, anevoios târând vreo uscătură, câte-un bătrân adus de șale în straie negre ori vreun copil netemător de ger, scăpat la neaua așternută. Îți pare că-i la capăt de suflare cătunul de rudari pitit sub munte, alături de mina sărăcită în care-au trudit cu-atâta râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i roată. Primii aflaseră chemare dinspre venetic puradeii, mai mici, mai mari. Îl priveau cu zvâc de mirare și veselie, căci poveștile sale veneau rostite a glumă și cunoaștere. Și fiecare se-ncheia cu câte alea: mingiuțe
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare-i
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare-i încolțește... De când poposise la rudari, tânărul îi uimise cu ușurința în a ciopli cot la cot cu ei lemnul. Scobea albii, linguri, fuse ori lega la târnuri. Lucra cu spor, nedorind nimic decât să mănânce alături de ei. Acum, de când ziua se micșorase lăsând loc devreme
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
că El aparent se contrazice pe Sine Însuși! Dar Biserica Ortodoxă când a hirotonit romi nici măcar nu s-a ostenit să vadă dacă cei hirotoniți sunt romi sau barem provin dintre țiganii sclavi.... Cei hirotoniți provin dintre Băieșii mineri sau Rudari (ne-romi). Iar această categorie de țigani nu a fost în starea de sclavie, ei fiind plătiți de Stat pentru munca depusă, aceea de a colecta aur. Așa că hirotonirea lor simbolică nu are valoare de restaurație sau reparație morală, pentru că
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483982230.html [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
lor simbolică nu are valoare de restaurație sau reparație morală, pentru că strămoșii lor nu au fost sclavi (2) . Biserica și Statul Român nu au specialiști în istoria sclaviei numită țigănie, dar Ministerul Educației a declarat doctori în istoria romilor tot rudari, adică ne-romi. Să mergem mai departe. Conform canoanelor Bisericii Ortodoxe, dezrobirea se anunță în Biserică (1), adică ar trebui să existe un act oficial semnat de tot Sinodul. Act inexistent. În acest caz, dezrobirea romilor și țiganilor nu are
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483982230.html [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
Bucale. La clubul Bamboo...O vrut el Van Damme să se holbeze-n oglindă, o aplicat nește karate la doi-trei romei de-ai noștrii...dar romeii noștrii (descendenții românilor, deci) i-or chemat pe vreo doi-trei descendenți ai dacilor (țiganii rudari) și l-or ars pe Van Damme da n-o mai putut să meargă la dame. Apoi, la clubul Buckingham, a vrut s-o seducă pe regina...Daa, ca o cerut de la romeii noștrii nește fomei. Nu s-or înțeles
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483551288.html [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci și vinuri, turtă
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Targul_de_sf_ilie_la_muzeul_taranului_r_mihai_marin_1341497793.html [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut de răposatul de Ștefan Florescu, și el un cantor renumit al comunei Vălureni. Didina era o fată cinstită și respectoasă cu „Madam Mami” cât
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
pag 334) Pe ce s-a bazat? Pe faptul că s-a UITAT că în Țările Române sub numele de țigan au fost 10 etnii diferite ca origine din pc. de vedere geografic : athinganoi/eretici-greci, egiptenia(a), gavaoni, sirieni(b), rudari, armeni (x), africani(c), tătări, ruși(d), turci, romi și chiar români. Toți aceștia ori erau numiți țigani pt că erau migratori, sau eretici, ori negrii, ori pt că intrau în sclavia numită țigănie. avem deci trei motive pt care
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
în componență comunei Grădiștea, raionul Oltetu, regiunea Oltenia. - Satul Ciuresti din comuna Icoana, raionul Slatina trece în componență comunei Corbu, raionul Costești. - Satul Valea Suliții din comuna Racoviță, raionul Rîmnicu Vîlcea trece în componență comunei Brezoi, raionul Rîmnicu Vîlcea. - Satul Rudarii din Vale din comuna Rincaciov, raionul Pitești se desființează. - Grupul de 47 de case situate în punctul denumit Palanga, comuna Pausesti-Otasau, raionul Horezu trece la orașul Băile Govora, raionul Rîmnicu Vîlcea. - Grupul de 7 case situate în punctul denumit Babă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
Olt, 360 mii lei; Școala generală cu clasele I-VIII comuna Călui, județul Olt, 150 mii lei; Școala generală nr. 1 comuna Polovragi, județul Gorj, 160 mii lei; Grădinița Polovragi, comuna Polovragi, județul Gorj, 90 mii lei; Școala nr. 2 Rudari, comuna Polovragi, județul Gorj, 60 mii lei; Școala generală Moieciu de Jos, județul Brașov, 250 mii lei. ... (2) Din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Sănătății Publice, la alineatul "Transferuri pentru reparații capitale la spitale" se alocă suma de 50 mii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192708_a_194037]
-
și Constantă, cu domiciliul actual în Germania, 71364 Winnenden, Rosenstrasse 5, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Tudor Gociu nr. 24-26, bl. C, sc. A, ap. 5, sectorul 4. 6. Chiriță Constantă, născută la 24 octombrie 1943 în localitatea Rudari, județul Dolj, România, fiica lui Firulescu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 34135 Ljungby, M. Ljungbergsv. 8, cu ultimul domiciliu din România, București, bdul Lacul Tei nr. 126-128, bl. 17-18, sectorul 2. 7. Popescu Corina, născută la 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
m 7. Strada Călugăreiului, L = 600 m 8. Strada Doctorului, L = 550 m 9. Strada Ciuturicăi, L = 300 m 10. Strada Căzăcești, L = 260 m 11. Strada Pădurii, L = 350 m 12. Strada Calea Bocii, L = 2700 m 13. Strada Rudarilor, L = 160 m 14. Strada Plopului, L = 1050 m 15. Strada Târnavei, L = 800 m 16. Strada Pătrășcanilor, L = 560 m 17. Strada Castanilor, L = 1350 m 18. Strada Pițigoiului, L = 550 m 19. Strada Tălânganilor, L = 600 m 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
Moja G. Ioan 242. Moldovan D. Dumitru 243. Mucica Gh. Ion 244. Nagy Rozalia Ioan-Petru 245. Neda E. Paraschiv 246. Oancea S. Ilarie 247. Popa I. Ioachim 248. Popa Ț. Traian 249. Popovici A. Andrei 250. Pruna I. Bucur 251. Rudar I. Alexandru 252. Savu St. Ilie 253. Sasareanu P. Gheorghe 254. Sin M. Toma 255. Stoian Gh. Ilie 256. Strambu P. Nicolae 257. Ștefan R. Aurel 258. Talasman St. Ionel 259. Teodoru L. Emeric 260. Urs N. Nicolae 261. Voicu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Sate: Mărunței, Bălănești, Malu Roșu Comuna Mihăești Sate: Mihăești, Bușea Comuna Osica de Sus Sate: Vlăduleni, Greci, Osica de Sus, Ostrov, Peretu, Tomeni Comuna Radomirești Sate: Radomirești, Crăciunei, Călinești, Poiana Comuna Rusănești Sate: Rusănești, Jieni Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Plăviceni, Rudari Comuna Seaca Sat: Seaca Comuna Sprâncenata Sate: Sprâncenata, Bărseștii de Sus, Frunzaru, Uria Comuna Stoicănești Sat: Stoicănești Comuna Traian Sat: Traian Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Orașul CORABIA Localități componente: Corabia, Tudor Vladimirescu Sat ce aparține orașului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]