288 matches
-
află preotul Daniel Arvatu. Cei doi se îndrăgostesc și la înapoierea în Coveia decid să se căsătorească. Ioana ajunge, astfel, un om împăcat cu sine prin credință. Pe de altă parte, atenția epică se concentrează pe întâmplări de rezonanță în Rudari. Situații cu conținut revelator pentru mentalitatea, principiile, valorile și acțiunile oamenilor satului actual sunt așezate la baza unei psihologii duale. Se conturează mai întâi psihologii individuale, caracteristice personajelor. Totodată, se desprinde o psihologie a satului, modală de ideea de „gura
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
duc la rupturi, întrebările și acțiunile aduc împăcarea. Personajele lui Constantin Pădureanu sunt ființe interogative și ființe iertătoare. Fundamentele lor culturale sunt tradiționale, spiritualitatea lor este totalmente țărănească. Tinerii trăiesc tradiția alături de părinții lor. Istoria contemporană intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și păstreze specificul. Identitatea satului provine în mare din ceea ce se ridică la nivel de întreg din expresia existențială a părților. Familia care se constituie într-o lentilă de comprehensiune, este familia Scarlat. Lisandru
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
doctori în țigăneasca au apelat la ceilalți țigani, care nu au auzit de numele de Rom în viața lor, nici ei, nici strămoșii lor. Nici nu aveau cum, că strămoșii lor puteau fi ori africani, ori sirieni, ori gavaoni sau rudari. Și românașii cu doctorate în țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît limba română. Noi, țiganii care vorbim români îi numim Kashtale, Băiași sau Rudari, pe toți cei care nu stiu limba români. A aparut expresia REROMIZAREA RUDARILOR. Cum să romizezi un popor care nu a fost niciodata rom? Dar reromizarea era musai să se petreacă pentru că altfel catedră de români murea de inaniție că
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît limba română. Noi, țiganii care vorbim români îi numim Kashtale, Băiași sau Rudari, pe toți cei care nu stiu limba români. A aparut expresia REROMIZAREA RUDARILOR. Cum să romizezi un popor care nu a fost niciodata rom? Dar reromizarea era musai să se petreacă pentru că altfel catedră de români murea de inaniție că greierele din poema. De ce prezenta mea este nedorită la colocviul în discuție? Pentru că
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
pag 334) Pe ce s-a bazat? Pe faptul că s-a UITAT că în Țările Române sub numele de țigan au fost 10 etnii diferite ca origine din pc. de vedere geografic : athinganoi/eretici-greci, egiptenia(a), gavaoni, sirieni(b), rudari, armeni (x), africani(c), tătări, ruși(d), turci, romi și chiar români. Toți aceștia ori erau numiți țigani pt că erau migratori, sau eretici, ori negrii, ori pt că intrau în sclavia numită țigănie. avem deci trei motive pt care
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
neavând nici vreo limba specială, nici vreo tradiție. Ei nu au știut niciodată că romii se numesc rom în limba lor. Ei sunt romanizați complet, noi romii autentici aplicându-le numele de kashtale (kasht= lemn în hindi și români/ dulgheri, rudari, băieși). Aceștia din urmă sunt un mixaj etnic al diverselor etnii provenind din diferite părți ale lumii, așa cum am arătat în articolul meu "African sau Țigan" http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html ). Acești țigani care nu aparțin țiganilor romi, ÎI URĂSC
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Petre Roman a spus că ar fi bine să scriem cu doi de rr autonimul rom. EU propun să fie 3 de R. Un r de la rudar, altul de la român că așa se cred kashtaleii ne-ONGiști, iar ultimul R, de la numele lui Conect-R, că și ăsta e tot țigan. A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
de la român că așa se cred kashtaleii ne-ONGiști, iar ultimul R, de la numele lui Conect-R, că și ăsta e tot țigan. A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor au optat pentru o românizare completă. ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
țigani? Conștiința de grup propriu sau de grup străin se păstrează oral. S-a moștenit de la bătrâni cunoașterea că o anumită colonie, sau zonă a unui oraș este ȚIGĂNIE. Avem în Caraș-Severin comuna RUDĂRIA sau Bănia. Oamenii aceștia sunt țigani rudari, sau kashtale în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o implică pe aceea de străin, și atunci țiganii rudari zic EU NU SUNT ȚIGAN PENTRU CĂ NU ȘTIU ȚIGĂNEȘTE, DECI
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
în Caraș-Severin comuna RUDĂRIA sau Bănia. Oamenii aceștia sunt țigani rudari, sau kashtale în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o implică pe aceea de străin, și atunci țiganii rudari zic EU NU SUNT ȚIGAN PENTRU CĂ NU ȘTIU ȚIGĂNEȘTE, DECI SUNT ...ROMÂN, ORIGINEZ ÎN DECEBAL. Păi cum să știi ce ești dacă strămoșii tăi au optat acum sute de ani să uite limbile țărilor din care au emigrat? Kashtaloule, tu
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului din ulucă de fag, cioplită de rudari, cu barda. Ajuns în deal, îi spuse tatălui vestea și acesta, fără să comenteze, îi spuse, senin la față: - Mergem, tată, împețiți, dacă așa ți-e voia! Și așa s-a întâmplat. Duminică, întreaga familie, îmbrăcată de sărbătoare, își îndreaptă
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste ... Citește mai mult O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRICasă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste ... XXV. O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 220 din 08 august 2011. Când deșteptătorul sună, Nicu, cu ochii lipiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
-o, mă, cu cracii în sus. Ce mai aștepți? Vrei să o pună alții înaintea ta?” Nu înțelegea ea despre ce este vorba, dar era sigură că nu-i plăcea să fie pupată de Bibicu sau de către alt copil. După ce rudarii au părăsit satul, când avea vreo doisprezece ani, au mai încercat și alți copii să o „înghesuie” pe la întuneric, când se jucau seara pitulita pe uliță. Maria, sora geamănă, se mișca mai repede ca ea. Radia de plăcere când se
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
spre capătul vagonului, când să mă duc la... - Bine, bine, dar cum era? - Mde! Un fel de cioară vopsită cu tupeu... - Înalt? - Cam da, dar nu cine știe ce prea, prea... - Adică? - Ce să îți mai spun? Unul cu o moacă de rudar. - Ți-a zis că ar fi un fel de profesor universitar?! - El?! A, nu! Și nici nu cred că ar fi avut cum! Era la școala de la noi din sat, unul atât de chipeș că își frângeau și babele gâtul
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
poate iubi perfect decât ceea ce să pierdut pentru totdeauna. -Observi dragă Constantine că au fost tăiați toți plopii ce străjuiau șoseaua aceasta? -Știam de mai mult timp. A fost o afacere a fostului primar. A vandut plopi pe bani grei rudarilor. -E materie primă pentru albii și linguri. -Da! -Apropo! Zicală ce se potrivește nu numai pentru mafioți dar și pentru noi, oamenii de rând, este ... să lucrăm ca si cum am fi nemuritori și să profităm de viață ca si cum ar urma să
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ZECEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348431_a_349760]
-
Toate Articolele Autorului În satul de la poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași în „borgeie” săpate adânc în pământ, își pierduseră priceperea mineritului, depășiți de câștigurile civilizației autohtonilor din jur. Ei, rudarii, cedaseră în numele păstrării unității lor și a spațiului pe care se așezaseră vrednicii lor înaintași. Sărăciseră grabnic, dar
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași în „borgeie” săpate adânc în pământ, își pierduseră priceperea mineritului, depășiți de câștigurile civilizației autohtonilor din jur. Ei, rudarii, cedaseră în numele păstrării unității lor și a spațiului pe care se așezaseră vrednicii lor înaintași. Sărăciseră grabnic, dar își păstraseră demnitatea aflând iute un alt mijloc de subzistență: prelucrarea lemnului, atât de la îndemână. La început, își dădeau produsele în troc
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]