91 matches
-
folosește O. în prefața la ediția a doua: „Coaja lucrurilor a fost un fel de gaură neagră. A absorbit cam tot ce a întâlnit în cale: ocultism, etimologie, hidrodinamică, speologie, arhitectură, oenologie, aerofotogrametrie, istoria elenismului, chimia pigmenților, mecanica motoarelor, botanică ruderală, jurisprudență, teoria conspirațiilor, arta vitrinierilor, tarotul divinatoriu, meșteșugul sculpturii în scârț”. Cadrul epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și anume în Chei fierbinți pentru ferestre moi (1998) și
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
grele și traiul lor este mai aspru. Oamenii și vitele le calcă, praful le înăbușă și, totuși, pe marginea drumurilor din câmp, unde condițiile sunt ceva mai bune, ghirlandele de flori se mențin mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în care curba începe să se aplatizeze, moment în care a fost deja identificată majoritatea speciilor din structura fitocenozei analizate. Nu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pronotului sunt lipsite de o impresiune adâncită..........................................2 decemstriatus Rossi 1 Chalcionellus amoenus Erichson (sabuleti Rosenh.) Corpul verzuinegricios cu luciu metalic. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 dinți mari și 2-3 zimțișori mici. Specie sud-est europeană, răspândită pe terenuri ruderale în dejecțiile animalelor. Citată în Dobrogea. l=2,8-4 mm. 2 Chalcionellus decemstriatus Rossi (conjugens Payk.) Fruntea prezintă 2 impresiuni situate pe marginile sale laterale, între care se află o carenă longitudinală accentuată. Tibiile anterioare prezintă 3 zimți mari și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dorsal, prezintă câte 4 strii discale complete. Baza elitrelor cu un rest al striei 5 rudimentar, îndoit în formă de cârlig. Pigidiul și propigidiul dispun de o punctuație uniformă, relativ deasă. Tibiile anterioare au câte 5-6 dințișori mici. Pe terenuri ruderale și nisipoase în blana mamiferelor moarte. Specie extrem de rară. l=4-6 mm. 8 Hister merdarius Hoffmann (memnonius Say) Oval-alungit, negru cu luciu metalic. Șanțul frontal prezintă o buclă mediană. Antenele maroniu-roșcate cu o măciucă roșie. Marginile laterale ale pronotului au
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nivalis, Galeobdolon luteum, Geranium pusillum, Geranium robertianum, Geum urbanum, Hedera helix, Humulus lupulus, Hypericum hirsutum, Hypericum perforatum, Inula helenium, Inula hirta, Iris pseudocyperus, Isopyrum thalictroides, Lactuca serriola, Lathyrus niger, Lathyrus pratensis, Lathyrus silvestris, Lathyrus tuberosus, Lathyrus vernus, Lavatera thuringiaca, Lepidium ruderale, Linaria genistifolia, Linum austriacum, Linum hirsutum, Lotus corniculatus, Lysimachia vulgaris, Malva sylvestris, Marrubium praecox, Medicago lupulina, Melampyrum nemorosum ssp. romanicum, Melica altissima, Melica ciliata, Melica nutans, Melica picta, Melica uniflora, Melilotus officinalis, Melittis melissophyllum, Mercurialis ovata, Mercurialis perennis, Milium effusum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lupulus, Hyacinthella leucophaea zambilă de stepă, Hydrocharis morsus-ranae, Hyoscyamus niger, Hypericum x carinthiacum, Iris pseudocyperus, Isopyrum thalictroides, Lactuca saligna, Lamium album, Lathyrus hirsutus, Lathyrus latifolius, Lathyrus niger, Lathyrus nissolia, Lathyrus pallescens, Lathyrus palustris, Lathyrus tuberosus, Lathyrus venetus, Leonurus cardiaca, Lepidium ruderale, Linaria genistifolia, Linaria vulgaris, Lindernia pyxidaria, Lolium perenne, Lycopus europaeus, Lycopus exaltatus, Lysimachia nummularia, Lysimachia vulgaris, Lythrum salicaria, Melampyrum bihariense, Melica uniflora, Melilotus officinalis, Mercurialis perennis, Milium effusum, Moehringia muscosa, Odontites rubra, Oenanthe aquatica, Oenanthe banatica, Oenothera biennis, Paris quadrifolia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lamium purpureum, Lappula echinata, Lathyrus hirsutus, Lathyrus nissolia, Lathyrus pallescens, Lathyrus pannonicus - orăștică, Lathyrus pratensis, Lathyrus tuberosus, Lathyrus versicolor, Lavatera thuringiaca, Leontodon asper, Leonurus cardiaca, Leonurus marrubiastrum, Leonurus quinquelobatus, Lepidium campestre, Lepidium cartilagineum, Lepidium draba, Lepidium latifolium, Lepidium perfoliatum, Lepidium ruderale, Leuzea salina, Limonium gmelinii, Linaria genistifolia, Linum austriacum, Linum flavum, Linum hirsutum, Linum perenne, Linum tenuifolium, Lithospermum arvense, Lotus corniculatus, Lythrum virgatum, Malva pusilla, Marrubium peregrinum, Marrubium vulgare, Matricaria chamomilla, Matricaria inodora, Medicago falcata, Medicago lupulina, Medicago minima, Melampyrum arvense
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
virosa - lăptucă veninoasă, Lamium amplexicaule, Lamium galeobdolon, Lamium maculatum, Lamium purpureum, Lathraea squamaria, Lathyrus aphaca, Lathyrus hirsutus, Lathyrus latifolius, Lathyrus nissolia, Lathyrus pallescens, Lathyrus venetus, Lathyrus vernus var. latifolius, Lavatera thuringiaca, Leontodon hispidus var. vulgaris, Lepidium campestre, Lepidium draba, Lepidium ruderale, Linaria genistifolia, Linaria vulgaris, Linum austriacum, Linum catharticum, Linum flavum, Linum hirsutum, Linum perenne, Lithospermum purpureo-caeruleum, Lotus corniculatus, Lychnis coronaria, Lychnis flos-cuculi, Lycopus europaeus, Lycopus exaltatus, Lysimachia punctata, Maianthemum bifolium, Marrubium praecox, Matricaria chamomilla, Medicago falcata, Medicago lupulina, Medicago minima
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
face cu trenul, după care se va merge pe jos. Pe traseu se vor observa tufișurile de Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, de pe marginile drumului, stratul arborilor cu speciile Querqus robur, Querqus petraea, Carpinus betulus, Fagus silvatica și ierburile ruderală. Se vor remarca esențele lemnoase (arbori și arbuști) care intră în structura orizontală a desișului pădurii, precum și relieful întâlnit pe traseu. De asemeni se va urmări intervenția omului în pădure (tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre de foc părăsite
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm nu numai protecția și conservarea speciilor de plante și de animale ci și prezentarea lor, la nivel academic vizitatorilor. În incinta
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vulgaris), lintița (Lemna minor). În toate pajiștile o mare parte din numeroasele specii sunt furajere. Dintre acestea, mai cunoscute sunt:Festuca valesiaca și F. pseudavina, Stipa lessingiana,Agropyrum cristalum, Trifoliu repens (trifoiul târâtor),Andropogon ischeamum, Poa bulbosa, Medicago lupulina. Vegetația ruderală și segetală este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Stipa lessingiana,Agropyrum cristalum, Trifoliu repens (trifoiul târâtor),Andropogon ischeamum, Poa bulbosa, Medicago lupulina. Vegetația ruderală și segetală este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm nu numai protecția și conservarea speciilor de plante și de animale ci și prezentarea lor, la nivel academic vizitatorilor. În incinta
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
rol important în agricultură și în conservarea mediului, având și un rol cultural, ca element tradițional de peisaj sau recreațional. Aceste habitate nu se încadrează în tipurile specifice sau caracteristice de peisaj întrucât conțin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuști, specii forestiere și acvatice. În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietății funciare (hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării
GHID INFORMATIV din 28 aprilie 2015 privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu în anul 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
această zonă. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se găsește un singur tip de habitat de importanță conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanță conservativă, de zone ruderale și drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici, s-a creat o varietate de înclinații ale
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
rupturi de pantă, microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări de intensitate mare sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate, sursă de specii ruderale, unele chiar buruieni invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor, existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului, traversând aceste stepe, existența intravilanului în imediata apropiere, a caselor, a evacuărilor de ape uzate și a reziduurilor menajere. Se consideră că stepele
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureț, mur, precum și un strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiștile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere și filtre pentru speciile ruderale și segetale, contribuind la conservarea biodiversității fânețelor și oferind culoare de migrație pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul. Vegetația praticolă este bine reprezentată, însumând peste 90% din suprafața sitului Natura 2000. Pajiștile variază ca și compoziție floristică, structură și
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
teren, care generează rupturi de pantă și microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului. Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia caerulea, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă. Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se culege partea aeriană a plantei (tulpina, frunzele și florile), cu
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sunt mari, petaloide, iar petalele sunt reduse la nectarine. Carpelele sunt unite cel puțin pe jumătate din lungimea lor. Fructul este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și ruderală în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]